Wednesday, December 9, 2015

Darea in plata, asaltul final!

Legea darii in plata este pe cale sa ajunga la Cotroceni spre promulgare de catre presedintele Klaus Iohannis. Intr-acolo isi indreapta si bancherii asaltul, in speranta ca presedintele fie nu va promulga Legea, trimitand-o in Parlament spre reexaminare,  fie va sesiza Curtea Constitutionala pentru realizarea controlului prealabil de constitutionalitate. 

Intre timp, si spatiul public este bombardat cu opinii anti venite din partea institutiilor de credit, acestea reclamand faptul ca legea nu ii sprijina pe cei care au cu adevarat nevoie - oamenii din clasa de mijloc sau de jos, care s-au imprumutat pentru un apartament, in care locuiesc cu intreaga familie, si care nu mai au mijloacele banesti necesare pentru a plati creditul - ci pe samsarii imobiliari. 

Reprezentanti ai Asociatiei Romane a Bancilor, ai Bancii Nationale a Romaniei, ai bancilor comerciale (Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Bank, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank etc) s-au dedicat, in aceasta perioada, scrisului de opinii pe aceasta tema, reclamand neconstitutionalitatea Legii, caracterul european, incalcarea Codului Civil...si asa mai departe. 

Potrivit unor surse din piata, chiar reprezentantul Fondului Monetar International pentru Europa, Poul Thomsen, care a efectuat la finalul saptamanii trecute o vizita de o zi in Romania ar fi discutat cu presedintele tarii, cu premierul si cu guvernatorul BNR despre aceasta lege, exprimandu-si ingrijorarea cu privire la o eventuala aplicare in forma actuala. Dar oficialii romani sustin ca Romania sta bine pe picioarele sale, asa ca un nou acord cu institutia in cauza nu mai este necesar in perioada imediat urmatoare. 

Pe de alta parte, ce nu spun bancherii in interventiile lor este ca mediul bancar nu ar sprijini ”darea in plata” in nicio forma, nici daca s-ar aplica anumite filtre, astfel incat sa beneficieze doar cei care au cu adevarat nevoie. Motivatia lor consta in faptul ca Directiva UE 17 din 2014, care trebuie transpusa si de Romania in legislatia locala pana in martie 2016, ar putea reglementa inclusiv ”darea in plata”, insa doar pentru creditele nou acordate. 

UE lasa statelor membre libertatea de a decide cu privire la adoptarea in lege a darii in plata

La acest moment, in  Europa, darea in plata nu mai este reglementata decat in Spania. Iar modul in care s-a realizat acolo acest lucru este vehement criticat de Parlamentul European intr-o rezolutie aprobata recent. 

Parlamentul European critica in special impunerea de criterii pentru acceptarea procedurii, ceea ce a facut ca ea sa fie realizata pentru un numar extrem de restrans de persoane (putin peste 10% dintre cei care au aplicat). 

Ministerul Afacerilor Externe, institutia care supervizeaza armonizarea legislatiei romanesti la cea europeana, a comunicat recent ca Directiva UE 17 din 2014 nu contine prevederi care sa fie incalcate de forma legii adoptata de Parlamentul Romaniei.

Asa cum arata si pozitia MAE, singurele cerinte prevazute la nivel european sunt ca statele membre sa nu se opuna acestei solutii si, in cazul in care in urma executarii unui imobil ramane o datorie de rambursat, statele trebuie sa ia masuri de facilitare a rambursarii, dar “cu scopul de a proteja consumatorii”.

In Romania, executarile silite operate prin punerea in vanzare a imobilului ipotecat, au  adus consumatorul in cea mai defavorabila situatie posibila, respectiv de a-si pierde proprietatea, inclusiv alte bunuri executate de banca, si de a ramane, totusi, indatorat, fara nicio posibilitate legala de a fi absolvit de datorie.

In lipsa ofertelor bancilor, creditele in franci produc restante

A trecut aproape un an de cand povara creditelor in franci elvetieni a explodat din cauza cresterii puternice a cursului francului elvetian in fata leului. In acest timp, masurile anuntate de banci pentru a usura povara acestor debitori au fost abandonate, cu o singura  exceptie, iar restantele au crescut de la o luna la alta. 

Doar in luna octombrie restantele mai mari de 30 de zile la aceste imprumuturi a urcat cu 160 de milioane echivalent lei, iar suma totala a depasit 2 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei. 

In acelasi timp, restantele la creditele in lei au avansat cu peste 37 de milioane de lei, de la 4,41 miliarde de lei in septembrie, la 4,45 miliarde de lei in octombrie. La euro, restantele s-au diminuat insa cu circa 136 de milioane de lei, iar cele in dolari au scazut cu 21,2 milioane de lei.

Intre timp, Legea privind conversia creditelor din valuta in lei se afla inca in comisiile de specialitate ale Parlamentului, iar bancile par a miza pe resemnarea clientilor, pentru ca nu au mai venit cu nicio oferta concreta pentru clientii indatorati in franci elvetieni.