Saturday, November 26, 2016

Propuneri CE pentru reforma sistemului bancar

Comisia Europeana a anuntat un pachet cuprinzator de reforme menite sa consolideze sistemul bancar european, astfel incat acesta sa poata sprijini in continuare economia reala. Se urmareste, in special, marirea capacitatii bancilor de a finanta IMM-urile si infrastructura, dar si o reglementare proportionala a bancilor mici.
Potrivit forului european, propunerea se bazeaza pe normele bancare europene in vigoare si are drept obiectiv definitivarea cadrului de reglementare post-criza astfel incat acesta sa poata aborda toate amenintarile la adresa stabilitatii financiare care nu si-au gasit inca o rezolvare. 

Propunerile cuprinse in pachetul mentionat  vizeaza, printre altele, eliminarea reglementarilor care constrang in mod inutil finantarea economiei. ”In unele cazuri, aceleasi obiective prudentiale pot fi atinse intr-un mod mai favorabil cresterii. De exemplu (...) Comisia propune ca normele sa fie puse in aplicare intr-un mod care sa asigure capacitatea bancilor de a finanta IMM-urile si alte segmente ale economiei”, se arata intr-un comunicat al forului european.

In plus, masurile vor permite ca activitatile de finantare a comertului si pietele de instrumente financiare derivate din UE sa functioneze adecvat, ajutand utilizatorii finali sa gestioneze riscurile la care sunt expusi. Comisia va revizui, de asemenea, tratamentul prudential al infrastructurii si al altor investitii pe termen lung realizate de societatile de asigurare.  

Norme simplificate pentru bancile mici

Totodata, reforma urmareste imbunatatirea proportionalitatii normelor, in sensul de a simplifica sarcinile de raportare pentru bancile mici si cele mai putin complexe si de a revizui cerintele de compensare si de marja prevazute de reglementarile in vigoare pentru societatile nefinanciare, fondurile de pensii si micile institutii financiare. 

”Comisia va analiza, de asemenea, modalitati menite sa consolideze proportionalitatea normelor, fara a compromite obiectivele prudentiale in alte domenii precum asigurarile si gestionarea activelor”, se mai arata in documentul citat.

In acelasi timp, prin pachetul propus se urmareste reducerea sarcinilor de reglementare nejustificate, astfel incat normele sa isi atinga obiectivele la costuri minime pentru entitatile reglementate si, in cele din urma, pentru utilizatorii finali si pentru economie, in ansamblu. 

”Printre alte masuri, Comisia se angajeaza sa reduca suprapunerile si cerintele de raportare excesive si sa realizeze in timp util o analiza cuprinzatoare a modalitatilor de a simplifica sarcinile si de a rationaliza procedura de raportare, fara a compromite obiectivele in materie de reglementare”, se precizeaza in comunicat. 

Vicepresedintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, responsabil cu stabilitatea financiara, serviciile financiare si uniunea pietelor de capital, sustine ca Europa are nevoie de un sector bancar puternic si diversificat pentru a finanta economia. 

”Avem nevoie de imprumuturi bancare pentru ca intreprinderile sa poata investi, sa poata ramane competitive si sa vanda pe piete mai mari, iar gospodariile sa poata face planuri de viitor. Astazi, am prezentat noi propuneri de reducere a riscurilor, care se bazeaza pe standardele convenite la nivel international in acest domeniu, tinand insa cont de particularitatile sectorului bancar european”, a spus Dombrovskis.

Sven Giegold: Propunerea CE nu este suficienta

La randul sau, europarlamentarul Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana, saluta propunerile inaintate, insa sustine ca abordarea propusa de Comisia Europeana nu este sificienta. ”Sistemul financiar continua sa fie mult prea complex, iar anumite banci de importanta sistemica slab capitalizate”, a spus Giegold. 

Potrivit acestuia, incercarile de a exclude riscurile macroprudentiale de la evaluarea autoritatilor de supraveghere pun in pericol stabilitatea financiara si supun banii contribuabililor europeni la riscuri. In plus, europarlamentarul citat mai spune ca noile reguli ar reduce, de asemenea, prerogativele autoritatilor de rezolutie. 

”Pentru a depasi problemele de genul ”prea mare pentru a da faliment” sau ”prea interconectate pentru a cadea”, Europa are nevoie de reforme mai ambitioase. Este inacceptabil faptul ca executivul european a cedat la presiunile industriei financiare de a se abate de la regulile de la Basel in ceea ce priveste tratamentul derivativelor”, a mai spus Giegold. 

”In negocierile care urmeaza cu Consiliul European, vom pleda pentru simplificari semnificative pentru bancile mici, concomitent cu impunerea unor reguli mai stricte pentru bancile de importanta sistemica”, a subliniat europarlamentarul citat. 

Aceste propuneri legislative, rezultate in urma unor consultari cu peste 300 de participanti, derulate pe percursul a 14 luni,  urmeaza sa fie transmise Parlamentului European si Consiliului spre analiza si adoptare.

Prima Casa ar mai putea primi bani pentru acest an

Programul Prima Casa ar putea fi suplimentat, pentru a treia oara in acest an, dupa alte doua aprobate de stat, de cate 500 de milioane de lei fiecare. Ministrul Finantelor, Anca Dragu, a anuntat ca se analizeaza aceasta posibilitate, avand in vedere cererea foarte mare pe final de an.
"Pentru sfarsitul acestui an, intr-adevar exista cerere. Analizam acum in ce masura este o cerere reala", a spus Anca Dragu. 

Ministrul Finantelor a adaugat ca, in acest moment, plafonul total alocat pentru programa in 2016 este la acelasi nivel cu cel de anul trecut, desi a pornit la jumatate. ”Sincera sa fiu, nu ma asteptam sa fie cerere suplimentara in 2016 fata de 2015. In 2015 am avut 200 de milioane de lei nefolosite. Aceasta cerere foarte mare pe 2016 ne surprinde pe toti participantii la piata. Analizam in ce masura e posibil si fezabil sa avem o suplimentare acum iar pentru 2017 si anii urmatori sumele vor fi disponibile", a mai spus Dragu.


Ea a mai spus ca strategia pe cinci ani referitoare la evolutia Programului Prima Casa, anuntata saptamana trecuta, va fi aprobata in saptamanile viitoare in Guvern printr-un memorandum, astfel incat 2017 sa inceapa cu plafonul deja aprobat. 

"Si pentru Prima Casa am constatat ca e nevoie de predictibilitate. Am vazut evolutia cererilor, au fost varfuri in anumite luni, corelate cu anumite evenimente. De aceea, am propus o strategie pe cinci ani astfel incat atat persoanele fizice, cat si constructorii sau cei care detin locuinte si vor sa le vanda sa-si poata face un proiect pe mai mult de un an", a explicat Anca Dragu.

Conditii diferite pentru locuintele vechi

Strategia prevede, pentru urmatorii doi ani, un plafon anual de 2 milioane de lei, iar pentru urmatorii trei cate 1,5 milioane de lei, si un  grad de garantare din partea statului redus la 40% pentru locuintele mai vechi de cinci ani. Avansul ramane, insa, la 5% pentru toate categoriile de locuinte achizitionate prin program. 

Nici marja de dobanda nu se va modifica, dupa cum a sugerat Ministrul Finantelor. Anca Dragu a explicat ca, pentru a diferentia creditele acordate pentru locuintele noi, care raman cu o garantare de 50% din partea statului, de cele vechi, pentru care garantia statului scade la 40%, bancile ar putea sa reduca din marja pe care o au la dispozitie in cazul locuintelor noi.

Potrivit legislatiei in vigoare, dobanda maxima pe care bancile o pot percepe  pentru creditele Prima Casa este formata din ROBOR la 3 luni plus o marja de maxim 2 puncte procentuale.