Indatorarea populatiei ingrijoreaza Banca Nationala a Romaniei (BNR), care sustine ca aceasta reprezinta un risc sistemic moderat, dar in crestere, asupra stabilitatii financiare. BNR a calculat cu cat ar creste gradul de indatorare a populatiei in cazul majorarii dobanzilor cu doua puncte procentuale.
Concret, la o astfel de crestere a dobanzilor, serviciul datoriei urca de la 65% la 75% pentru treimea de debitori cu veniturile cele mai reduse. ROBOR, indicatorul dupa care sunt indexate creditele, a urcat, deja cu un punct procentual de la momentul realizarii calculului.
Bancile acorda credite preponderent cu dobanzi variabile, ceea ce a fost util debitorilor in ultimii ani, in conditiile in care ROBOR a scazut la minime istorice. Acum, insa, cei care s-au imprumutat in perioada de dobanzi la minime istorice pana la gradul maxim de indatorare vor avea probleme la plata ratelor la banca.
In aceste conditii, reprezentantii BNR recomanda contractarea de credite in lei cu dobanda fixa. Insa, daca acest lucru este realizabil in cazul creditelor de consum, pe perioade de pana la 5 ani, la ipotecare este mai complicat, pentru ca doar o singura banca (BRD) vine in intampinarea clientilor cu o astfel de oferta. In acelasi timp, pe piata mai exista cateva banci care ofera posibilitatea achizitionarii un credit cu dobanda fixa doar in primii ani (in general ofertele prevad in aceasta situatie o dobanda introductorie fixa de la 5-10 ani).
Pe de alta parte, dobanzile fixe implica si ele anumite riscuri, in sensul in care in eventualitatea revenirii dobanzilor la un moment dat pe un trend descendent, debitorul ramane captiv, cu o dobanda care va ramane nemodificata pe 25-30 de ani (in cazul ipotecarelor).
Prima Casa, doar pentru cei cu venituri sub salariul mediu
Pe de alta parte, banca centrala a analizat cum ar evolua riscul de neplata a ratelor bancare in cazul scaderii veniturilor. “Debitorii sunt expusi riscurilor macroeconomice si prin canalul scaderii venitului. In conditiile prezente, o scadere cu 6% a veniturilor persoanelor indatorate poate conduce la o crestere a gradului de indatorare cu pana la 2 puncte procentuale”, se mentioneaza in Raportul asupra stabilitatii financiare.
In ceea ce priveste programul Prima Casa, reprezentantii BNR sustin ca acesta ar trebui modificat de anul viitor, astfel incat sa-i tinteasca pe cei care au venituri sub salariul mediu pe economie, dupa ce, pana acum, fondurile au mers si catre cei care si-ar fi permis locuinte cu avans de 20%-25%.
“Programul Prima Casa s-a indepartat de la scopul sau de program social, in conditiile in care: perioada de restrangere a accesului la finantare ca urmare a crizei economice s-a incheiat si costurile de finantare sunt in prezent la niveluri suportabile la creditele ipotecare standard ale bancilor, creditele Prima Casa sunt acordate si persoanelor cu venit ridicat (circa 35% dintre debitori au salarii nete de peste 4000 lei) si debitorii cu venituri mai reduse tind sa fie supra-indatorati; programul nu prevede limite privind valoarea maxima a locuintei achizitionate sau obligativitatea ca imobilul sa fie locuinta permanenta. In acest sens, consideram utila revizuirea conditiilor de accesare a acestui program, in sensul orientarii catre debitorii cu un venit salarial sub un plafon prestabilit, care urmaresc sa isi achizitioneze o locuinta pentru locuit, sub o valoare reglementata si in conditiile unui grad de indatorare sustenabil”, se mentioneaza in raportul BNR.
BNR considera ca, pe termen mediu, potentialele riscuri care pot fi generate de portofoliul de credite cu garantii ipotecare vizeaza senzitivitatea ridicata a debitorilor care au contractat un credit ipotecar la riscul de crestere a ratei dobanzii si dimensiunea sistemica a creditarii de tip Prima Casa. “In conditiile unei cresteri importante a preturilor imobiliare si a majorarii sustinute a creditarii populatiei, acordarea de credite ipotecare Prima Casa cu un LTV de pana la 95% poate genera vulnerabilitati in eventualitatea unor ajustari viitoare”, se mai arata in documentul citat.
Concret, la o astfel de crestere a dobanzilor, serviciul datoriei urca de la 65% la 75% pentru treimea de debitori cu veniturile cele mai reduse. ROBOR, indicatorul dupa care sunt indexate creditele, a urcat, deja cu un punct procentual de la momentul realizarii calculului.
Bancile acorda credite preponderent cu dobanzi variabile, ceea ce a fost util debitorilor in ultimii ani, in conditiile in care ROBOR a scazut la minime istorice. Acum, insa, cei care s-au imprumutat in perioada de dobanzi la minime istorice pana la gradul maxim de indatorare vor avea probleme la plata ratelor la banca.
In aceste conditii, reprezentantii BNR recomanda contractarea de credite in lei cu dobanda fixa. Insa, daca acest lucru este realizabil in cazul creditelor de consum, pe perioade de pana la 5 ani, la ipotecare este mai complicat, pentru ca doar o singura banca (BRD) vine in intampinarea clientilor cu o astfel de oferta. In acelasi timp, pe piata mai exista cateva banci care ofera posibilitatea achizitionarii un credit cu dobanda fixa doar in primii ani (in general ofertele prevad in aceasta situatie o dobanda introductorie fixa de la 5-10 ani).
Pe de alta parte, dobanzile fixe implica si ele anumite riscuri, in sensul in care in eventualitatea revenirii dobanzilor la un moment dat pe un trend descendent, debitorul ramane captiv, cu o dobanda care va ramane nemodificata pe 25-30 de ani (in cazul ipotecarelor).
Prima Casa, doar pentru cei cu venituri sub salariul mediu
Pe de alta parte, banca centrala a analizat cum ar evolua riscul de neplata a ratelor bancare in cazul scaderii veniturilor. “Debitorii sunt expusi riscurilor macroeconomice si prin canalul scaderii venitului. In conditiile prezente, o scadere cu 6% a veniturilor persoanelor indatorate poate conduce la o crestere a gradului de indatorare cu pana la 2 puncte procentuale”, se mentioneaza in Raportul asupra stabilitatii financiare.
In ceea ce priveste programul Prima Casa, reprezentantii BNR sustin ca acesta ar trebui modificat de anul viitor, astfel incat sa-i tinteasca pe cei care au venituri sub salariul mediu pe economie, dupa ce, pana acum, fondurile au mers si catre cei care si-ar fi permis locuinte cu avans de 20%-25%.
“Programul Prima Casa s-a indepartat de la scopul sau de program social, in conditiile in care: perioada de restrangere a accesului la finantare ca urmare a crizei economice s-a incheiat si costurile de finantare sunt in prezent la niveluri suportabile la creditele ipotecare standard ale bancilor, creditele Prima Casa sunt acordate si persoanelor cu venit ridicat (circa 35% dintre debitori au salarii nete de peste 4000 lei) si debitorii cu venituri mai reduse tind sa fie supra-indatorati; programul nu prevede limite privind valoarea maxima a locuintei achizitionate sau obligativitatea ca imobilul sa fie locuinta permanenta. In acest sens, consideram utila revizuirea conditiilor de accesare a acestui program, in sensul orientarii catre debitorii cu un venit salarial sub un plafon prestabilit, care urmaresc sa isi achizitioneze o locuinta pentru locuit, sub o valoare reglementata si in conditiile unui grad de indatorare sustenabil”, se mentioneaza in raportul BNR.
BNR considera ca, pe termen mediu, potentialele riscuri care pot fi generate de portofoliul de credite cu garantii ipotecare vizeaza senzitivitatea ridicata a debitorilor care au contractat un credit ipotecar la riscul de crestere a ratei dobanzii si dimensiunea sistemica a creditarii de tip Prima Casa. “In conditiile unei cresteri importante a preturilor imobiliare si a majorarii sustinute a creditarii populatiei, acordarea de credite ipotecare Prima Casa cu un LTV de pana la 95% poate genera vulnerabilitati in eventualitatea unor ajustari viitoare”, se mai arata in documentul citat.
