Tuesday, February 14, 2017

Primele efecte ale eliminarii timbrului de mediu

Eliminarea timbrului de mediu, de la 1 februarie, isi arata primele efecte. In ianuarie, inmatricularile de masini rulate au fost practic sistate, pentru ca cei care au cumparat astfel de vehicule au asteptat eliminarea taxei. In schimb, dupa data mentionata, Registrul Auto Roman (RAR) si serviciul inmatriculari (DRPCIV) au fost luate cu asalt. 
In prima luna a anului, au intrat in circulatie 7.059 de autoturisme noi, in crestere cu aproape 22% fata de aceeasi luna a anului trecut, si 7.708 masini rulate provenite din import, mai putin de jumatate fata de ianuarie 2016. Astfel, numarul total al masinilor inmatriculate in ianuarie a ajuns la 14.767, cu 33,7% mai putin decat in aceeasi luna a anului trecut.


In schimb, in prima zi a lunii februarie, potrivit datelor de la Politie, s-au inmatriculat peste 5.500 de autovehicule si s-au depus mai mult de 10.000 de cereri in acest scop, majoritatea fiind masini second-hand. Spre comparatie, in intreaga luna decembrie 2016 s-au inmatriculat circa 20.000 de masini la mana a doua. 

Ce se intampla cu programul Rabla?

Reprezentantii autoritatilor se asteapta ca solicitarile de inmatriculare sa se mentina la nivel ridicat si in martie si aprilie, pana cand toti cei care au asteptat eliminarea timbrului de mediu isi vor putea desfasura tranzactiile auto.

Autoritatile sustin ca timbrul de mediu nu va fi inlocuit cu o alta taxa, dar va trebui gasita o noua forma de finantare pentru programele Rabla, Casa Verde, Casa Verde Plus si cel pentru masini electrice, astfel incat acestea sa continue fara, insa, ca cetatenii sa plateasca in plus. 

Mai mult, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anuntat ca anul acesta programul Rabla va incepe mai devreme, cel mai tarziu la finalul lunii aprilie, si suma alocata va fi mai mare ca anul trecut.

Odata cu timbrul de mediu, s-a eliminat si posibilitatea recuperarii taxei

Pe de alta parte, insa, eliminarea timbrului de mediu din legislatie afecteaza restituirea pe cale administrativa a vechilor taxe auto. Astfel, taxa auto deja platita de soferi si care trebuia restituita acestora intr-un interval de 5 ani nu va mai fi data inapoi, deoarece ordonanta care permitea rambursarea a fost anulata de la 1 februarie. Actul normativ impunea atat plata taxei de timbru, cat si restituirea banilor deja achitati. 

In concluzie, Ministerul Mediului sustine ca pentru restituirea banilor este necesara o noua ordonanta. Ramane, insa, de vazut, cand va aparea noua procedura, avand in vedere ca autoritatile au stabilit vechea metoda de rambursare cu greu, la presiunea Comisiei Europene, si cu conditia ca, in cazul in care proprietarul primeste banii inapoi, taxa sa fie platita de cumparator la prima vanzare. 

Mai mult, si in cazul in care masina ar fi fost vanduta in cei cinci ani, inainte chiar ca proprietarul sa recupereze integral taxa, aceasta ar fi trebuit platita de cumparator, in cuantum mult mai mare, proportional cu vechimea masinii.

Cati romani cumpara de pe internet?

Romanii, desi conectati in numar tot mai mare la internet, raman codasii Europei cand vine vorba de cumparaturi online. Din datele pe 2016 publicate de Eurostat reiese ca trei din patru gospodarii din Romania au acces la internet, insa doar 18% dintre acestia au cumparat sau au comandat bunuri sau servicii online.

La nivel european, media este de 85% din gospodarii cu acces la reteaua de internet de acasa, iar doua treimi dintre europeni au cumparat sau au comandat bunuri sau servicii online. In 2007, procentul utilizatorilor de net care cumparau online era de 50%. 

Pe primul loc la cumparaturi online este Marea Britanie cu 87% dintre cei conectati la internet, urmata de Danemarca cu 84% si Germania cu 82%. Pe de alta parte, la polul opus, europenii care au facut cele mai  putine cumparaturi online sunt cei din Cipru cu 38%, Bulgaria cu 27% iar romanii se situeaza pe ultimul loc cu doar 18%, desi intre anii 2010 si 2016, Romania si Bulgaria au inregistrat cele mai mari cresteri ale numarului de gospodarii cu acces la internet.

Conectarea la internet a avansat rapid in Romania

In cazul Romaniei, cresterea conectarii la internet a fost de 30% in sase ani, mai reiese din datele Eurostat. Pe de alta parte, rata celor care nu au folosit niciodata internetul a scazut cu aproximativ 20% din anul 2010 pana in 2016.

La nivel european, proportia de cumparatori online este in ascensiune, iar cea mai mare crestere se inregistreaza in randul tinerilor. Europenii cu varsta cuprinsa intre 25-54 ani au avut cea mai mare cota de cumparaturi online in randul utilizatorilor de internet din 2016. In 2015, grupa de varsta 16-24 a depasit nivelul mediu al UE ajungand aproape la nivelul tinerilor din categoria de 25-54 ani.

In acelasi timp, 68% din cumparatori au declarat ca nu au intampinat nicio problema la achizitionarea online.

Totodata, din datele Eurostat mai reiese ca 32% dintre cumparaturile online de bunuri sau servicii sunt efectuate de la vanzatori din alte tari ale UE, procent in crestere de la 25% in 2012. Astfel, achizitiile transfrontaliere online indica o buna functionare a pietei unice pentru comertul electronic, iar consumatorii aleg sa beneficieze de preturi mai mici.

Insa si cumparaturile de la vanzatori din afara UE au inregistrat un avans semnificativ, de la 13% in 2012 la 20% in 2016. 

Isarescu: Nu exista loc pentru aprecierea leului

Leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune in ultimul an insa, in perioada urmatoare, pentru moneda nationala exista riscul deprecierii. Avertismentul vine chiar de la guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care a declarat, ca nu exista loc pentru aprecierea leului.   

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a explicat ca, in prezent, firmele romanesti se confrunta cu o crestere a preturilor de productie, simultan cu scaderea preturilor de consum, dar si cu o acuta lipsa de finantare.
 
„Din acest motiv, chiar daca de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie sa spun ca nu prea e loc de apreciere a leului. Asta ca sa nu spun ca nu e loc deloc”, a explicat Isarescu. 

BNR nu se ocupa de miscari de curs sub 5%

Leul a avut o evolutie stabila in ultimii ani cu mici iesiri din ritm in timpul unor evenimente extraordinare. Cele mai recente fluctuatii semnificative s-au produs pe fondul protestelor de strada la Bucuresti si din tara fata de intentia guvernului de a modifica legislatia in domeniul penal. 

Atunci, cotatia monedei nationale in raport cu euro a urcat la cotatia maxima a anului la Banca Nationala, de 4,5337 lei/euro. Ulterior, insa, cursul a revenit pe scadere si s-a plasat sub 4,5 lei/euro. 

Referitor la astfel de fluctuatii, guvernatorul BNR a subliniat ca acestea starnesc emotie, insa doar cand este vorba de deprecierea leului.

"Observam in spatiul public ca orice miscare a cursului, uneori chiar minora, starneste mari emotii. Exista un dezechilibru intre emotia starnita de depeciere si de cea cand leul se apreciaza. Cand leul se apreciaza, emotia e mai degraba neinsemnata", a mai spus Isarescu.

El a mai spus ca Banca Nationala nu ia in seama fluctuatiile cursului mai mici de 5%, iar cele recente nu se inscriu in acesti parametri. 

"Va reamintintesc ca de la 4,44 lei pentru un euro  la 4,54 lei pentru un euro sunt 10 bani. Adica mai putin de 3%. Va spuneam in vara ca nu ne ocupam de miscari de curs de sub 5%. Cu toate acestea constatarea noastra este ca orice miscare starneste emotii”, a adaugat mai spus Isarescu. 

BNR practica "flotarea controlata", care ii permite interventii in piata atunci cand considera ca volatilitatea cursului a depasit anumite limite. 

Joi, BNR a anuntat un curs de 4,4956 lei/euro, in usoara crestere fata de sedinta precedenta.