Conversia creditelor da frisoane bancilor din Polonia

Conversia creditelor din franci elvetieni in zloti da frisoane si bancilor de pe piata poloneza. Presedintele Poloniei, Andrzej Duda, a prezentat recent un proiect de act normativ destinat sa ii ajute pe cei care au credite ipotecare in franci, iar costul sa fie suportat de banci. Acestea din urma ameninta, insa, cu o criza bancara.

Proiectul de lege prevede ca bancile sa suporte partial povara deprecierii zlotului in raport cu francul, prin conversia creditelor in moneda nationala. Legea urmareste sa aplice o "rata echitabila" de discount pentru fiecare credit individual si care sa fie urmata de conversia in zloti imprumutului. Rata de conversie va fi stabilita de fiecare banca in parte dupa un algoritm considerat a fi complicat, dar care ar imparti riscurile intre parti, se mentioneaza in proiect. 

Administratia prezidentiala nu a estimat insa care vor fi costurile acestui plan, care ar urma sa fie calculate de Autoritatea de Reglementare din Sectorul Financiar (KNF). Cu toate acestea, analistii de la mBank, divizia poloneza a grupului german Commerzbank, au estimat ca, daca toti debitorii eligibili vor lua parte la acest program, costurile s-ar putea ridica la 32 de miliarde de zloti (opt miliarde de dolari), adica dublu fata de profiturile realizate de sectorul bancar in 2014. 

Creditele ipotecare in franci elvetieni reprezinta 14% din totalul creditelor din sectorul bancar si sunt echivalente cu 8% din produsul intern brut al Poloniei.

Si bancile din Polonia se opun conversiei

Guvernatorul bancii centrale a Poloniei, Marek Belka, apara, insa, interesele bancilor, ca si omologii sai din celelalte state din regiune unde s-au adoptat, sau se intentioneaza adoptarea unor acte normative similare. Acesta sustiune ca proiectul privind conversia creditelor din franci in zloti, cumulat cu noua taxa pe activele bancare, adoptata de Parlamentul Polonez la finalul saptamanii trecute (0,44%) reprezinta o ”reteta pentru o criza bancara”.

”Este diavolul in persoana. Un numar semnificativ de banci, mai ales cele poloneze, vor suferi pierderi serioase. Direct sau indirect vom suporta nota de plata a legii sub forma unei cresteri reduse a creditarii si a unei economii destabilizate”, a declarat guvernatorul polonez pentru presa locala. 


Aproximativ 550.000 de polonezi au credite ipotecare in franci, contractate in principal in 2007 si 2008, cand zlotul polonez era relativ puternic in raport cu francul. In prezent, o parte dintre acestia au probleme la rambursare, in conditiile in care francul elvetian s-a apreciat cu 80% in raport cu zlotul.

Romania ramane in urma plutonului

Dintre tarile din regiune, Ungaria s-a miscat cel mai bine in privinta conversiei creditelor. A aprobat o lege prin care a obligat bancile sa converteasca imprumuturile ipotecare din valuta in forinti, inca din toamna anului 2014, astfel incat clientii au fost protejati de aprecierea puternica a francului din ianuarie 2015.

Si Croatia a adoptat in toamna anului 2015 o lege prin care a obligat bancile sa realizeze conversia creditelor din franci elvetieni in euro la cursul istoric, iar legea s-a aplicat foarte repede. Institutiile de credit au avut la dispozitie doar 45 de zile pentru a trimite clientilor noile desfasuratoare de plata, iar consumatorii inca 30 de zile la dispozitie pentru a accepta oferta.

Romania ramane si de aceasta data in urma, cu un proiect privind conversia mult discutat, insa abandonat in sertarele din Parlament.

ANPC nu include darea in plata in transpunerea Directivei 17

Actul normativ prin care se transpune in legislatia nationala Directiva 17/2014 privind creditele ipotecare nu contine prevederi cu privire la ”darea in plata”. ANPC a publicat un proiect de Ordonanta de Guvern in acest sens care nu face nici o referire la stingerea creantelor ipotecare prin cedarea ipotecii catre banca. 

Actul european trebuie sa intre in vigoare in statele membre ale Uniunii Europene pana in martie 2016. Potrivit Directivei, noile reguli urmeaza sa se aplice contractelor nou semnate, nu si celor aflate in derulare, astfel ca omisiunea ANPC ar putea fi benefica actualilor clienti ai bancilor. 

In plus, ANPC nu a vrut ca noul act normativ sa se suprapuna peste proiectul de Lege existent privind darea in plata, care a fost retrimis in Parlament la finalul anului trecut de catre presedintele Klaus Iohannis, si care urmeaza sa intre in dezbatere in noua sesiune a Legislativului. Legea, daca va intra in vigoare in forma actuala, se va aplica tuturor creditelor cu garantie imobiliara, inclusiv celor in derulare.

Initial, Protectia Consumatorilor a propus un proiect de Lege pentru transpunerea Directivei, in care exista un articol care preciza ca ”returnarea sau transferarea catre creditor a garantiei sau a veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficienta pentru rambursarea totala a creditului”.

Creditorii trebuie sa ofere clientilor informatii clare si usor de inteles

Pe de alta parte, proiectul de Ordonanta privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile standardizeaza informatiile care trebuie incluse in contractele de credit si pune accent pe informarea prealabila a clientilor privind conditiile si riscurile atasate creditelor. ”Creditorii sau intermediarii de credite trebuie sa puna in permanenta la dispozitie consumatorilor informatii generale clare si usor de inteles legate de contractele de credit”, se mentioneaza in expunerea de motive a actului normativ. 

Actul normativ limiteaza si nivelul maxim la care poate ajunge dobanda creditului, respectiv 14%, precum si dobanda penalizatoare, la cel mult trei puncte procentuale peste rata curenta de dobanda, si la maximum doua puncte peste rata curenta in caz de somaj, boala, deces sau reducerea veniturilor cu mai mult de 15%.

Bancile trebuie sa exercite ”indulgenta rezonabila” fata de clienti

In acelasi timp, bancile vor fi obligate sa gaseasca solutii prin care sa ajute clientii aflati in dificultate inainte sa recurga la executarea silita. Spre exemplu, daca reesaloneaza sau restructureaza creditul, acestea nu au voie sa creasca costurile debitorului, asa cum se intampla pana acum. ”Trebuiesc adoptate masurile necesare pentru a asigura faptul ca creditorii exercita indulgenta rezonabila si fac incercari rezonabile de a solutiona situatia prin alte mijloace inainte de initierea procedurii de executare silita”, se mai arata in document.  


Perioada dintre declararea scadentei anticipate si executarea silita va fi intre 3 si 6 luni, iar clientii vor putea sa vanda singuri bunul ipotecat, inainte de declararea scadentei anticipate.

Proiectul de OUG este in dezbatere publica pana pe 5 martie si va fi aplicat, dupa adoptare, incepand cu 21 martie.