CEC Bank preia plata dividendelor in numerar de la Posta Romana

Plata dividendelor in numerar, prin serviciul national de distribuire, va fi efectuata exclusiv prin intermediul CEC Bank, incepand cu data de 9 februarie 2015, institutie care va inlocui Posta Romana in acest proces, se arata intr-un comunicat al Depozitarului Central.

"Serviciul national de distribuire a dividendelor prin intermediul Depozitarului Central a fost lansat ca o solutie de simplificare si eficientizare a acestui proces. Avem permanent in vedere dezvoltarea in continuare a acestui serviciu, oferit societatilor emitente. In acest sens, au fost initiate demersuri pentru identificarea celor mai bune solutii care sa vina in intampinarea nevoilor emitentilor si actionarilor, atat din punct de vedere financiar, cat si al gradului de acoperire in teritoriu", a declarat Silvia Buicanescu, director general al Depozitarului Central.
In vederea inlocuirii agentului de plata utilizat in prezent, respectiv Posta Romana, cu noul agent de plata, respectiv CEC Bank, in perioada 27 ianuarie 2015 - 06 februarie 2015 distribuirea dividendelor va fi suspendata in scopul finalizarii procesului de reconciliere a platilor efectuate prin intermediul Postei Romane, se precizeaza in comunicatul citat. 

Astfel, dividendele in numerar vor fi platite, incepand din data de 9.02.2015 prin intermediul celor 1.066 de sucursale informatizate ale CEC Bank.

Distribuirea dividendelor in numerar prin intermediul noului agent de plata nu implica modificari fata de procedura actuala si nu presupune cheltuieli suplimentare in sarcina societatii emitente sau a actionarilor.

Serviciul national de distribuire a dividendelor a fost lansat de catre Depozitarul Central in martie 2010 pentru a simplifica distribuirea de dividende catre investitori si a r?spunde la cerintele emitentilor.

Creditele in franci elvetieni - vazute analitic acum trei ani si jumatate. Si o eventuala solutie

Numarul creditelor luate in franci elvetieni a ajuns in perioada de maxim a acestei intreprinderi la circa 117.000. Cea mai mare parte a diferentei pâna la cele 75.000 de credite ramase (unele au fost inchise) au fost transformate in alte monede mai prietenoase, si cu precadere in lei. 

Dar de ce trecerea nu s-a facut in proportii mai mari si mai devreme, din moment ce toata lumea, autoritati de reglementare, banci etc. avertizau asupra riscului valutar ? Am gasit raspunsul intr-un articol al unui fost coleg din redactia revistei Piata Financiara, coleg specializat pe domeniul bancar, care a venit in media electronica cu expertiza sa, sa sprijine clientii bancilor in luarea unor decizii avizate.

Pur si simplu, asa era situatia acum trei ani si jumatate, intr-un moment in care cursul francului elvetian era aproape identic cu cel de dinaintea aprecierii masive de la mijlocul lui ianuarie 2015. Concluzia din titlu poate parea eronata acum dar era perfect logica atunci. Doar daca cineva functiona pe sistemul drobului de sare si isi asuma atunci o pierdere certa pentru un risc neclar.

De retinut predictia corecta a celor circa doi ani dupa care trebuie schimbata moneda creditului, precum si aspectul modificarii raportului de schimb intre euro si francul elvetian.

”Asteptarea - solutia de avarie pentru clientii cu credite in franci”
Autor: Marius Serban, pe site-ul Conso.ro in data de 28 Iulie 2011

”Persoanele care au credite in franci nu au alta solutie decit sa astepte ca perioada de avânt a monedei elvetiene sa ia sfârsit. Acest lucru poate insemna ca trebuie sa mai astepte cel putin 1-2 ani, pâna când sa se gândeasca la o refinantare printr-un credit in euro sau in lei. In acest moment, o astfel de incercare este contraindicata.
 
Cresterea cursului de schimb a devenit cosmarul creditelor in franci elvetieni. De la mai putin de 2 lei in vara lui 2007, cursul a urcat in prezent pana la 3,7 lei ( atentie, miercuri, 14 ianuarie 2015 , cursul era 3,74 lei/franc elvetian, deci trei ani si jumatate cursul a stat pe loc – n.r. ), facând tot mai dificila achitarea ratelor la banca.
 
Solutia pentru a iesi din acest impas nu este din pacate una imediata. In mod normal, refinantarea poate ajuta clientii cu credite scumpe sa isi reduca efortul financiar prin obtinerea unui imprumut mai ieftin. In acest caz, acest lucru nu este posibil deoarece problema creditului in franci nu are legatura cu costul creditului, ci cu schimbul valutar.
 
Dobânzile in franci sunt in continuare mici
 
Din punct de vedere al costurilor, dobanzile interbancare la franci sunt mult mai mici decat la euro sau la lei. Libor CHF la 3 luni este de numai 0,175%, in timp ce indicele similar pentru euro este 1,6%, iar pentru lei - 5,35%.
 
Concret daca un client are un credit in franci cu o marja de 4 puncte procentuale peste indicele de referinta, pentru ca refinantarea sa aiba sens el trebuie sa gaseasca un credit in euro cu o marja de dobanda mai mica de 2,575% peste Euribor la 3 luni (4%+0,175%-1,6%). Nici macar in programul Prima casa, bancile nu finanteaza insa clientii atat de ieftin. 

Iar pentru ca un credit in lei sa fie eligibil pentru refinantare, rata dobânzii ar trebui sa fie mai mica decât indicele Robor!
 
Conversia creditului s-ar incheia cu o pierdere nerecuperabila.
 
Chiar si daca ar gasi o oferta de refinantare atractiva, conversia creditului in franci intr-o alta valuta nu este o solutie recomandata in acest moment. Francul este acum extrem de bine evaluat, asa cum erau si preturile locuintelor in urma cu câtiva ani. 

O parte dintre cei cu credite in franci au luat bani de la banca pentru a cumpara o casa la preturi ridicate. Refinantarea imprumutului intr-o alta moneda i-ar costa inca o data scump.
 
In 2007, pentru a obtine 50.000 euro de la banca era necesar un imprumut de aproape 80.000 de franci (la un curs EUR/CHF de aproximativ 1,60). Acum aceeasi franci valoreaza 70.000 euro (cursul fiind 1,15). Facand conversia, se obtine o pierdere de 20.000 euro, care nu mai poate fi recuperata.
 
Daca se mentine creditul in franci, exista sanse mari ca evolutiile valutare sa se inverseze, astfel incât pierderea sa se diminueze sau chiar sa dispara. Pe termen scurt, o revenire este asteptata imediat ce criza datoriei publice din zona euro va fi rezolvata. Ulterior, deprecierea francului fata de euro va depinde de ritmul de revenire al economiei europene.
 
Asa cum se poate observa, riscul valutar impune clientilor cu credite in franci sa se comporte ca niste adevarati investitori la bursa. 

Pentru a traversa aceasta perioada de asteptare mai usor, clientii ar putea opta temporar pentru reesalonarea creditului pe o perioada mai lunga sau chiar pentru o perioada de gratie, in care sa plateasca doar dobânda.”

O idee de luat in calcul

O solutie de luat in calcul pentru cei circa 75.000 de debitori ce au datorii in suma totala de 10,1 miliarde lei (echivalentul a cam 30.000 de euro datorii in medie sau 1,5% din PIB –ul României) este reducerea semnificativa a marjei de dobânda la creditele in franci elvetieni cu dobânda variabila si a dobânzii practicate la cele cu dobânda fixa. 

Din moment ce banca va câstiga suficient de mult din evolutia cursului de schimb, nu se mai justifica impunerea unei cote fixe de dobânda in plus fata de o referinta data (de regula, cotatia pietei interbancare la 3 luni sau 6 luni). Sau mentinerea unei dobânzi fixe, stabilite in cu totul alte conditii de piata. 

Decât sa treaca in activele exprimate in lei sume care vor fi iluzoriu de contabilizat prin platile debitorilor, institutiile bancare ar face mai bine un compromis pentru a-si maximiza incasarile efective iar clientii de buna credinta sa-si poata achita ratele si pastra casele.

Romania, pe ultimul loc in Europa dupa numarul de IMM-uri active

Romania ocupa locul 17 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste valoarea adaugata totala a firmelor mici si mijlocii si ultimul loc dupa numarul de IMM-uri active, arata datele unui studiu realizat de Fundatia Post-Privatizare.

Potrivit studiului, in Romania sunt 426.295 de IMM-uri active in economia nefinanciara, care au, impreuna, 2,71 milioane de angajati, valoarea adaugata realizata de IMM-uri fiind de 25,8 miliarde de euro. 

Astfel, in Romania exista 21,3 firme mici si mijlocii la o mie de locuitori, aceasta fiind cea mai mica densitate din UE28, media din UE  fiind de 42,7 firme. Cele mai mari densitati sunt inregistrate in Cehia, cu 95,9 IMM la o mie de locuitori, Portugalia (73,5 IMM/1.000 locuitori), Malta (73 IMM/1.000 locuitori) si Slovacia (70,2 IMM/1.000 locuitori).

Potrivit raportului, insa, exista economii puternice ale Uniunii Europene unde densitatea IMM-urilor nu este foarte ridicata. Este cazul Marii Britanii, care are numai 27,2 IMM/1.000 locuitori si Germaniei cu 27,7 IMM /1.000 locuitori.

Valori mari ale densitatii IMM exista atat in statele noi membre UE mai putin dezvoltate economic cat si in economii de piata traditionale, ca Spania (48,1), Italia (62,6), Suedia (70,2).

Autorii studiului apreciaza ca starea critica a IMM-urilor din Romania a fost adancita de acumularea a noi decalaje de dezvoltare in urma crizei globale, insa estimeaza reluarea cresterii consecutive in 2014 si 2015 pentru indicatorii de performanta ai IMM-urilor, cu ritmuri mai inalte fata de media europeana. In acest sens, pentru rata de crestere a valorii adaugate este prognozat un avans de 6,5% in 2014/2013 si de 7,8% in 2015/2014, in timp ce rata de crestere a numarului de angajati este estimata la 2,9% in 2014/2013 si la 2,8% in 2015/2014.

Ca domeniu de activitate, comertul ramane preponderent pentru IMM-urile din Romania, cu un procent de aproape 40% din numarul total de firme, in timp ce media din UE este 28%.

Anul 2014 semnaleaza reorientarea antreprenorilor romani inspre IT si invatamant in detrimentul agriculturii.

Regiunea unde s-au inmatriculat cele mai multe firme in 2014 a fost zona municipiului Bucuresti, cu 11.648 de inmatriculari. Pe locurile urmatoare se situeaza judetele Cluj, cu 4.074, si Bihor, cu 3.468 de inmatriculari. Cele mai slabe zone sunt Covasna, cu 552 de inmatriculari, si Ialomita, cu 674 de inmatriculari.

Camera Deputatilor dezbate dosarul francilor elvetieni

Conducerea BNR, a Finantelor, reprezentantii comunitatii bancare si ai consumatorilor vor fi audiati de Comisia pentru Buget a Camerei Deputatilor, miercuri incepand cu ora 11.00 cu privire la situatia clientilor bancari afectati de aprecierea puternica a francului elvetian in raport cu leul. 

Situatia financiara a numerosi romani, care au contractat credite in franci elvetieni, este amenintata dupa ce Banca Nationala de la Berna a decis sa renunte la plafonul de apreciere a francului in fata euro. La Bucuresti, decizia a urcat imediat cursul oficial al francului elvetian pana la nivelul record de 4,47 in data de 19 ianuarie.

Conform datelor BNR, peste 4% din creditele romanilor sunt exprimate in franci elvetieni.

Ministrul Finantelor Publice, Darius Valcov, a  avut o prima intalnire cu conducerea BNR la finalul saptamanii trecute in care s-a discutat pe marginea Ordonantei privind restructurarea creditelor, care se afla in circuit Parlamentar si ar putea fi modificata. 

Ca varianta de lucru s-a propus majorarea plafonului de venit pentru beneficiarii Ordonantei de la 2.200 lei brut pe luna la 2.500 lei net pe luna. De asemenea, s-a propus revenirea la ideea initiala de reducere a ratei pana la jumatate, desi in Ordonanta procentul era de maxim 35%.

Volksbank fixeaza cursul francului la 3,8035 lei timp de trei luni

Volksbank Romania a decis sa mentina, timp de trei luni, cursul francului elvetian la 3,8035 lei, valabil la 31 decembrie 2014,pentru a veni in ajutorul clientilorcare au împrumuturi in franci elvetieni.

"Cursul oferit de Volksbank Romania este cu 17,5% sub cursul anuntat de BNR luni, 19 ianuarie 2015, de 4,4716 RON/CHF", arata un comunicat al bancii.
    
Oferta este valabila in perioada 20 ianuarie - 17 aprilie 2015 si se aplica tuturor clientilor Volksbank cu imprumuturi active in franci elvetieni, fiind destinatain mod exclusiv platii a trei rate lunare si a oricaror sume restante. Acest curs prestabilit este aplicabil tranzactiilor de schimb valutar din lei in franci realizate in unitatile bancii sau prin intermediul Internet Banking.  
    

"Prin intermediul acestei masuri, le oferim clientilor nostri cel mai bun suport pana la stabilizarea conditiilor de pe piata valutara, anuland in intregime efectul negativ al exploziei recente inregistrate de francul elvetian. In acelasi timp, aceasta oferta ne va acorda timpul necesar pentru a elabora o solutie pe termen lung cu care sa venim inintampinarea clientilor nostri, în vederea clarificarii problemei legate de imprumuturile in franci elvetieni”, a precizat Benoit Catel, presedintele Volksbank.

Decizia bancii intervine dupa ce, pe 15 ianuarie, Banca Nationala a Elvetiei a renuntat la plafonul de apreciere pentru cursul de schimb franc-euro, mentinut timp de trei ani la nivelul de 1,2 CHF pentru un euro, ceea ce a facut ca francul elvetian sa se aprecieze puternic fata de euro si, in consecinta, si fata de leu, pana la 4,4716 lei/CHF  la cursul BNR din 19 ianuarie 2015.