Friday, January 31, 2014

DNA ancheteaza functionari ASF pentru favorizarea Carpatica Asig

DNA ancheteaza functionari din Autoritatea de Supraveghere Financiara, care sunt suspectati ca au influentat controalele autoritatii, astfel incat sa nu iasa la iveala deficientele de la Carpatica Asig.

Mirzac Marian – fost director general la Carpatica Asig, Ilie Carabulea – proprietar al unor firme, prin care controleaza Carpatica Asig, Mustatea Radu – membru in consiliul de administratie al societatii – impreuna cu alte persoane sunt acuzate ca au format un grup infractional menit sa influenteze rezultatele controalelor efectuate de autoritatea de supraveghere la Carpatica Asig.

Conform informatiilor DNA, au fost mituiti functionari din ASF pentru ca in urma controalelor sa nu sa gaseasca deficiente grave. Un alt obiectiv urmarit a fost cresterea artificiala a gradului de incredere al societatii, prin mentinerea in mod fraudulos a societatii pe o pozitie convenabila in topul reclamatiilor.

Finantatorul gruparii infractionale  - Ilie Carabulea – l-a promovat, sustinut si cointeresat financiar, in mod constant pe fostul director Mirzan Marian, pentru a fi ales in conducerea ASF. Din pozitia de membru neexecutiv al ASF, acesta a facut demersuri pentru a asigura protectia societatii de asigurari si pentru a evita suspendarea autorizatiei de functionare.

Procurorii DNA au inceput urmarirea penala si fata de Daniel Tudor, functionar cu atributii de conducere in ASF si fost-presedinte al CSA, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice.

In perioada martie-aprilie 2013, Daniel Tudor - in calitate de presedinte CSA – a ignorat concluziile unui raport intocmit de functionarii ASF care evidentia deficiente grave la societatea de asigurari detinuta si controlata indirect de Ilie Carabulea, nereguli care ar fi impus o majorare de capital de 15 milioane euro si suspendarea autorizarii de functionare, pana la remedierea deficientelor.

Bancile maghiare sunt fortate sa elimine comisionul de retragere de numerar

De la 1 februarie 2014, bancile maghiare sunt obligate sa ofere fiecarui client posibilitatea de a face 2 retrageri gratuite de numerar, in fiecare luna. Bancile au fost fortate sa introduca aceste facilitati, printr-o lege speciala. 

In majoritatea tarilor din UE, bancile nu percep comisioane pentru retragerea de numerar de la ATM. Si consumatorii din Ungaria vor beneficia de acest avantaj de la 1 februarie 2014. 

Schimbarea s-a produs dupa ce guvernul maghiar a introdus la sfarsitul lui 2013 o lege speciala, prin care forteaza sistemul bancar sa renunte la acest comision.

Conform legislatiei maghiare, orice salariat va beneficia de 2 retrageri gratuite de numerar cu o valoarea cumulata de pana la 150.000 forinti (echivalentul a 2.200 lei), in fiecare luna.

Retragerile gratuite se pot efectua atat de la bancomatele bancilor, cat si la ghiseele din unitatile bancare. 

Masurile au fost luate de guvernul Orban, dupa ce bancile au majorat sever comisioanele in ultimii ani, ca reactie la taxele impuse pentru sectorul bancar.

In Romania, retragerea de numerar de la bancomat este taxata de catre banci, in general, cu comisioane cuprinse intre 0,2% si 0,3%.

MasterCard: Reducerea comisioanelor interbancare ar putea scumpi utilizarea cardurilor

MasterCard semnaleaza ca reducerea comisioanelor interbancare pentru platile cu cardul ar putea duce la cresterea costurilor de utilizare pentru posesorii de carduri.

Guvernul intentioneaza sa limiteze comisioanele interbancare la 0,2% pentru tranzactiile cu carduri de debit si la 0,3% pentru cele cu carduri de credit.

“Salutam initiativa autoritatilor de a stimula cresterea utilizarii mijloacelor de plata electronica in Romania, insa preocuparea noastra este sa evitam transferul unor costuri la posesorii de carduri”, afirma Cosmin Valdimirescu, general manager pentru Romania si Moldova la MasterCard.

Vladimirescu spune ca experienta de pe alte piete a arata ca magazinele nu transfera beneficiile rezultate dintr-un comision mai mic catre consumatorul final. In schimb, exista pericolul ca acelasi consumator sa plateasca mai mult pentru utilizarea mijloacelor de plata electronice.

Afirmatiile reprezentantilor MasterCard sunt sustinute de un studiu realizat in Spania, de un grup de profesori de la universitati din Madrid. Acestia au analizat efectele reducerii comisioanelor interbancare in perioada 2006-2010, cand acestea au scazut cu aproape 60%. Ulterior, bancile au fost nevoite sa se protejeze prin majorarea comisioanelor practicate pentru detinatorii de carduri.

In plus, autorii studiului au ajuns la concluzia ca nu exista niciun indiciu care sa arate ca reducerea comisioanelor interbancare a condus la reducerea preturilor finale platite de consumatori.  

Perioada de analiza s-a suprapus insa cu declasarea crizei financiare, care a generat scaderi de preturi si promotii, pe fondul diminuarii cererii agregate. Astfel, era dificil de evaluat care este impactul reducerii comisioanelor interbancare in acest context.

Concluzia finala s-a desprins, in principal, din urmatorul rationament: reducerea comisioanelor interbancare ar fi generat o economie de 0,4 euro la o tranzactie medie cu cardul. Astfel, comerciantii ar fi considerat ca o astfel de scadere de pret ar trecea neobservata de catre cosumatorul obisnuit si prin urmare, ar fi pastrat economia de costuri la nivelul magazinului.

UE doreste sa inlature efectele tranzactiilor riscante ale bancilor

Comisia Europeana vrea sa oblige bancile sa isi separe activitatile de tranzactionare cu risc ridicat de activitatea de atragere de depozite de la populatie, pentru a nu-si compromite stabilitatea financiara.

Noile reguli sunt concepute pentru a stopa marile banci sa se angajeze in activitati riscante de tranzactionare in nume propriu. In acest scop, autoritatile de supraveghere vor fi abilitate sa impuna bancilor separarea acestor activitati de cele uzuale.

“Legislatia vizeaza un numar restrans de banci foarte mari care sunt percepute ca prea mari pentru a falimenta, prea costisitoare pentru a fi salvate si prea complexe pentru a fi gasita o solutie. Masurile propuse vor intari stabilitatea financiara si vor asigura ca banii contribuabililor nu ajung sa fie utilizati pentru a plati greselile bancilor”, afirma Michel Barnier, comisarul pentru piata interna.

Cadrul legal propus va interzice tranzactionarea in nume propriu, cu singurul scop de a obtine profit. Bancile care vor reusi totusi sa ocoleasca aceste reguli nu vor scapa nesanctionate, iar autoritatile de supraveghere le vor obliga sa infiinteze subsidiare care sa preia aceste activitati riscante.