Incepand din data de 25 mai, dosarul de credit se subtiaza cu o hartie - acordul pentru verificarea la Biroul de Credit. Acesta nu va mai fi solicitat clientului, dar asta nu inseamna ca banca nu mai verifica istoricul acestuia. Pe de alta parte, in Biroul de Credit ar putea intra si recuperatorii de creante.
Asadar, banca va verifica debitorul in baza de date a Biroului de Credit, fara a mai fi obligata sa solicite acordul clientului in acest scop. Oricum, acel acord era o formalitate, avand in vedere ca refuzul clientului de a-l semna ducea automat la respingerea dosarului.
Cine decide daca datele se sterg?
In plus, directorul Biroului de Credit a adus lamuriri si cu privire la posibilitatea ca un debitor sa isi stearga istoricul din baza de date a institutiei (avand in vedere ca au aparut informatii potrivit carora noul regulament ar permite acest demers unilateral). Ei bine, nu este adevarat.
“Nu se poate lucra asa. Daca ar fi posibil, orice restantier si-ar sterge datele din Biroul de Credit si apoi ar merge la banca si ar putea solicita noi imprumuturi”, a explicat Epure. Acesta a mentionat ca stergerea datelor din Biroul de Credit nu se face automat, ci numai daca debitorul o cere si din motive intemeiate, iar motivele vor fi analizate de creditorul catre care se transmite solicitarea.
Acesta a admis ca orice debitor are dreptul de a solicita stergerea datelor din Biroul de Credit, daca acele date au ajuns acolo dintr-o eroare, insa si institutia de credit care l-a raportat trebuie sa aprobe stergerea datelor.
Concret, pentru a rectifica sau sterge datele, un client trebuie sa transmita o cerere la Biroul de Credit (care o da mai departe la institutia creditoare) sau direct la banca, IFN sau societate de leasing (la care are creditul) si asteapta raspunsul. In cazul in care creditorul constata ca cererea este intemeiata, abia atunci este posibila rectificarea sau stergerea datelor.
Epure a adus in discutie, in acest context, si firmele de stergere a datelor, care "vaneaza" presupuse greseli ale Biroului de Credit si profita de acestea, fiind platite de debitori in acest scop.
"Firmele de stergere a datelor si de 'aparare a drepturilor omului' au aparut de cativa ani. Se ofera fie sa le stearga datele (debitorului -n.r.) fie sa ne transmita mesaje de aparare a drepturilor clientilor, cu mai mult sau mai putin succes. Dupa parerea mea, aceste firme 'vaneaza' greseli presupuse ale noastre si profita de ele. Este posibil ca aceste firme sa aiba o paine mai buna de mancat, pentru ca Regulamentul European privind Protectia Datelor cu Caracter Personal este dificil”, a precizat Serban Epure.
Recuperatorii de creante ar putea raporta la Biroul de Credit
In alta ordine de idei, directorul Biroului de Credit a declarat ca, printre participantii la sistem, s-ar putea numara, in curand, si recuperatorii de creante.
"Bancile, IFN-urile si companiile de leasing sunt acum participantii la Sistemul Biroului de Credit. Suntem in discutii pentru a mari acest portofoliu de participanti. Am avut discutii pentru a integra in sistem operatorii de telefonie mobila, dar acestea s-au soldat cu un esec. Intentia noastra este de a integra in sistem si recuperatorii de creante, pentru ca, daca o creanta este vanduta de catre o banca la un recuperator, iar recuperatorul nu este inregistrat in Biroul de Credit, informatia se opreste undeva pe drum. Consideram ca ar fi benefic sa avem si acesti recuperatori de creante in Sistemul Biroului de Credit. Ramane sa vedem daca autoritatea va agrea acest lucru", a mentionat Epure.
Propunerea este inclusa intr-un cod de conduita care se afla, in prezent, spre aprobare la Autoritatea pentru protectia datelor cu caracter personal.
Asadar, banca va verifica debitorul in baza de date a Biroului de Credit, fara a mai fi obligata sa solicite acordul clientului in acest scop. Oricum, acel acord era o formalitate, avand in vedere ca refuzul clientului de a-l semna ducea automat la respingerea dosarului.
Precizarile au fost facute de directorul Biroului de Credit, Serban Epure, in cadrul unei conferinte de prezentare a schimbarilor intervenite in relatia cu participantii (creditorii) si cu persoanele vizate (debitorii) dupa implementarea noului Regulament privind protectia datelor cu caracter personal (GDPR). Acesta a subliniat faptul ca, dupa aparitia noilor reguli, Biroul de Credit si participantii (creditorii) nu mai lucreaza pe baza consimtamantului persoanei vizate ci in baza interesului legitim (al creditorului de a verifica bonitatea potentialului client -n.r.).
Cine decide daca datele se sterg?
In plus, directorul Biroului de Credit a adus lamuriri si cu privire la posibilitatea ca un debitor sa isi stearga istoricul din baza de date a institutiei (avand in vedere ca au aparut informatii potrivit carora noul regulament ar permite acest demers unilateral). Ei bine, nu este adevarat.
“Nu se poate lucra asa. Daca ar fi posibil, orice restantier si-ar sterge datele din Biroul de Credit si apoi ar merge la banca si ar putea solicita noi imprumuturi”, a explicat Epure. Acesta a mentionat ca stergerea datelor din Biroul de Credit nu se face automat, ci numai daca debitorul o cere si din motive intemeiate, iar motivele vor fi analizate de creditorul catre care se transmite solicitarea.
Acesta a admis ca orice debitor are dreptul de a solicita stergerea datelor din Biroul de Credit, daca acele date au ajuns acolo dintr-o eroare, insa si institutia de credit care l-a raportat trebuie sa aprobe stergerea datelor.
Concret, pentru a rectifica sau sterge datele, un client trebuie sa transmita o cerere la Biroul de Credit (care o da mai departe la institutia creditoare) sau direct la banca, IFN sau societate de leasing (la care are creditul) si asteapta raspunsul. In cazul in care creditorul constata ca cererea este intemeiata, abia atunci este posibila rectificarea sau stergerea datelor.
Epure a adus in discutie, in acest context, si firmele de stergere a datelor, care "vaneaza" presupuse greseli ale Biroului de Credit si profita de acestea, fiind platite de debitori in acest scop.
"Firmele de stergere a datelor si de 'aparare a drepturilor omului' au aparut de cativa ani. Se ofera fie sa le stearga datele (debitorului -n.r.) fie sa ne transmita mesaje de aparare a drepturilor clientilor, cu mai mult sau mai putin succes. Dupa parerea mea, aceste firme 'vaneaza' greseli presupuse ale noastre si profita de ele. Este posibil ca aceste firme sa aiba o paine mai buna de mancat, pentru ca Regulamentul European privind Protectia Datelor cu Caracter Personal este dificil”, a precizat Serban Epure.
Recuperatorii de creante ar putea raporta la Biroul de Credit
In alta ordine de idei, directorul Biroului de Credit a declarat ca, printre participantii la sistem, s-ar putea numara, in curand, si recuperatorii de creante.
"Bancile, IFN-urile si companiile de leasing sunt acum participantii la Sistemul Biroului de Credit. Suntem in discutii pentru a mari acest portofoliu de participanti. Am avut discutii pentru a integra in sistem operatorii de telefonie mobila, dar acestea s-au soldat cu un esec. Intentia noastra este de a integra in sistem si recuperatorii de creante, pentru ca, daca o creanta este vanduta de catre o banca la un recuperator, iar recuperatorul nu este inregistrat in Biroul de Credit, informatia se opreste undeva pe drum. Consideram ca ar fi benefic sa avem si acesti recuperatori de creante in Sistemul Biroului de Credit. Ramane sa vedem daca autoritatea va agrea acest lucru", a mentionat Epure.
Propunerea este inclusa intr-un cod de conduita care se afla, in prezent, spre aprobare la Autoritatea pentru protectia datelor cu caracter personal.
