Loteria fiscala, succes sau dezamagire?

Numarul cererilor de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale a scazut semnificativ. Vestea este buna pentru cei care au revendicat premiul, pentru ca suma de un milion de lei se imparte la mai putini castigatori. Pentru autoritati, insa, asta poate insemna ca demersul nu isi va atinge scopul declarat, de reducere a evaziunii fiscale. 

Pentru extragerile aferente lunilor iunie si iulie au fost depuse 4, respectiv 15 cereri de revendicare a premiilor. Asta inseamna ca, pentru luna iunie, premiul care revine fiecarui castigator este de 250.000 de lei, iar pentru extragerea din iulie suma depaseste 66.600 de lei pentru fiecare persoana care a depus o cerere de revendicare valabila. 

Numarul revendicarilor de castiguri, in cadere libera

Scaderea interesului este evidenta, daca ne raportam la primele doua extrageri, cele ocazionale, pentru care s-au depus peste 18.200, respectiv peste 500 de cereri de revendicare a premiului. 

Numarul mare de revendicari de la prima extragere a determinat autoritatile sa modifice si regulamentul Loteriei pentru a limita numarul de potentiali castigatori la 100, pentru ca premiul sa fie mai consistent. La prima extragere, cand nu exista aceasta limitare, premiul care a revenit fiecarui castigator a fost de doar 56 de lei. Potrivit noului regulament, castigul minim este de 10.000 de lei (prin impartirea premiului total de un milion de lei la maxim 100 de castigatori). 

Este adevarat ca au existat si diferente mari de valoare a bonurilor castigatoare. La prima extragere, bonul castigator a avut valoarea de 6 lei, si au intrat in concurs bonurile emise timp de trei luni. Si la a doua extragere au fost luate in calcul bonurile pe trei luni, iar suma a fost de 135 de lei. La extragerea aferenta lunii iunie, au intrat in joc bonurile emise doar in acea luna, iar valoarea a fost ridicata, de 509 lei, iar la cea pentru iulie valoarea bonului a fost de 364 de lei. 

Platile cu cardul ar putea intra automat pe lista castigatorilor

Totusi, numarul redus de revendicari este greu de explicat, avand in vedere ca doar operatorii de carduri din Romania au anuntat, pentru iunie, cel putin 30 de potentiali castigatori, iar pentru iulie mai mult de 140. 

Poate ca ar trebui luat in calcul ca platile efectuate cu cardul sa intre automat pe lista castigatorilor, chiar daca nu se depun cereri de revendicare, avand in vedere ca se cunoaste identitatea platitorului, iar platile cu cardul contribuie, prin natura lor, la reducerea evaziunii fiscale. 

O noua extragere lunara, pentru bonurile emise in august, va avea loc duminica, 20 septembrie. Ramane de constatat, cu aceasta ocazie, daca reducerea numarului de cereri de revendicare a premiilor a fost provocata de perioada de vacanta sau de interesul in scadere al consumatorilor.

Dolarul scade in raport cu toate valutele

Saptamana care se incheie a fost marcata de asteptarea deciziei Rezervei Federale Americane (Fed) cu privire la dobanda de politica monetara. Insa institutia americana i-a surprins pe cei care estimau o majorare a dobanzii, si a mentinut indicatorul la nivelul aproape de zero stabilit inca din 2008. 

In plus, banca centrala a SUA a redus estimarea privind nivelul dobanzii pe termen lung, semn ca economia americana este mai putin solida decat considera anterior institutia, pentru a putea suporta inasprirea politicii monetare. 

Decizia Fed a inversat evolutia actiunilor pe Wall Street, dupa cresterea din prima parte a zilei, iar dolarul a intrat imediat in declin fata de principalele valute. Comparativ cu moneda europeana, dolarul a scazut cu 0,8%, la 1,1395 dolari pe unitate, cel mai redus nivel atins dupa 26 august.

Moneda americana a pierdut cinci bani in fata leului intr-o zi

Si pe piata din Romania, dolarul a pierdut in fata leului aproape cinci bani, in sedinta de vineri, dupa decizia de joi seara a Fed. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a calculat un curs de 3,8638 lei/dolar, in scadere cu 4,81 bani (1,23%) in comparatie cu cotatia de joi, de 3,9119 lei/dolar. Cursul leului de vineri a fost si peste inchiderea din urma cu o saptamana, de  3,9188 lei/dolar. 

Leul s-a apreciat vineri si in raport cu moneda unica europeana, insa nu la fel de puternic, iar BNR a anuntat o cotatie de 4,4211 lei/euro, in scadere cu 0,56 bani (0,13%) fata de cea din sedinta precedenta - de 4,4267 lei pentru un euro. Moneda nationala a ramas, insa, pe pierdere in raport cu euro fata de vinerea trecuta, cand cursul BNR a fost de 4,4159 lei/euro. 

Francul creste in ciuda eforturilor Bancii Elvetiei

Francul elvetian a revenit pe crestere in aceasta saptamana in raport cu moneda nationala, dupa ce a testat pragul de 4 lei. Vinerea trecuta, francul era cotat la 4,0114 lei, cel mai mic curs din 15 ianuarie pana in prezent, insa ulterior a revenit pe crestere si a inchis saptamana la 4,0379 lei/franc, desi Banca Nationala a Elvetiei  a decis joi sa mentina nemodificata dobanda de politica monetara in teritoriu negativ, pe motiv ca francul elvetian este inca semnificativ supraevaluat.

Romanii platesc sume mici cu cardul in strainatate

Romanii folosesc tot mai des cardul la plata in strainatate, chiar si pentru sume mici. In vara acestui an, mai mult de jumatate dintre tranzactiile la POS realizate cu carduri emise in Romania au avut valori sub 20 de euro, arata datele Visa Europe in urma unei analize realizata pentru perioada iunie - august 2015. 

Per total, numarul platilor cu cardul realizate in vara acestui an de romani in strainatate a crescut cu aproape 30%, iar valoarea tranzactiilor cu aproape 20%.

Valoarea medie a unei tranzactii realizata la comerciantii din strainatate in perioada mentionata a fost de aproximativ 48 de euro, iar peste o treime din plati au fost sub 10 euro. 
“Romanii s-au obisnuit sa plateasca frecvent cu cardul atunci cand calatoresc in strainatate. Am observat in ultimii ani o crestere constanta si rapida a numarului de tranzactii de valori relativ reduse, precum si o diversificare a categoriilor de comercianti unde se fac plati cu cardurile Visa. Practic, pe langa locurile unde romanii platesc de regula cu cardul, respectiv la hotel, in aeroport sau la benzinarii, procesam de exemplu si plati catre florarii, magazine de suveniruri, posta sau laboratoare foto”, a declarat Catalin Cretu, director regional pentru Romania, Croatia si Slovenia, Visa Europe. 
Cele mai multe plati cu cardul, efectuate de romani, s-au inregistrat in Franta, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria, Germania, Spania, Austria, Suedia si Belgia. In acelasi timp, cea mai mare crestere a numarului de tranzactii s-a observat in Germania, cu un avans de 45% comparativ cu vara anului trecut.

Se poate si asa: Ministrul Finantelor pune la respect bancile

Croatia a abordat o atitudine transanta in problema conversiei creditelor in franci elvetieni. Ministrul de Finante, Boris Lalovac, a pus la punct bancile comerciale care ameninta cu actiuni in instanta pentru ca a fost adoptat un act normativ care obliga bancile sa accepte conversia la cursul din momentul semnarii contractului.

Bancile afectate de legea promovata de guvernul de la Zagreb au anuntat, potrivit Reuters, ca vor ataca decizia de conversie a creditelor in CHF la Curtea internationala de arbitraj de la Washington.

„Mesajul meu pentru bancheri este ca, in loc sa se pregateasca de procese contra guvernului, sa inceapa sa pregateasca noile acte pentru contractele ce vor fi convertite din CHF in euro, pentru ca mai au doar 15 zile. Ati spus mereu ca pe primul loc pentru voi sunt clientii, acum este cazul sa demonstrati asta prin ceea ce faceti”, a declarat Lalovac, citat de presa locala.

El a avertizat bancile ca le va impune penalitati semnificative pentru orice intarzieri in aplicarea legii.

Oficialul croat a declarat ca nu se teme de arbitraj in privinta „afacerii francului elvetian”, si a reamintit obligatia oricarui guvern de a-si proteja cetatenii.

Oficialul croat a mai spus ca bancile nu au o baza legala pentru a ataca proiectul de conversie, intrucat legea presupune o impartire echitabila a poverii diferentei de curs valutar.

Lalovac sustine ca oamenii au suferit destul din cauza creditelor in CHF si ca este timpul ca aceste suferinte sa ia sfarsit.

„Credem ca aceasta conversie este exact mijlocul prin care oamenii sa poata fi eliberati din sclavia in care au fost adusi de banci”, a mai spus Lalovac.

Se cere si demisia Guvernatorului Bancii Centrale.
Reprezentantii clientilor cu credite in franci elvetieni sustin ca institutiile de credit sunt sustinute si de guvernatorul bancii centrale a Croatiei, Boris Vujcic. 

Acestia au organizat marsuri de protest si mitinguri in care au cerut demisia guvernatorului bancii centrale. 

Guvernatorul a fost criticat si de ministrul Finantelor, dupa ce seful bancii centrale l-a acuzat ca, prin adoptarea legii conversiei, destabilizeaza piata si afecteaza ratingul Croatiei.

“Guvernatorul, cu un salariu de 50.000 de kuna pe luna, care petrece mai mult de 300 de zile pe an in afara tarii, habar nu are cum traiesc oamenii in Croatia”, a mai spus ministrul Finantelor.

Noi discutii in Parlament pe legea conversiei creditelor

Discutiile cu privire la o legea conversiei creditelor in franci elvetieni au fost reluate, miercuri, in Camera Deputatilor. La discutii au participat reprezentantii tuturor partilor implicate, insa dezbaterea a fost amanata doua saptamani pentru ca ambele proiecte aflate in discutie sa fie preluate intr-un singur act normativ. 

Este vorba despre proiectul initiat de deputatul Ana Birchall si de cel aflat in discutii la Ministerul Finantelor, propus in primavara acestui an si la care au fost depuse o serie de amendamente de catre reprezentantii clientilor cu credite in franci elvetieni in vara acestui an. 

”In discutiile din sedinta de astazi am pledat pentru gasirea de urgenta a unor solutii pentru romanii sufocati de datorii din cauza fluctuatiilor valutare ale monedei elvetiene. Timpul vorbelor a trecut, este vremea faptelor. Am solicitat reprezentantilor Ministerului de Finante sa trimita Comisiei proiectul de lege la care au lucrat pentru a fi preluat ca amendament la propunerea mea legislativa privind conversia creditelor si pentru a avea in cel mai scurt timp o solutie pentru romanii aflati in necaz. Cred ca este momentul ca Legislativul sa se implice in solutionarea crizei sociale generata de fluctuatiile monedei CHF si asteptarile oamenilor sa gaseasca raspuns in activitatea noastra”, a scris deputatul Ana Birchall pe blogul sau dupa incheierea discutiilor.

Insa singura concluzie clara care s-a desprins in cadrul discutiilor este ca este nevoie de o lege a conversiei creditelor in franci elvetieni, total independenta de Directiva 17 a Uniunii Europene privind creditele ipotecare, care trebuie transpusa in legislatia romaneasca pana in martie 2016. 

Proiectul propus de Ana Birchall vizeaza doar creditele in franci elvetieni, insa cel aflat la Ministerul Finantelor urmareste conversia tuturor creditelor in valuta  in fata careia leul s-a depreciat cu cel putin 50% din momentul acordarii imprumutului pana in ziua conversiei. 

La acest proiect reprezentantii clientilor cu credite in franci elvetieni au transmis o serie de amendamente, unul din cele mai importante fiind majorarea discountului de la 15%, propus in varianta initiala, la 25%. De asemenea, s-a propus extinderea de la creditele ipotecare si la cele de nevoi personale cu ipoteca folosite in scop locativ, dar si includerea in aria de acoperire a creditelor externalizate. In plus, consumatorii au propus, iar ministrul Finantelor s-a declarat de acord cu eliminarea pragului de venit pentru debitor (de 3.000 de lei pe luna), si cu eliminarea plafonului referitoare la valoarea creditului rezultat in urma conversiei si discountului (300.000 de lei).

Recuperatorii vor sa isi spele imaginea cu un nou cod de conduita

Constienti de imaginea dezastruoasa in randul consumatorilor, reprezentantii  firmelor de recuperare a creantelor au decis sa actualizeze Codul de Conduita in domeniu, astfel incat sa nu mai fie acuzati de hartuire sau de comportament abuziv. Simpla operatiune de imagine sau intentie sincera de schimbare de comportament?
In cadrul unui eveniment organizat cu aceasta ocazie, firmele de recuperare a creantelor au admis ca exista un vid legislativ in aria lor de activitate. Despre aceasta nedorita situatie, precum si despre abuzurile recuperatorilor, Conso.ro a scris inca din 2011. 

Potrivit noului Cod de Conduita, agentii de colectare a creantelor nu au voie sa sune debitorul mai des de doua ori pe saptamana, nu au voie sa sune la ore nepotrivite, sa foloseasca un limbaj vulgar, sa ameninte sau sa hartuiasca clientul. 

Cum ar trebui sa se comporte un recuperator

Reprezentantii Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale (AMCC) sustin ca un agent poate contacta un client cu plati restante prin posta, telefonic sau prin vizite la domiciliu, insa numai cu respectarea unor reguli stricte de conduita. 

Corespondenta trebuie trimisa in plic inchis, fara insemne extrioare care sa indice calitatea de debitor a destinatarului sau suma datorata. 

Prin telefon, debitorul poate fi contactat de luni pana vineri intre orele 8,00 si 21,00, si sambata intre 9,00 si 14,00, cu exceptia cazurilor in care debitorul solicita sa fie sunat in alte intervale.

Vizitele la domiciliu pot fi efectuate in acelasi interval orar, iar agentul trebuie sa prezinte acte prin care care sa ateste calitatea de reprezentant al creditorului.

Ce considera recuperatorii a fi inacceptabil

La capitolul practici inacceptabile, presedintele AMCC, Georg Kovacs, a mentionat si comunicarea datelor privind datoriile unor terti, sau copiilor minori ai debitorului, precum si amenintarea acestora. 

In schimb, agentul de recuperare poate solicita vecinilor date despre debitor cu privire la localizarea acestuia, fara a dezvalui, insa, starea sa de datornic sau suma pe care o datoreaza. Este greu de crezut, insa, ca, la notorietatea pe care au capatat-o firmele de recuperare in ultimii ani, vecinul sa nu isi dea seama ca persoana despre care i se cer informatii are datorii neachitate.  
 

"Codul de Conduita a fost revizuit recent si contine prevederi stricte privind activitatea de colectare, atat in ceea ce priveste frecventa apelurilor catre persoanele cu datorii, cat si in ceea ce priveste corespondenta scrisa catre acestia. Acesta este conceput pentru a oferi o intelegere amanuntita si clara a comportamentului de baza asteptat din partea fiecarei companii de colectare a creantelor membra AMCC si a angajatilor acesteia", a precizat presedintele Asociatiei.

Declaratiile de bune intentii ale recuperatorilor trebuie insotite, pentru a fi credibile, de fapte. Primul Cod de conduita dateaza din 2007 si, cu toate acestea, mass-media a publicat in aceasta perioada numeroase relatari despre comportamentul abuziv al recuperatorilor de creante. 

Debitorul hartuit nu beneficiaza de protectie

Insa nici acest nou Cod de Conduita nu rezolva problemele clientilor supusi abuzurilor recuperatorilor. Acestia pot reclama comportamentul inadecvat la firma de recuperare, la Asociatie si, in cel mai bun caz, firma respectiva este exclusa din Asociatie.

Cu ce il incalzeste acest aspect pe debitor? Cu nimic! Exista doar, ipotetic, sansa ca firma respectiva sa fie scoasa din piata, in timp, pe motiv ca bancile si celelalte firme vor evita sa isi asocieze imaginea cu firme care au o imagine proasta in piata. 

O solutie mult mai buna ar fi reprezentata de adoptarea unei reglementari care sa clarifice statutul recuperatorilor si obligatiile pe care acestia trebuie sa si le asume in relatia cu debitorii. In SUA, o asemenea reglementare, despre care Conso.ro a scris inca din 2012, exista de zeci de ani. 

Ramane de vazut daca si in Romania va exista in perioada urmatoare vointa politica pentru adoptarea unei solutii legislative in acest sens, dupa ce in ultimii ani Guvernul si BNR s-au opus existentei acestei reglementari.