Mai multe magazine obligate sa accepte plata cu cardul

Legea cash-back a fost publicata in Monitorul Oficial si va intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2017. Pana atunci, magazinele cu vanzari anuale de peste 10.000 de euro vor fi obligate sa accepte plata cu cardul bancar. In prezent, doar comerciantii cu vanzari anuale de peste 100.00 de euro erau obligati sa accepte plata cu cardul.

In cazul in care nu este respectata aceasta prevedere, comerciantii risca amenzi de la 5.000 lei la 7.500 lei. 

Totodata, si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata, dar si furnizori de servicii de utilitate publica vor fi obligati, de anul viitor, sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

In aceste cazuri, daca nu se respecta prevederea legala, amenzile vor fi de la 20.000 de lei la 50.000 de lei.

Initial, legea prevedea inca o obligativitate pentru comercianti, aceea de a elibera clientilor, platitori cu cardul, la cerere, sume in numerar de pana la 200 de lei. Insa legea, in acea forma, a fost respinsa de presedintele Klaus Iohannis, care a trimis-o in Parlament spre reexaminare. 

Ulterior, prevederea a fost mentinuta, insa a devenit optionala. Adica magazinele vor putea acorda aceasta facilitate clientilor, daca vor dori. Operatiunea va fi similara retragerilor de bani din bancomate, contra unui comision care nu poate depasi 1% din valoarea avansului acordat.

Afise in magazinele care ofera serviciul cash-back

Pentru a oferi acest serviciu, de a acorda clientilor avansuri in numerar, comerciantii vor incheia contracte cu institutiile acceptante de carduri. ”Acestea (magazinele - n.r.) afiseaza la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum si informatii privind costurile serviciului”, se mentioneaza in textul legii. 

Insa, in cazul in care suma existenta in casa, la dispozitia comerciantilor acceptanti de carduri, nu acopera suma solicitata de clientul utilizator de card, acesta va primi doar suma disponibila.

Sistemul Bauspar ar putea aduce investitii semnificative in locuinte

Sistemul de economisire-creditare in domeniul locativ din Romania ar putea genera, pana in 2020, investitii de pana la un miliard de euro in renovarea locuintelor, daca ar functiona normal. Asociatia Bancilor pentru Domeniul Locativ din Romania (ABDLR) a explicat, pe baza unei analize, utilitatea sistemului pentru o tara cu grave probleme locative.
Analiza a fost realizata in contextul in care activitatea bancilor pentru locuinte din Romania a fost blocata dupa un control al Curtii de Conturi, care a acuzat bancile pentru locuinte de un prejudiciu total de 384 de milioane lei in derularea sistemului de economisire-creditare sustinut de catre stat, prin faptul ca au acordat prima de la stat in conditii considerate incorecte de catre institutie.

In urma actiunii Curtii de Conturi, sistemul de economisire-creditare din Romania a fost complet blocat, iar in prezent cele doua banci romanesti pentru locuinte nu mai primesc depozite noi de la clienti.

Cat pierde si cat castiga statul din acest sistem?

”Efortul financiar al statului pentru o perioada viitoare de 5 ani ar ajunge la aproximativ 500 de milioane de lei, cu consecinta ca statul va incasa inapoi cel putin 1,757 miliarde de lei numai din taxe si impozite, ajungand astfel la un coeficient de multiplicare de pana la 3 - 3,5 ori a investitiei prin prima de stat”, se arata in analiza citata. 

In aceste conditii, investitiile care s-ar putea realiza pe baza acestui sistem Bauspar pana in 2020, de pana la un miliard de euro, ar reprezenta un important vector de crestere economica pentru sute de mii de familii de romani, mai spun bancile implicate.

Conform Eurostat, prima prioritate investitionala a aproape 600.000 de familii de romani este imbunatatirea confortului locativ intr-o tara cu cel mai invechit stoc de locuinte din UE.

“Cu toate acestea, veniturile medii ale romanilor sunt circa la jumatate cat incaseaza un ceh, slovac sau croat, in timp ce costul materialelor de constructii este relativ similar cu cel din Romania”, sustine ABDLR.

O cercetarea IRSOP din anul 2015 arata ca finantarea investiiilor in domeniul locativ se bazeaza doar 30% pe credite bancare, si 70% pe fonduri proprii reprezentate de: economii - 41% (sistemul Bauspar ajutand in acest sens), si venituri- 29%.

Cei care nu au luat credite, au investit economiile tot in locuinte

Circa 75% din cei care si-au adus in fiecare an economiile in sistem, dar fara a accesa ulterior credite, au declarat ca sumele pe care le-au retras ulterior - economiile lor plus dobanzi plus prima de stat - le-au utilizat tot pentru imbunatatirea spatiului locativ al familiei, se mai arata in studiul IRSOP.

Mai mult, daca in anul 2011 volumul total al creditelor pentru domeniul locativ era de doar 55 milioane lei, in anul 2015 totalul creditelor acordate insuma 294 milioane lei.

In Romania activeaza doua banci pentru locuinte, infiinatate in baza unei legislatii speciale prin care, cei care economisesc in acest sistem, primesc o prima pentru economisire care sta la baza sistemului importat din mediul german.

Mai exact, statul acorda clientului 25% din suma economisita in anul precedent, dar nu mai mult de echivalentul in lei a 250 de euro.

In esenta, sistemul functioneaza dupa urmatorul mecanism: orice persoana interesata incheie un contract de economisire-creditare, prin care se obliga ca, pentru o perioada de timp determinata, sa economiseasca o anumita suma de bani, pentru care primeste o dobanda fixa. La finalizarea procesului de economisire si in functie de indeplinirea conditiilor de repartizare, clientul dobandeste dreptul de a accesa un credit cu dobanda fixa. 

In prezent, legislatia in domeniu este in curs de modificare in parlament pentru ca sistemul sa se deblocheze.