Hassan (Deloitte): Bancile trebuie sa vanda clientilor produse potrivite

O parte din bancile din Romania vor disparea anul viitor, prin fuziuni si achizitii, sustine seful Deloitte Romania, Ahmed Hassan. Pe piata vor ramane doar 5-6 banci mari si cateva mici, care vor trebui, insa, sa isi protejeze clientii si sa le vanda doar produsele care li se potrivesc.  
"Jumatate din banci nu ar trebui sa existe. Piata din Romania are loc pentru 5-6 banci mari, alte 5-6 banci de talie medie si inca cateva de nisa. Parerea mea este ca vom asista in anul care urmeaza la tranzactii pe piata bancara”, a reprezentantul Deloitte.

El a precizat, insa, ca nu se refera neaparat la bancile mici atunci cand vorbeste de cele care vor disparea, avand in vedere ca exista si banci de nisa foarte profitabile. 

Reprezentantul Deloitte spune ca bancile trebuie sa isi educe clientii

Insa, bancile care supravietuiesc raman cu o mare problema, si anume increderea scazuta a clientilor. „Indiferent de miscarile la care vom asista, bancile trebuie sa isi educe clientii, sa le spuna ce produs e potrivit pentru ei si ce produs nu este", a mai aratat Hassan.

La randul sau, George Mucibabici, presedintele Deloitte si fost bancher, a spus ca imaginea bancilor si a bancherilor se va reface in timp, dar pe viitor ar trebui sa functioneze principiul "cei mai putin educati trebuie protejati de catre cei care sunt mai bine educati".

„Acum e o perioada propice acuzatiilor: sunt acuzati bancherii centrali ca au redus dobanzile, sunt acuzati bancherii comerciali ca au dat in mod imprudent credite, chiar si populatia e blamata ca s-a indatorat uneori peste posibilitati si a ajuns in situatia de a nu-si mai putea plati imprumuturile", sustine Mucibabici.

Senatul a aprobat limitarea sumei pe care recuperatorul o poate cere debitorului

Initiativa legislativa privind limitarea sumei pe care un recuperator de creante o poate solicita deditorului la cel mult dublu fata de valoarea platita pe creanta a trecut marti de Senat. Urmeaza, insa, Camera Deputatilor, locul in care astfel de initiative, favorabile consumatorilor, fie dispar, fie se transforma radical. 
Potrivit actului mentionat, creantele cesionate pot fi valorificate pana la un prag maxim reprezentand dublul sumei din valoarea de cesiune a creantei, prevazuta in contract, dar fara a depasi valoarea debitului principal restant. De asemenea, recuperarea creantei se poate face si un rate, in urma negocierii dintre debitor si creditorul cedent, respectiv cesionarul, potrivit proiectului de lege adoptat de Senat.

Un alt amendament formulat in comisiile din Senat si aprobat de plen stipuleaza ca valoarea de cesiune a creantei, prevazuta in contract, reprezinta suma la care creditorul cedent transmite creanta cesionarului (adica suma cu care recuperatorul cumpara creanta de la banca, de exemplu), si nu datoria pe care clientul o are la banca (principal plus dobanzi plus penalitati plus...etc.)

„Sustinerea acestei initiative inseamna reducerea, in principal, a vulnerabiltatii economice si sociale a romanilor datornici la firmele de recuperari creante. Sa cumperi o creanta bancara cu 4-5% din valoarea acesteia si dup? aceea, practic, sa-i hartuiesti pe debitori direct sau prin intermediul autoritatilor statului este un santaj impotriva milioanelor de romani datorinici”, a spus senatorul liberal Steliana Miron, care se afla printre initiatorii proiectului de lege. 

Guvernul nu sustine proietul de lege
Pe de alta parte, insa, Guvernul a anuntat deja  ca nu sustine proiectul de lege pentru ca afecteaza patrimoniul privat. 

In aceste conditii, este greu de crezut ca actul normativ va trece de Camera in formula prezentata, mai ales ca firmele de recuperare au afaceri prospere in Romania pe seama celor care nu-si mai pot plati datoriile si cu siguranta vor face tot posibilul pentru a-si mentine avantajele. 

Un exemplu de „lobby eficient” al firmelor de recuperare este cel facut pe marginea proiectului de lege care  propunea impozitarea cu 85% a profitului obtinut din executarea creantelor bancare cesionate, initiat la inceputul acestui an. Proiectul a fost modificat de atatea ori incat si-a pierdut mare parte din continut iar, ulterior, a fost abandonat complet.

BNR: Creditele Prima Casa sunt mai riscante decat ipotecarele clasice

Creditele acordate in cadrul programului Prima Casa prezinta un grad de risc mai mare, avand in vedere termenul de rambursare mai lung si gradul de indatorare mai mare decat in cazul altor credite pentru locuinte. Acestea sunt principalele riscuri asociate acestor imprumuturi identificate de banca centrala in Raportul asupra Stabilitatii Financiare.
Raportul cuprinde un scenariu de stres care a prevazut un soc pe rata dobanzii de 2% (in plus -n.r.) si unul pe venitul debitorilor de 6% (in minus-n.r.) care a aratat ca  gradul de indatorare ar creste „cu 12 puncte procentuale pentru debitorii „Prima Casa” si cu 9 puncte procentuale in cazul debitorilor cu alte credite imobiliare, comparativ cu 4 puncte procentuale, in medie, in cazul intregului portofoliu”.

In acest context, specialistii bancii centrale sustin ca este utila o analizare a utilitatii masurii programului Prima Casa, acordat in conditiile actuale, si contextul in care acesta mai aduce o valoare adaugata superioara vulnerabilitatilor pe care le creeaza. "In perioada urmatoare, riscurile creditelor acordate prin acest program s-ar putea majora, in eventualitatea cresterii ratei dobanzii", se subliniaza in raportul citat, avand in vedere ca acum dobanzile sunt la minime istorice atat la lei cat si la euro.

Totusi, pentru o cincime dintre debitorii din programul „Prima Casa”, sumele de plata lunare, dupa aplicarea acestor socuri, sunt relativ apropiate de sumele de plata la momentul initierii creditelor, se mai afirma in documentul citat.

Potrivit studiului, beneficiarii programului „Prima Casa” au o scadenta reziduala mai mare decat alti debitori, determinata de acceptarea unui nivel mai mare al raportului imprumuturi/garantii (LTV), din cauza garantiei de stat si a nivelului mai mic al avansului (doar 5%), iar timpul de returnare mai indelungat duce la o crestere a senzitivitatii la rata dobanzii, considera specialistii BNR. De asemenea, gradul de indatorare a celor care au apelat la „Prima Casa” este de circa 42%, fata de 38% la suta, valoarea mediana din iunie 2015.

Cu toate acestea, apreciaza autorii studiului, „caracteristicile programului „Prima Casa” determina reducerea unor vulnerabilitati, avand in vedere ca limiteaza riscul unor speculatii imobiliare, prin interzicerea vanzarii imobilului in primii 5 ani de la achizitionare, plafonarea sumelor maxime acordate si sistemul de verificare mai riguros al debitorilor.

Agonia clientilor Astra Asigurari se prelungeste

Situatia asiguratilor si pagubitilor Astra Asigurari se complica pe zi ce trece. Tribunalul Bucuresti a amanat, luni, luarea unei hotarari in privinta falimentului companiei pana pe 28 octombrie. Astfel, cei aproape doua milioane de asigurati, plus pagubitii, au de asteptat si mai mult pana isi vad banii cuveniti. 

Dosarele de asigurare si de despagubire au fost, deja, preluate de la companie de Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA), insa institutia nu poate demara plata daunelor sau compensatiilor decat cand decizia de intrare in faliment a Astra Asigurari ramane definitiva. La momentul demararii demersului, se estima ca procesul in instanta ar putea dura 3-4luni. 

Fondul a anunta ca a preluat, la inceputul lunii octombrie, 57.210 de dosare de dauna, inclusiv dosare de rascumparare, si peste doua milioane de contracte de asigurare in vigoare de la Astra Asigurari. Lista cu posesorii acestor dosare urmeaza sa se publice in perioada urmatoare.


ASF a depus cererea de intrarea in faliment a Astra in data de 8 septembrie, dupa ce actionarii nu au reusit sa majoreze capitalul social al asiguratorilor cu 425 de milioane de lei.

Pasii de urmat pentru recuperarea primelor de asigurare platite la aceasta societate, proportional cu perioada ramasa pana la expirarea contractului, sau a daunelor rezultate in urma producerii riscului asigurat la aceasta societate au fost publicati intr-un Ghid pentru consumatori publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

Astfel, cererile de plata la FGA se pot depune din momentul publicarii in Monitorul Oficial a deciziei ASF privind situatia  Astra (31 august 2015), dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii falimentului. Persoanele indreptatite la plata despagubirilor de la FGA se pot adresa acestuia si ulterior, daca dreptul de creanta s-a nascut dupa data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de faliment.

GfK: Clientii IFN-urilor sunt chibzuiti cu cheltuielile zilnice

Romanii sunt interesati sa economiseasca pe termen lung si sa isi imbunatateasca nivelul de cunostinte financiare pentru a reusi si isi inmulteasca banii. In schimb, europenii sunt mai atenti la optimizarea veniturilor si cheltuielilor lunare, reiese dintr-un studiu realizat la cererea grupului financiar din care face parte Provident Romania. 
Mai mult de jumatate (55%) dintre clientii institutiilor financiare nebancare din Romania sunt chibzuiti cu cheltuielile zilnice si aproape 7 din 10 sustin ca dezvoltarea cunostintelor financiare ar contribui la o mai buna gestionare a bugetului de familie si planificare financiara pe termen lung, arata studiul efectuat de GfK. 

In acelasi timp, economisirea pe termen lung este principala preocupare a respondentilor romani atunci cand cauta sa obtina informatii financiare. Peste 30% dintre participantii la sondaj din Romania considera ca un nivel mai ridicat de educatie financiara i-ar putea ajuta sa-si creasca economiile, in timp ce aproximativ un sfert spun ca ar putea sa-si gestioneze astfel mai bine cheltuielile zilnice si bugetul lunar de familie. Totodata, 21% sunt interesati sa-si dezvolte cunostintele financiare pentru a putea realiza investitii pe termen lung, la bursa sau in imobiliare. 

Pe de alta parte, pentru europeni prioritara este gestionarea cheltuielilor zilnice, reiese din sondajul citat.  La nivel european, 4 din 10 respondenti sunt interesati sa acumuleze cunostinte financiare pentru a-si optimiza veniturile si cheltuielile lunare. 

10% dintre respondenti au economii la banci 

In Romania, 3 din 10 respondenti spun ca reusesc sa faca economii cu regularitate pentru viitorul lor si al familiei lor, nivel similar cu cel din Europa. Dintre acestia, mai mult de jumatate pun bani deoparte pentru pensii private, insa prin pensiile obligatorii, 10% au economii la banca si 6% au realizat investitii pe termen lung cu scopul de a economisi, arata studiul mentionat. 

Cercetarea GfK face parte dintr-o initiativa desfaurata in randul clientilor grupului britanic International Personal Finance, grupul din care face parte Provident Romania, in toate cele opt tari in care acesta este prezent (Romania, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria si Mexic), cu scopul de a identifica perceptiile consumatorilor asupra climatului socio-economic, comportamentul lor de economisire si creditare si principalele lor preocupari. 

Sondajul a fost realizat pe un esantion total de 8.040 de clienti din cele 8 tari in care este prezent grupul britanic, dintre care 1.034 din Romania.

BNR: Bancile au vandut credite in conditii imposibil de inteles de catre clienti

Bancile au acordat credite, inainte de criza, in conditii greu de inteles de catre clienti, fara a pune accent pe capacitatea de rambursare a debitorului si cu aplicarea unor comisioane excesive. La toate acestea s-a adaugat si slaba pregatire a angajatilor responsabili cu creditarea, care a dus la incompleta informare a clientilor. 
Toate aceste consideratii sunt cuprinse in Raportul asupra stabilitatii financiare publicat, recent, de Banca Nationala a Romaniei. 

”Evolutiile pronuntat adverse ale cadrului macroeconomic au contribuit la relevarea unor aspecte mascate in perioada anterioara crizei financiare globale: practicarea unor rate ale dobanzii a caror stabilire nu putea fi inteleasa de client, acordarea de credite pentru care capacitatea de rambursare era de importanta secundara (pornind de la considerentul ca fenomenul de neplata nu este de natura sa genereze pierderi intr-un mediu in care bunurile imobiliare utilizate drept garantii pentru contractarea creditelor se aflau intr-o continua crestere a valorii de piata), practicarea de comisioane excesive, expunerea unor categorii vulnerabile la produse avand o volatilitate ridicat? a factorilor de risc”, se mentioneaza in raport. 

Banca centrala a identificat, in documentul mentionat, riscul de conduita la care sunt supuse bancile, care poate duce la costuri mari pentru societate, pierderea increderii in pietele financiare si chiar la sistarea activitatii unei banci mari.

”Institutiile de credit din Romania sunt supuse riscului de conduita, ca urmare a intereselor imperfect aliniate intre manageri si actionari, respectiv ca urmare a unui control insuficient al riscului. Deficientele in ceea ce priveste gradul de pregatire a personalului implicat in activitatea de creditare a condus la o informare uneori incompleta a consumatorilor in ceea ce priveste riscurile de baza asociate produselor de creditare”, se subliniaza in raport. 

Potrivit BNR, avand in vedere costurile ridicate pe care aceste riscuri le pot avea pentru societate si posibilele consecinte asupra stabilitatii financiare, pentru prevenirea riscurilor de conduita necorespunzatoare se recomanda ”adoptarea unei guvernante corporative si a unor controale interne de gestionare a riscurilor in conformitate cu modelul de afaceri al bancii, dar si la nivel de conducere executiva, prin promovarea si mentinerea unei culturi organizationale de gestionare a riscurilor ?i adoptarea unei culturi etice puternice”.