Thursday, July 30, 2015

Increderea analistilor in economie scade

Indicatorul de incredere macroeconomica al CFA Romania a scazut in iunie la 70,8 puncte, de la maximul istoric de 77,1 puncte inregistrat in luna mai. Reducerea a fost determinata de componenta de anticipatii, in timp ce perceptia situatiei actuale a atins un nivel record, reiese dintr-un comunicat al organizatiei.

Astfel, indicatorul conditiilor curente a urcat cu 2,8 puncte fata de valoarea inregistrata in exercitiul anterior, la 67,5 puncte.

"Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 10,7 puncte, la valoarea de 72,6. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, valorile mediane ale anticipatiilor pentru cele doua orizonturi de timp avute in vedere au consemnat un curs anticipat de 4,45 lei/euro pentru ambele orizonturi (6 luni si 12 luni, n.r.); valori similare cu cele inregistrate in exercitiul anterior. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2016/iunie 2015) a inregistrat o valoare mediana de 1,38%", se mentioneaza in comunicatul CFA Romania.

Potrivit sondajului, 55,2% dintre analistii financiari se asteapta la cresteri ale veniturilor personale in economie in urmatoarele 12 luni, in timp ce doar 3,4% anticipeaza scaderea acestora. Restul, de 41,4% dintre respondenti considera ca veniturile vor stagna in acest interval.

Analistii financiari au asteptari bune si pentru piata de capital, peste 62% dintre acestia estimand o evolutie pozitiva a indicelui BET al Bursei de Valori Bucuresti in urmatoarele 12 luni. Numai 10,3% dintre respondenti se asteapta la scadere.

Indicatorul CFA de incredere macroeconomica a fost lansat in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin care se doreste sa se cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni. Indicatorul poate avea valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a sase intrebari cu privire la conditiile curente, referitoare la mediul de afaceri si piata muncii, anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie. Sondajul evalueaza totodata anticipatiile pentru un an pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Investigatie a Consiliului Concurentei pe piata asigurarilor

Consiliul Concurentei a declansat o investigatie privind posibila incalcare a regulilor nationale si comunitare de concurenta. Sunt vizate publicatia Media Xprimm, UNSAR, societatile de asigurare membre UNSAR, precum si alte societati de asigurare. 

”Investigatia are ca obiect un posibil schimb de informatii sensibile din punct de vedere comercial intre concurentii de pe piata serviciilor de asigurare. Investigatia a fost declansata din oficiu”. 

In cadrul investigatiei, Consiliul Concurentei a efectuat inspectii inopinate la sediile UNSAR, Media Xprimm si la sediile unor societati de asigurare membre UNSAR. 


”Documentele ridicate in cadrul acestor inspectii se afla in analiza autoritatii romane de concurenta, in cadrul procedurilor specifice investigatiei”, se mentioneaza in comunicat.

Potrivit documentului, inspectiile inopinate reprezinta o etapa preliminara in cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurential. 

”Efectuarea acestor inspectii nu reprezinta o antepronuntare a Consiliului Concurentei in ceea ce priveste vinovatia companiilor investigate si nici in ceea ce priveste rezultatul final al investigatiei declansate”, precizeaza Consiliul Concurentei.

Leul a reintrat in era acalmiei

Leul incheie saptamana in scadere usoara fata de moneda unica europeana, intrand intr-o perioada de stabilitate, dupa cateva saptamani de fluctuatii ample pe fondul tensiunilor din Grecia. In schimb, leul s-a apreciat fata de dolar, dar cotatia ramane inca peste 4 lei.

Banca Nationala a Romaniei a anuntat vineri un curs de 4,4226 lei pentru un euro, maximul satamanii, in crestere cu aproximativ 1,5 bani fata de cotatia de vinerea trecuta. Minimul saptamanii a fost atins in sedinta de marti, cand un euro a fost cotat la 4,4097 lei/euro. 

Dolarul american si-a consolidat pozitia peste cotatia de 4 lei, insa a mai pierdut din avant. BNR a anuntat un curs de inchidere de saptamana de 4,0393 lei pe dolar, in scadere de la 4,0584 lei pe dolar la sfarsitul saptamanii trecute. In prima zi a saptamanii, dolarul a urcat la 4,0785 lei, insa ulterior a scazut constant. 

Si francul elvetian a scazut in raport cu leul pana la un curs de 4,2042 lei pe franc, de la 4,2391 lei pe franc vinerea trecuta. Si in acest caz, aprecierea leului s-a produs constant pe parcursul intregii saptamani.

Solutia Cipru trebuie evitata in Grecia, sustine un oficial BCE

Bancile din Grecia ar trebui sa se recapitalizeze urgent, inainte de testele de stres pe care Banca Centrala Europeana (BCE) le deruleaza in toamna, sustine un oficial din BCE. El sustine ca, astfel, s-ar evita o situatie de genul celei din Cipru, unde clientii au contribuit la recapitalizarea bancilor. 

O astfel de masura este de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar,a precizat Christian Noyer, membru in consiliul guvernatorilor BCE, citat de Reuters. 

Oficialul BCE a precizat ca este impotriva ideii de a cere celor mai importanti clienti ai bancilor elene sa contribuie la recapitalizarea acestora, asa cum s-a intamplat in cazul bancilor din Cipru in 2013.

"Pozitia mea este impartasita in mare parte de guvernatori",a precizat Noyer. In opinia sa, clarificarea acestei probleme ar contribui la recastigarea increderii si ar readuce in Grecia o mare parte din fondurile de 90 de miliarde de euro care au iesit din tara din 2010.

BCE a suplimentat, recent, fondurile de urgenta destinate bancilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, de la 89,5 miliarde de euro. Acest aspect a permis redeschiderea bancilor la inceputul acestei saptamani, dupa ce au fost inchise timp de trei saptamani.

UNSAR: Asiguratorii pot plati daunele in cazul unui cutremur similar celui din 77

Companiile de asigurari din Romania au capacitatea de despagubire necesara in cazul unui cutremur similar celui din 1977, sustin reprezentantii Uniunii Nationale a Asiguratorilor din Romania. 12 societati, care cumuleaza 84% din piata, ar putea acorda despagubiri de peste 1,45 miliarde de euro, intr-o asemenea perspectiva. 
Suma este cu aproape 60% peste daunele pe care le-ar produce un cutremur similar cu cel din 1977. La acel moment, daunele produse au fost estimate la 909 de milioane euro, se arata intr-o analiza realizata de AON Benfield, citata de reprezentantii UNSAR. 

"Prin acest studiu vrem sa va aratam ca este gresita ideea ca nici un asigurator nu ar putea plati despagibirile in cazul unui cutremur major. Testul de stres prezentat de ASF, care a luat in calcul producerea unui cutremur sever, a fost foarte util, a aratat nevoia de reasigurare, dar este extrem de sever.  Ce s-a intamplat pana acum in lume nu sustine acest scenariu de test stres, sustin reprezentantii asiguratorilor. 

Uniunea a transmis si un punct de vedere detaliat cu privire la rezultatele testului de stres prezentat de ASF, conform caruia industria asigurarilor din Romania poate face fata cu succes si fara probleme obligatiilor de plata in cazul unui eveniment catastrofal. 

Potrivit asiguratorilor, exercitiul de Stress Test realizat de catre ASF reprezinta un proiect-pilot, bazat pe un scenariu de o severitate dusa la extrem, a carui metodologie nu a mai fost niciodata testata sau calibrata pe nicio piata din Uniunea Europeana. Estimarea UNSAR este ca rezultatele aplicarii aceluiasi scenariu nu ar fi fost diferite nici in alte piete din Europa.

Isarescu: Retrimiterea Codului fiscal in Parlament, un lucru intele

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, sustine ca retrimiterea in Parlament a Codului fiscal este un lucru intelept. In opinia sa, pachetul de reduceri de taxe si de impozite prevazute de proiect este inaplicabil din punct de vedere economic si financiar. 
„Este un proces legal, in desfasurare, este un drept al presedintelui si mai este ceva... Faptul ca institutiile statului roman reactioneaza, chiar la o aprobare de 100% in Parlament”, a precizat guvernatorul BNR. 

In opinia sa, impactul bugetar de 2,3% din PIB pe care il presupune aplicarea Codului de la 1 ianuarie 2016 va produce deraieri importante ale economiei romanesti. Si asta fara sa se ia in calcul si majorarile de salarii anuntate pentru sectorul bugetar, care ar mai aduce un impact de 1,3% din PIB. 

„Este o miscare brutala, de proportii, care in conditii de crestere economica nu isi are rostul. Cand ai crestere economica nu iti trebuie deficite mai mari. Trebuie sa tii resursele sa le cheltuiesti cand economia scade", a mai spus Isarescu.

Guvernatorul BNR a subliniat faptul ca discutiile din ultima vreme pe marginea Codului fiscal dovedesc faptul ca fundamentele economice nu sunt intelese nici la 25 de ani de economie libera, si a punctat sase lucruri pe care ar trebui lamurite. 

El s-a referit la modalitatea in care se conduce o economie de piata, si anume prin politici fiscal bugetare coerente si care sa urmeze o directie, fara deviatii bruste, la faptul ca politica fiscal bugetara trebuie sa fie anticiclica, la viteza cresterii economice, care trebuie adaptata la posibilitati, la „necesitatea deficitelor pentru cresterea economica”, la blamarea creditorilor internationali pentru faptul ca ne limiteaza sfera de decizie, si la faptul ca decidentii nu au tinut cont de analiza fiscal bugetara si de rolul Consiliului Fiscal in promovarea Codului Fiscal. 

"Pentru mine este alarmant faptul ca de cateva luni zile s-a discutat de Codul Fiscal si nimeni nu s-a uitat pe siteul Consiliului Fiscal. Sa vedem, ce spun acolo? (...) Este adevarat ca este un aviz consultativ, dar sa nu te uiti la aceste estimari este un semnal de alarma si pentru noi ca economisti, dar si pentru altii", a mai spus Isarescu.