Universul investițional al lui George. Studiu de caz

 

George tocmai a intrat în câmpul muncii: mai are de traversat câteva mici etape în desăvârșirea profesională teoretică, dar consideră că o poate face mai eficient cumulând învățatul teoriei cu experiența practică. Deși nu a avut prea mare legătură cu domeniul economiei, și-a însușit regula binecunoscută 50/30/20, așadar știe că ar fi bine să aloce din timp, lună de lună, o cincime din câștiguri pentru economisire/investire. 

Își permite să facă acest lucru, întrucât e printre fericiții care beneficiază de un apartament proprietate personală, cumpărat de părinți, tot din banii economisiți. Așadar, are încă o dovadă a importanței economisirii, fiind *beneficiarul* unor astfel de economii, chiar dacă acestea nu au fost ale sale!

A mai muncit și până acum, în studenție, și a mai reușit să pună deoparte ceva *bănuți albi, pentru zile negre*. Până acum sumele nu au fost prea mari, așadar eforturile sale de a căuta prea multe oportunități de economisire/investire nu au fost prea mari. Abia de acum și-a propus să urmărească mai atent fenomenul și, pe măsură ce fondurile disponibile vor crește, să diversifice modalitățile de fructificare a economiilor.

Investiții în active cu grad minim de risc

Sumele de bani acumulate până acum de George sunt sută la sută plasate în clase de active din categoria celor de risc minim: câteva depozite bancare la termen, numerar (niște lei și ceva mai mulți euro) și, de curând, titluri de stat achiziționate de la Trezorerie (ratele dobânzilor îmbietoare l-au determinat să le prefere în detrimentul clasicelor depozite bancare). 

George știe foarte bine că risc minim înseamnă și randament minim. De asemenea, a învățat la fel de repede că inflația îi *mușcă* în zilele noastre o importantă parte a economiilor. A pus în balanță avantajele și dezavantajele și a decis că vrea mai mult! Până acum a dat prioritate siguranței: depozitele bancare sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar (FGDB) în limita a 100.000 de euro sau echivalentul acestei sume în lei (nici vorbă să atingă el astfel de sume), iar euro l-a protejat într-o oarecare măsură de riscul de curs valutar (risc ce se poate inflama oricând, chiar dacă la noi raportul euro/leu a fost în ultima vreme unul destul de *înghețat*). 

Titlurile de stat l-au atras întrucât îi aduc un venit cert, garantat, la o dată fixă. Știe și el că statul nu prea poate da faliment, așa că e sigur pe investiția sa (în plus, nu sunt nici purtătoare de impozit pe venit). Toate modalitățile de plasament de până acum îi asigură lui George și un avantaj al lichidității destul de bun: cash-ul e lichid 100%, titlurile de stat se pot lichidiza pe bursă, rapid, depozitele bancare sunt pe termene relativ scurte (maxim un an). Așadar, dacă mâine ar primi vreo mult visată oportunitate de angajare în străinătate, nu ar avea nicio problemă să se poată sprijini pe o importantă parte a economiilor!

Pasul spre active din middle class risk

Cum spuneam, însă, George vrea mai mult: și asta pentru că salariul pe care s-a angajat acum e unul frumușel, fapt care face ca acei 20% să aibă altă greutate.

Apetitul său pentru risc pare să fie și el unul mai ridicat: așa că niște active de clasă medie i s-ar potrivi perfect. A făcut un prim pas, cerându-i angajatorului să îl ajute cu plasarea unei părți din bani în Pilonul III de pensii private. S-a gândit, de asemenea, să își facă și o asigurare de viață cu componentă de capitalizare: ar avea astfel de câștigat și siguranță, în caz de probleme legate de sănătate, dar și o sumă, micuță, dar care în timp de 25 de ani se tot adună, *produce* randamente și adună capital pentru niște ani pe care acum îi e greu să îi previzioneze.

Titlurile de stat i-au deschis apetitul către obligațiuni. A citit puțin despre ele și a descoperit că nu numai statul emite obligațiuni, ci și companiile care au nevoie de bani și vin pe bursă pentru a se împrumuta sub această formă. George are în ochi câteva astfel de oportunități: a văzut niște companii care plătesc dobânzi chiar bune! Sunt companii mari, puternice, ceea ce dă certitudine faptului că ele îi vor garanta 100% investiția și îi vor achita dobânzile și principalul la termenele contractuale convenite. 

George își știe și propriile limite în materie de analiză a oportunităților de investiții, așa că nu a ezitat să discute cu un amic, mai priceput într-ale piețelor financiare. Acesta i-a recomandat să plaseze o parte din economii în unități de fond de investiții, gestionate/administrare de profesioniști în domeniu. Acestea îi vor oferi o paletă mai largă de investire și posibilitatea de a accesa mai multe tipuri de instrumente financiare. 

Lichidizarea unei astfel de investiții e la fel de rapidă ca și în cazul un titlurilor de stat. Ce nu există aici e garanția câștigului: acesta depinde de priceperea administratorului, de cum merg piețele financiare și mai ales de gradul de risc al fondului la care se cumpără unități (la fonduri cu grad mai mare de risc, uneori profitul se poate transforma chiar în pierdere – cu astfel de investiții trebuie să ai răbdare, pentru că piețele au urcușuri și coborâșuri). Prietenul i-a recomandat să înceapă să plaseze în fonduri de investiții care investesc în instrumente cu venit fix, care au grad redus de risc, și, pe măsură ce prinde gustul, să treacă mai departe la fonduri de acțiuni și diversificate.

Mirajul universului acțiunilor și burselor

Odată prins gustul investițiilor în fonduri de acțiuni, George se gândește că ar putea găsi un broker bun care să îl ajute să investească direct pe bursă, în acțiuni: în cazul acesta, calitatea sfătuitorului va trebui dublată de cunoștințe ceva mai bune într-ale investițiilor, din partea lui George, pentru că brokerul îndrumă, dar, în final, George decide! 

Randamentele pe bursă pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de capacitatea de analiză și flerul investitorului, neexcluzând, desigur, mersul piețelor (atenție însă, se poate câștiga și când piețele coboară!). George știe și că achiziționarea de acțiuni îi conferă și drepturi în cadrul companiilor în care a investit și că poate câștiga și din dividendele rezultate din distribuirea profiturilor respectivelor companii. În cazul în care va face plasamente în acțiuni cu lichiditate bună, nu va exista nicio problemă în situația în care investitorul nostru decide că vrea să renunțe la un plasament sau altul! Ce îi trebuie lui George în cazul în care vrea să intre în *jocul bursier*? Nervi tari, pentru că pretul acțiunilor poate la fel de repede să și coboare, la fel de repede precum urcă! Iar sfaturile consultanților bursieri indică diversificarea portofoliului pentru a se reduce riscul investițional!

Ce a mai învățat tânărul nostru: faptul că investițiile imobiliare, cel puțin în România, au fost mai mereu rentabile. Așa că, la un moment dat, nu exclude să lichideze o parte dintre investiții și să cumpere un apartament într-o zonă bună, pe care să-l închirieze (de preferință unei companii, pentru a fi mai ușor de administrat). Ar câștiga astfel și din creșterea valorii activului în timp, dar și din chirie. E adevărat, suma necesară pentru o astfel de investiție e ceva mai mare și va dura mai mult până la momentul în care va aduce profit. Trebuie doar sa aleagă cu mare grijă momentul achiziției, să nu-l cumpere într-un moment în care piața traversează un nivel maxim, pentru că atunci, cel puțin o perioadă, ar putea asista la scăderea valorii activului în care a investit.

Visul propriului business

Visurile lui George sunt mari, ca de altfel ale oricărui tânăr aflat la început de carieră: dacă nu vine oferta mult visată de la Microsoft sau cine știe ce alt gigant IT, el ia în calcul și varianta de a-și dezvolta propria afacere. Are perspective bune de programator, e și un bun organizator, iar toate acestea îi dau speranțe că ar putea fi și un bun om de afaceri. Poate ar fi și încununarea *investițiilor* sale. 

Până la acel moment, e nevoie să mai treacă ceva timp: trebuie să mai acumuleze cunoștințe, să cunoască mai bine piața, să demonstreze celor din jur că poate fi cel mai bun în ceea ce face! Dar oportunitatea unui BUSINESS rămâne bine scrisă în acel TO DO LIST de pe peretele biroului lui George!

Universul periferic investițional

Undeva în străfundurile minții lui George planează însă și alte gânduri legate de potențiale investiții. La un moment dat a fost chiar tentat să facă plasamente în metale prețioase, pornind de la premisa că în vremuri de criză astfel de investiții pot performa bine și îți pot asigura conservarea valorii averii. 

De asemenea, tânărul a auzit și el de investițiile în produse financiare derivate, în FOREX, în criptoactive. A auzit și el de faptul că din aceste caruseluri poți coborî ori foarte bogat, ori foarte sărac, și că trebuie să fii pregătit inclusiv să pierzi tot ceea ce investești, dacă nici nu te pricepi și nici norocul nu te ajută. Astfel de oportunități fierbinți le-a trecut pe listă doar în cazul în care compania sa va fi atât de profitabilă încât ar avea nevoie la rându-i de diversificare de plasamente (în treacăt fie spus, unele produse din categoria derivate îi pot fi de mare folos în cazul în care compania va avea de-a face cu clienți străini și plăți în diferite valute).

Arta, între pasiune și investiție

În fine, închidem provizoriu universul investițional al lui George cu un tip de plasament mai boem, dar de suflet. 

Constantin, tatăl lui George, e un fel de colecționar de artă, Maria, sora lui George, are vădite talente în domeniul picturii. Nu de puține amicul nostru a fost uimit de faptul că prietenii lui Constantin erau dispuși să-i ofere acestuia sume importante pentru obiecte achiziționate din târguri de vechituri pe mai nimic: astfel a realizat și că investiția în artă poate fi profitabilă! Evident, cu condiția să faci alegerea corectă.

În ceea ce o privește pe sora sa, a cumpărat déjà un tablou al acesteia, din primii bani câștigați ca angajat: e hotărât să nu îl vândă niciodată, dată fiind valoarea sa sentimentală. E decis însă să o ajute pe aceasta să își îndeplinească visul de a avea propria ei galerie. Și, nu se știe, poate va deveni chiar el un colecționar cu o pinacotecă valoroasă, care să includă și câteva tablouri ale Mariei!

Bancile premiaza clientii noi cu dobanzi mai mari la depozite

 

Daca practica oferirii unor dobanzi mai bune pentru fondurile nou atrase nu e noua in piata bancara, CEC Bank propune un pachet de cont curent cu dobanda preferentiala la depozitul cu depuneri ulterioare, doar pentru clientii noi. 

Mai multe banci au incercat in diferite etape sa atraga resurse suplimentare de la clientii tentati cu dobanzi mai mari decat in oferta standard, dar numai pentru fondurile noi. 

Banca Romaneasca deruleaza de exemplu o astfel de campanie pana pe 7 octombrie sub forma Depozitului Plus (dobanda de 8,5% la 6 luni la lei si 1,25% la 12 luni la euro) iar ING ofera o dobanda de 6,75% pentru depozitul Bonus pe 4 luni, pentru sumele noi economisite. 

Faptul ca sunt bonificate doar sumele noi denota ca bancile care deruleaza astfel de campanii nu doresc ca deponentii lor doar sa isi mute banii intre produsele din oferta ci vor sa aspire resurse suplimentare de la acestia. 

Grija completa pentru clientii noi la CEC Bank

CEC Bank a lansat recent un pachet de cont curent cu o dobanda preferentiala la depozitul cu depuneri ulterioare prin care nu isi propune doar sa atraga resurse suplimentare ci si sa isi creasca baza de clienti, oferta fiind dedicata exclusiv clientilor noi. 

E vorba de pachetul de cont bancar Grija Completa, fara costuri in primul an si cu o dobanda preferentiala de 7,2% la depozitul cu depuneri ulterioare (fata de o dobanda de 6% in oferta standard la ghiseu sau 6,2% la produsul constituit online). Depozitul functioneaza practic la fel ca un cont de economii pe partea de alimentare (nu se pot face insa retrageri inainte de scadenta, altfel se pierde dobanda), cu conditia unor depuneri lunare minime de 100 de lei. 

Pachetul Grija Completa ce include cont curent in lei, cont curent in euro, un card de debit si serviciile de internet banking, mobile banking si Info SMS este destinat exclusiv clientilor noi si are zero costuri de administrare in primul an, iar apoi, comisionul lunar de administrare ramane zero daca se fac incasari lunare cel putin egale cu salariul minim pe economie, altfel este 8,9 lei/luna. 

Pachetul are zero costuri la retragerile de numerar de la orice ATM din Romania si din Uniunea Europeana si zero comision la platile intra si interbancare in lei efectuate prin Internet si Mobile Banking, zero comision la incasari. 

Cu depuneri de doar 300 de lei/luna, cei care isi alimenteaza in mod constant depozitul pot ajunge, dupa 5 ani, la economii nete de aproape 21 000 de lei, suma care poate asigura fonduri de rezerva pentru situatii neprevazute sau cheltuielile pentru renovarea locuintei, subliniaza reprezentantii bancii.

Ce randamente ofera conturile de economii

Am trecut in revista atat oferta pentru adulti, cat si cea pentru copii, tinand cont de faptul ca toata familia poate fi tentata sa economiseasca in contul deschis pe numele juniorului daca dobanzile sunt atractive.

Planul de acumulare de la Intesa Sanpaolo Bank plateste o dobanda de 8% pe an, Planul de economisire pentru copii propus de BCR are o dobanda de 7,2%, Depozitul pentru copii (functioneaza ca un cont de economii, cu depuenri si retrageri oricand) de la CEC Bank are dobanda de 7%, Planul de economii de la BCR-6,8% iar Kid Cont de la Banca Transilvania are dobanda de 6%. 

Dupa cum se observa, cu oferta pentru clientii noi cu dobanda de 7,2%, oferta CEC Bank ar intra pe locul doi in topul conturilor de economii, alaturi de planul BCR pentru copii, daca nu ne-ar interesa sa retragem bani inainte de scadenta. 

De altfel, faptul ca majoritatea produselor sunt destinate copiilor in clasamentul de mai sus denota preocuparea bancilor de a stimula economisirea folosind ca motivatie asigurarea viitorului copiilor. 

Economisirea pe termen lung in euro are dezavantaje acum

 

In conditiile in care bancile centrale din UE si SUA se misca in directia cresterii dobanzilor, blocarea banilor pe scadente mai lungi in euro la dobanzile din prezent se poate dovedi o idee neinspirata. 

Pe 16 septembrie s-a incheiat o nouta etapa din Programul Fidelis, titluri de stat listate la bursa. Pentru titlurile in euro interesul a fost ceva mai crescut decat la precedenta emisiune, incheiata in iunie, pe fondul dobanzilor mai bune. 

In vara, titlurile denominate in euro avand scadenta in iunie anul viitor si cu o dobanda de 1,40% au cumulat ordine in valoare de 38,5 milioane euro iar pe emisiunea in moneda unica europeana cu maturitate in iunie 2024 si purtand o dobanda anuala de 2,30% subscrierile s-au ridicat la 65,4 milioane euro.

In etapa recent incheiata, pentru titlurile cu scadenta la 1 an si cu o dobanda de 1,85% au fost introduse ordine in valoare de 44,2 milioane euro iar la emisiunea cu maturitate in septembrie 2024 care are o rata a cuponului de 2,65%, valoarea subscrierilor a fost de 76,3 milioane euro.

Dupa cum se vede, cu o crestere a dobanzilor de 0,35-0,45 puncte procentuale in functie de emisiune, investitorii au adus per total cu 16 milioane de euro mai mult in septembrie decat in iunie in vreme ce pentru emisiunile in lei, subscrierile au fost cu 48% mai mici (echivalentul a 397 milioane euro in septembrie fata de 206 milioane euro in iunie). 

Scaderea subscrierilor pentru titlurile in lei vine insa in contextul in care randamentele au fost reduse, de la 8,25% pe an la 7,75% pe an, desi inflatia din august a urcat la 15,3% fata de 15% in iulie. 

De ce n-ar trebui plasati banii in valuta pe termen lung

Obligatiunile in euro listate cu o anumita dobanda incep sa sufere corectii la bursa daca pe piata dobanzile isi continua cresterea. 

De pilda, emisiunea de obligatiuni Fidelis in euro lansata in decembrie 2021 si cu scadenta in decembrie 2026, cu un cupon de 1,8%, se trazactioneaza acum la 96-97% din valoarea nominala. 

Asta deoarece dobanzile au crescut intre timp iar obligatiunile in euro Fidelis lansate in septembrie 2022 au deja dobanzi mai mari si la scadenta de 1 an (1,85% fata de 1,8%) ca sa nu mai pomenim de cei 2,6% la 3 ani. 

Pe piata depozitelor la termen doar doua banci au dobanzi mai mari de 1% la 12 luni-e vorba de ProCredit Bank cu 1,6% la depozitele promotionale in euro si de Banca Romaneasca, cu Depozitul Plus (1,25%)

Cum Banca Centrala Europeana a inceput la randul sau sa urce dobanzile mai agresiv pentru a lupta impotriva inflatiei, obligatiunile dar si depozitele la termen in euro vor primi dobanzi din ce in ce mai bune lunile urmatoare astfel incat cine face acum un plasament in obligatiuni sau deschide un depozit la termen cu scadenta mai mare de cateva luni va culege dobanzi semnificativ mai mici decat cei care amana aceasta initiativa pentru 2023. 

Unde ar putea ajunge dobanzile in euro? 

Cel mai recent sondaj realizat de Universitatea din Chicago in parteneriat cu Initiative on Global Markets sugereaza ca Rezerva Federala este departe de a pune capat campaniei de inasprire a politicii monetare.
Aproape 70% dintre cei 44 de economisti chestionati intre 13 si 15 septembrie cred ca dobanda fondurilor federale va atinge un varf cuprins intre 4% si 5%, 20% dintre opinii fiind ca se va depasi acest nivel.

Fed a majorat deja ratele dobanzilor in acest an in cel mai rapid ritm din 1981 si este de asteptat sa implementeze miercuri 21 septembrie o a treia crestere consecutiva a dobanzii, de 0,75 puncte procentuale. Aceasta miscare ar ridica intervalul tinta, care in martie era aproape de zero, la 3%-3,25%.

Politica monetara in spatiul euro nu poate ramane cu mult in urma si nici nu se poate opri la o distanta prea mare de stacheta setata in SUA astfel incat o dobanda de politica monetara de 4-5% in euro in 2023 nu ar fi exclusa. 

In consecinta, ar fi bine sa evitam depozitele in valuta cu scadente lungi, alegand plasamentele pe 3-6 luni pana cand dobanzile ajung mult mai tentante ca acum. 

Fonduri de investitii care amintesc de fondurile de pensii

 

Divizia de administrare de active a BRD propune doua fonduri de investitii cu durata de viata prestabilita, alocare balansata a plasamentelor si reducerea graduala a riscului.

Practic cei care investesc in cele doua fonduri isi fixeaza ca orizont de retragere anii 2035 si 2045 iar politica de investitii a adminstratorilor este setata pe alocarea banilor la inceput preponderent in actiuni si directionarea spre final a resurselor pentru obligatiuni si instrumente monetare. 

In acest mod s-ar putea profita de preturile mai mici ale companiilor listate la bursa in aceasta perioada iar fondurile si-ar reduce expunerile mai riscante progresiv. 

Pentru investitori astfel de vehicole seamana cu fondurile de pensii care asigura un venit suplimentar in momentul retragerii, avantajul fiind ca isi pot alege singuri “pensionarea” in 2035 sau 2045 si pot opta pentru o anumita strategie de investitii pana atunci, ceea ce la un fond de pensii private clasic nu este posibil, alocarea intre active fiind mai putin flexibila. 

Despre ce fonduri este vorba

BRD Orizont 2035 are setata tinta de retragere pentru investitori in anul 2035, alocarea fondurilor este intial orientata spre actiuni iar ulterior procentul destinat achizitiilor de obligatiuni si depozite va creste progresiv pana cand in preajma anului 2035 fondul va arata ca unul monetar, cu risc minim, si fara multe actiuni in portofoliu.Fondul avea la sfarsitul lunii august 190 de investitori si active de 2,1 milioane lei. 

BRD Orizont 2045 de pilda porneste in anul de debut cu o alocare de 90% pe actiuni si 10% in instrumente cu venit fix iar in anul anul 2044 ar urma sa ajunga la doar 6% investitii in actiuni si 94% in obligatiuni si instrumente ale pietei monetare. Fondul are active de 2 milioane lei in prezent. 

Desi retragerile pot fi facute in orice moment, ca la celelalte fonduri de investitii deschise, alocarea pe clase de active pentru Orizont 2035 si Orizont 2045 este aliniata pentru randamente optime pentru orizontul de timp 2035 și 2045 iar investitorii sunt sfatuiti sa nu faca rascumparari pana atunci. 

Subscrierile se fac prin unitatile bancare BRD-GSG iar comisionul de administrare este de 1,5% din activul net pe an. 

Cui se adreseaza astfel de fonduri?

In primul rand, e vorba de persoane care se pot lipsi de bani pentru cativa ani buni si care pot face abstractie de oscilatiile din pietele de capital pana atunci. Deci nu investim toti banii in astfel de plasamente ci le folosim ca oportunitate de diversificare. 

In al doilea rand, o parte din investitori o pot reprezenta chiar cei care vor iesi la pensie in preajma anilor 2035 si 2045 si care vor sa aibe la dispozitie resurse suplimentare in acele momente, filosofia lor de investitii acceptand o doza mai mare de risc initial.

Chiar daca strategia descrisa de administratori pentru cele doua fonduri ar putea fi replicata si pe cont propriu de investitori, care ar economisi astfel comisionul de administrare, de cele mai multe ori nu se intampla asta din lipsa de timp si disciplina. 

Inflatia revine pe crestere in august, scaderea dobanzilor se poate amana

 

Dupa un mic pas inapoi in iulie, inflatia a continuat sa creasca in august spre dezamagirea debitorilor si bucuria celor cu economii ce pot fi plasate in depozite sau titluri de stat.

Reducerea cu 0,1 punte procentuale a inflatiei in iulie fata de august, de la 15,1% la 15%, a marcat cateva modificari si asupra randmentelor din pietele financiare. 

Robor la 3 luni, un reper luat in calcul de cele mai multe banci pentru creditele mai vechi de luna mai 2019, a depasit 8% la inceputul lunii august si s-a mentinut peste 8% pana pe 11 august, cu un varf de 8,14%. Apoi, dupa comunicarea unei inflatii in scadere usoara, indicele s-a corectat pana la valoarea de 7,92% inregistrata pe 9 septembrie, inainte de aflarea datelor privind inflatia pe august. 

Acum, dupa un nou pas inainte al inflatiei, ne putem confrunta cu o reluare a cresterilor Robor care sa tina cont de noile realitati din piata.

Mai vizibila este scaderea randamentelor in ceea ce priveste titlurile de stat. Daca in august populatia avea acces la titluri cu randament de 8,25% la un an prin Trezorerii, emisiunea scoasa la vanzare la inceputul lunii septembrie marca o reducere cu 0,5 puncte procentuale a randamentului, la 7,75%. 

Similar, emisiunea Fidelis, cu titluri de stat listate la bursa, care este oferita investtorilor pana pe 16 septembrie, propune o dobanda de 8% la 3 ani fata de una de 8,6% cat era dobanda pentru titlurile Tezaur cu acceasi maturitate in urma cu 2 luni. 

Or, cu o inflatie revenita pe crestere, cei care vor sa cumpere titluri de stat vor fi mai putin entuziasti din octombrie daca randamentele nu se ajusteaza. 

Similar, bancile pot continua sa urce dobanzile la termen daca si statul isi reevalueaza emisiunile ajustand randamentele. 

De avem iar preturi mai mari daca energia e plafonata la consumator?

Multi consumatori se pot intreaba de ce a revenit inflatia pe crestere in timp ce preturile la energie sunt plafonate la consumator (noua ordonanta ce reglementeaza acest aspect tocmai a prelungit aceste masuri pana in toamna anului viitor) daca energia era cauza principala a urcarii preturilor? De ce nu se resimte efectul de baza?

Raspunsul simplu este ca preturile la energia electrica si gaze sunt plafonate la consumator dar nu sunt plafonate la majoritatea producatorilor; in plus, multe produse vin din import. 

Cu alte cuvinte, desi consumatorul nu plateste mai mult pentru energie in aceasta perioada, preturile mari pentru energie raman la producatorii de bunuri si servicii iar acestia incep sa le transfere tot mai vizibil in preturile de vanzare catre clienti. 

In acest mod, pana nu vom vea o scadere a preturilor si pentru producatori inflatia se va mentine ridicata. 

Ramane de vazut care vor fi efectele planului de masuri gandit la nivelul UE pentru a combate criza din energie si cum se vor implementa in lunile urmatoare. 

Topul cresterilor de preturi in august 2022 fata de august 2021

Loc	Produs	Evolutie pret (%)
1	Gaze naturale	70
2	Cartofi	54
3	Ulei	49
4	Faina	34
5	Combustibili	31
6	Malai	31
7	Zahar	30

Toma, banii și valoarea bunurilor

 

Am simțit nevoia să punctez câteva explicații referitoare la subiectul descris în titlu, pentru că în periplul meu cotidian am întâlnit adesea multă confuzie. În primele lecții despre antreprenoriat predate de orice dascăl, se pornește de la identificarea celor necesare pentru a putea transpune o idee de afaceri într-o afacere concretă.

Iar când sunt aduci în discuție clasicii factori de producție – munca, natura și capitalul (la care adăugăm neofactorii), detaliați în orice manual de economie și sau/educație antreprenorială, se ridică următoarea problemă. 

Bani sau Capital? Aceasta e intrebarea...

Mulți dintre interlocutorii de dincolo de catedră sunt tentați să confunde *capitalul* cu banii. *Capitalul*, în accepțiunea oricărui dicționar economic, poate fi definit ca acel factor de producție care include bunuri produse prin muncă și utilizate pentru obținerea altor bunuri și/sau servicii economice. Deci, absolut nicio legătură cu banii! Putem da exemple de *capital* nenumărate: mașinile și utilajele sunt cele mai banale.

Bun, bun, dar cum rămâne cu banii, pe ei pe unde îi încadrăm?, ar suna următoarea întrebare a interlocutorilor. Iar aceasta poate *îmbrăca* multe tonalități contondente, care trădează neîncredere (rezumatul mult prea mediatizării, ca valoare, a termenului *bani*). 

Un dascăl i-a explicat unui *Toma* din public (nicio legătură cu Toma Necredinciosul), în felul următor: banii sunt doar un simplu mijloc ce poate ușura viața unui antreprenor. Pentru asta au și fost creați! 

Să nu uităm că a existat viață și activitate economică și până la apariția acestora: primele forme de schimburi, așa numitul troc, datează încă de pe vremea fenicienilor, anul 6000 ÎH. Pe de altă parte, istoria banilor e ceva mai scurtă, primele forme provenind din China și ale sale miniaturi din bronz, de prin anii 700 ÎdH. Să nu uităm nici faptul că unele solde ale armatei romane se plăteau în sare și nici că multe alte mărfuri au jucat rolul de astăzi al banilor: de la metale și pietre prețioase la scoici sau chiar bulbi de lalele).

Nevoile și banii

Confuzia persistă și atunci când discutăm despre nevoile oamenilor. Și aici, mulți exponenți ai generației tinere vor pune în capul listei tot *banii*. Și e și mai complicat să îi convingi că lor le trebuie, în fapt, bunuri și servicii pentru a-și satisface nevoile de zi cu zi. 

Un profesor mai mucalit îi spunea cândva unui alt Toma, și mai *necredincios*, să încerce să supraviețuiască o săptămână în vârful unui munte sterp, fără mâncare, haine și apă, fără nicio legătură cu lumea civilizată, dar cu buzunarele doldora de bani. Eventual și carduri! Iar Toma a înțeles mesajul, chiar dacă era în contradicție flagrantă cu modul său de gândire.

Așadar *banii* nu sunt în fapt decât o altă *marfă* care facilitează schimbul. Desigur, dincolo de funcția de schimb, ei mai îndeplinesc și altele: cea de acumulare/economisire/tezaurizare, cea de mijloc de plată, cea de măsurare a valorii).

Relativitatea *valorii*

Am adus în discuție și termenul de valoare. Așadar, cum apreciem care este valoarea unui bun sau serviciu? Cum o măsurăm cât mai exact? E oare aceasta aceeași pentru toată lumea?

În principiu, valoarea unui bun e corelată cu cât de necesar este acesta celui care îl are/sau dorește să îl aibă. Percepțiile privind valoarea unui bun pot fi foarte diferite și subiective: un creion, spre exemplu, poate fi foarte valoros pentru cineva care scrie (în situația în care acesta nu are altceva la dispoziție pentru a  da curs valului său creator), în timp ce pentru o altă persoană aproape că nu valorează nimic (pentru că acesta îl folosește doar pentru a *convinge* o fereastră să rămână fixată într-o anumită poziție). 

Evident, contează în atribuirea valorii și calitățile intriseci ale bunului (un pantof de piele nu va avea niciodată aceeași valoare ca unul făcut din carton, fie el și italienesc). Toate aceste elemente se îmbină și duc către noțiunea de preț, cea care reflectă cu adevărat valoarea oricărui bun sau serviciu. Dar despre aceasta și despre paradoxul lui Smith, apă-diamant, vom vorbi într-un material viitor.

Euro cade rapus în lupta BNR cu inflatia. Pana cand?

 

Leul a ajuns campion regional fata de euro, in ciuda celei mai mici dobanzi de politica monetara si a unor rezerve valutare ale Romaniei sub medie. Aprecierea din ultima perioada a fost insa urmata de o depreciere brusca in ultima sedinta valutara. Incotro se indreapta cursul de schimb?

Un curs mai mic face bine procesului dezinflationist, Romania fiind o tara cu deficit comercial in crestere (2,7 miliarde euro in iulie 2022, cu 45% mai mare decat in aceeasi luna a anului anterior). 

Daca importurile se ieftinesc, si preturile din economie vor avea motive sa faca mici pasi inapoi, pare sa fie rationamentul din spatele aprecierii de curs din ultima vreme.

Miscarea pare sa fi fost permisa de BNR, care tinuse de altfel aproape nemiscata paritatea euro/leu in ultima vreme, din toamna lui 2021 cursul osciland nesemnificativ in jurul a 4,94 lei/euro. 

Ei bine, la inceputul lui septembrie am avut un minim de curs de 4,82 lei/euro, intors la valorile din 2020. Dar intr-o singura zi, miercuri, cursul a revenit la peste 4,85 lei pentru un euro, iar evolutia ulterioara este una imprevizibila.

Are leul argumente pentru apreciere fata de euro?

La prima vedere, destul de putine lucruri noi si foarte pozitive s-au intamplat intre timp in economie, ba din contra am putea spune.

Inflatia este printre cele mai mari din UE, dobanzile la care se imprumuta statul sunt in crestere, deficitele de cont curent si comercial s-au majorat la randul lor, fiind contrabalansate doar de o crestere peste estimari a PIB-ului care a nedumerit multi analisti locali si de o depreciere a monedei unice europene, afectata la randul ei de slabiciunea unora dintre economiile zonei euro.

Am incercat atunci sa vedem care este situatia in regiune in ceea ce priveste evolutia fata de euro si detaliile care dicteaza de regula aceasta evolutie, respectiv dobanzile de politica monetara si marimea rezervelor valutare. 

Leul este iar campion regional!

Din 2007, cand leul facea ravagii in jungla valutara regionala, fiind printre cele mai performante valute din lume (euro a coborat pana la 3,1 lei atunci), nu am mai avut asa o imagine pozitiva a monedei nationale.

In ultimele 12 luni, euro are o scadere de 2,44% fata de leu (1,98% doar in ultima luna!) in vreme ce fata de coroana din Cehia a coborat putin mai mult, cu 3,09%. In schimb, zlotul polonez s-a depreciat cu 4,36% iar forintul cu nu mai putin de 16,26%. 

Am crede ca rezervele noastre valutare s-au apreciat brusc sau ca dobanda de politica monetara, care dicteaza si dobanzile la titlurile de stat si apetitul investitorilor pentru activele romanesti s-a apreciat brusc. 

Dar nu e vorba deloc de asa ceva, cu cele 48,5 miliarde euro la BNR Romania sta mult sub Polonia cu 157 miliarde euro sau Cehia cu 147 miliarde (o tara mult mai mica decat Romania). E drept, Ungaria sta ceva mai rau la acest capitol, cu numai 35,8 miliarde euro, dar forintul are o depreciere record in vreme ce leul se apreciaza. 

Iar la capitolul dobanda de politica monetara suntem cel mai jos in regiune, cu doar 5,5% in vreme ce Ungaria are 11,75%. S-ar zice ca, dorind sa protejeze debitorii si implicit bancile, BNR a renuntat sa lupte cu inflatia folosind parghia dobanzilor si apeleaza mai mult la cursul de schimb pentru a reduce preturile din economie. 

O miscare care se poate inversa, daca inflatia da semne de calmare, dar si un reper fals transmis in economie care adanceste si mai mult dezechillibrele (liber la importuri ieftine). 

Si, ca intotdeauna cand reperele false sunt lasate sa zburde prin macroeconomie, trezirea va fi dureroasa pentru cei ce se imbata cu apa rece (criza financiara din 2008-2009 a dus cursul euro/leu repede peste 4 lei, o crestere de peste 30% raportata la minimele post-aderare la UE). 

Isi va schimba BNR strategia in perioada urmatoare?

BNR ar putea folosi acest curs redus pentru a cumpara agresiv valuta cu care sa isi creasca rezervele pentru vremuri grele. 

In august, am avut o crestere de la 48,51 la 48,56 miliarde euro a rezervelor, ceea ce arata ca BNR nu a incercat sa contrabalanseze vanzarile mai mari de valuta pe fondul remiterilor mai mari din sezonul de vara. Insa miscarea din sedinta valutara de miercuri ar putea indica exact contrariul si marca o schimbare de strategie din partea Bancii Centrale.

Este foarte greu de previzionat ce se va intampla in continuare si, tocmai de aceea o recomandare utila pentru toti cei care vor sa vada cum se misca cursul de schimb in fiecare moment, nu doar in poza de la ora 13, reprezentata de cursul calculat de BNR, 

Argumentele leului in fata euro

Valuta	Evolutie fata de euro (%)	Dobanda politica monetara (%)	Rezerve valutare (mld euro)
Coroana Cehia	+3.09	7	147
Leu	+2.44	5.5	48.5
Zlot	-4.36	6.5	157
Forint	-16.26	11.75	35.8

Statul scade usor dobanzile la titlurile de stat. Ce vor face bancile?

 

Atat titlurile de stat din programul Tezaur, cat si cele din programul Fidelis puse la vanzare din 1 septembrie au dobanzi mai mici la lei decat la precedentele emisiuni, in ciuda mentinerii inflatiei la cote ridicate.

Prin Trezorerii si Posta, pana in 27 septembrie, se pot cumpara titluri Tezaur in lei cu dobanzi de 7,75% cu scadenta la un an si 7,90% cu scadenta la doi ani. 

Titlurile de stat tranzactionate la bursa din programul Fidelis, pot fi cumparate pana pe 16 septembrie la dobanzi de 8% la 3 ani pentru lei si 1,85% pentru cele in euro cu scadenta la un un an si cu dobanzi de 2,65% pentru cele cu scadenta la 2 ani. 

Titlurile aferente programului Tezaur au valori nominale de 1 leu, iar cele din cadrul programului Fidelis de 100 lei/100 euro. 

Cum stateau lucrurile la ultimele emisiuni

In iunie, ultima emisiune Fidelis avea la lei dobanzi de 7,2% la un an si 7,8% la 3 ani, iar la euro dobanzile erau de 1,4% la un an si 2,3% la 2 ani.

La Tezaur, emisiunea din august avea dobanzi de 8,25% la un an, iar cea din iulie de 8,25% la un an si 8,6% la 3 ani. 

Rata inflatiei in iulie a fost de 15%, iar cea din iunie de 15,1%, prin urmare statul a inceput sa taie randamentele la titlurile de stat in lei fara sa mai astepte datele pe august. 

Ce a determinat schimbarea randamentelor?

O posibila explicatie vine din cresterea gradului de indatorare a statului in ultima vreme, care trebuie sa fie mai putin darnic in ceea ce priveste dobanzile, daca vrea sa pastreze servicul datoriei la cote decente. 

In plus, scaderea randamentelor pentru populatie vine si pe fondul scaderii randamentelor la care statul se imprumuta de la banci. De la peste 9% la obligatiunile pe 10 ani la inceputul verii s-a coborat deja spre 8%, iar impulsul a fost preluat si de titlurile de stat. 

De ce Ministerul Finantelor e mai darnic la imprumuturile in euro?

Daca scaderea randamentelor la obligatiunile in lei pentru populatie e vizibila atat la programul Tezaur cat si la Fidelis, dobanzile la euro au crescut in septembrie fata de cele oferite in iunie. 

Explicatia posibila are legatura cu schimbarea de filosofie monetara din partea UE, care pare decisa sa creasca dobanda de politica monetara mai rapid, deci depozitele in euro vor fi recompensate la randul lor mai bine. 

Insa in ceea ce priveste euro, asistam si la neasteptata scadere a cursului din ultima luna, de la palierul de 4,94 lei/euro la care statea din toamna anului trecut, la putin peste de 4,83 lei din prezent, o evolutie surprinzatoare care face bine in procesul dezinflationist, dar care nu este justificata de starea economiei. 

Loc	Banca	Dobanda depozit 12 luni (%)	Castig la 20.000 lei
1	TBI Bank	9	1.620
2	Banca Romaneasca	8.5	1.530
3	Intesa Sanpaolo Bank	8.25	1.485
4	ProCredit Bank	8	1.440
5	Techventures Bank	8	1.440
6	Patria Bank	7.75	1.395
7	Libra Internet Bank	7.5	1.350

Vor urma bancile exemplul Trezoreriei?

Bancile locale au crescut dobanzile, insa cele mai multe dintre ele intr-un ritm mai lent decat o facuse statul si e mai greu de crezut ca se vor grabi acum sa se sincronizeze cu Trezoreria. 

Daca calculam in termeni de castig net (avand in vedere ca la titlurile de stat nu se plateste impozitul pe venit de 10% care se retine pentru depozitele bancare), sunt inca putine banci care sa ofere o dobanda comparabila cu cea a titlurilor de stat la 1, 2 sau 3 ani, in ciuda randamentului redus recent. 

La un an de pilda cea mai buna dobanda o ofera TBI Bank (9%, echivalentul a 8,1% net), urmata de Banca Romaneasca cu 8,5% (7,65% net) , Intesa SanPaolo Bank cu 8,25%, ProCredit Bank si Techventures Bank cu 8% (7,2% net), Patria Bank cu 7,75% si Libra Internet Bank cu 7,5%

La 2 ani topul include TBI Bank cu 9,6% (8,64% net), Patria Bank, Techventuers Bank si Intesa Sanpaolo Bank cu 8% (7,2% net). 

La la 3 ani avem TBI Bank cu 9,8% (8,82% net), Techventures Bank cu 8,5% (7,65% net), Intesa Sanpaolo Bank, Banca Transilvania cu 8% (7,2% net), CEC Bank cu 7,7%.

Mai multa transparenta pentru participantii la Pilonul II

 

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) si Guvernul au in vedere mai multe modificari de natura sa ajute participantii la fondurile de pensii din Pilonul II. 

Printr-un proiect de norma aflat in consultare publica in intervalul 24 august-2 septembrie, ASF doreste sa impuna mai multa transparenta fondurilor de pensii in ceea ce priveste tranzactiile derulate de acestea. 

In contextul actual, in care pietele financiare din Uniunea Europeana sunt marcate de deteriorarea echilibrelor macroeconomice, precum si de un nivel in crestere al riscului de piata, Autoritatea de Supraveghere Financiara isi propune sa se implice in analizarea modului in care administratorii procedeaza pentru limitarea efectelor volatilitatii din pietele financiare asupra portofoliilor de active ale fondurilor de pensii private, precum si a modului in care acestia adopta masurile necesare pentru protejarea activelor participantilor si beneficiarilor la sistemul de pensii private. 

Pentru a avea o imagine cat mai clara si mai actuala a operatiunilor de investire si dezinvestire efectuate cu activele fondurilor de pensii private, ASF doreste ca suplimentar informatiilor raportate pana in prezent de catre societatile de administrare, printre raportari sa se regaseasca si o situatie a tranzactiilor efectuate, care sa reflecte diferentele de valoare pozitive sau negative ale instrumentelor financiare din portofoliu. 

Totodata, pentru urmarirea evolutiei valorii activelor care acopera provizionul tehnic, se impune cresterea frecventei de raportare de la frecventa lunara, la frecventa saptamanala, situatie transmisa atat de catre administrator, cat si de catre depozitar. 

Guvernul vrea sa elimine comisionul pe contributiile participantilor

Printr-un proiect de ordonanta de urgenta aflat in dezbatere publica pana pe 31 august Guvernul (prin Ministerul Muncii și Solidaritatii Sociale) isi propune sa elimine comisioanele percepute de fondurile de pensii private asupra contributiile platite de participanti, acestia urmand sa achite doar comisioanele de administrare aplicate asupra activelor nete acumulate. 

Autoritatile isi motiveaza propunerea sustinand  ca taxand contributiile se obtine o diminuare nejustificata a valorii acumulate in fondurile de pensii, o taxare ce nu reflecta in niciun fel calitatea administrarii respectivului fond de pensii. 

In prezent, la Pilonul II participantilor li se retine un comision de cel mult 0,5% din contributiile platite si unul de administrare, de cel mult 0,07% pe luna din activul net acumulat. La Pilonul III costurile sunt chiar mai mari, poate justificate de faptul ca aici aderarea este benevola-comision de maxim 5% pe contributiile platite inainte de convertirea lor in unitati de fond si un comision de administrare de maxim 0,2% pe luna din activul net.

Cum afli la ce fond de pensii ai fost repartizat

Sunt persoane care nu au optat pentru un fond anume din cele 7 care administreaza banii romanilor din Pilonul II (fonduri de pensii private obligatorii) si au fost repartizati aleatoriu. Chiar daca au fost notificati la un moment dat, este foarte posibil sa fi uitat intre timp la ce fond de pensii merg contributiile de 3,75% din cota de CAS retinuta de angajator. 

Autoritatea de Supraveghere Financiara a pus la dispozitie celor interesati sa afle numele fondului de pensii la care participa posibilitatea de a afla instantaneu acest lucru, completand doar numele, prenumele, CNP-ul si acordul prelucrarii datelor cu caracter personal. 

Accesand acest link puteti afla numele fondului de pensii si datele de contact ale administratorului. 

Credit pentru studii sau de nevoi personale?

 

Apropierea inceputului anului universitar aduce in discutie finantarea studiilor, iar optiunile celor care vizeaza un astfel de imprumut includ, pe langa creditele de consum clasice, si imprumuturi dedicate. 

Pentru a face rost de bani pentru taxe, cheltuieli administrative si materiale in vederea studiilor banii se pot obtine prin IFN-uri si banci. Daca in primul caz optiunile sunt limitate de costurile mai mari, in cel de al doilea vorbim de alegerea optima intre creditul de nevoi personale garantat sau fara ipoteca si cel dedicat studentilor. 

BRD, credite pentru studii si creditul “10”

Banca are 2 astfel de imprumuturi, creditul pentru studii fiind in lei si euro, iar creditul 10 doar in lei. 

Creditele pentru studii se acorda pana la 10 ani, cu sau fara ipoteca in functie de valoarea imprumutata, iar suma obtinuta este de pana la 130.000 lei (echivalent euro). 

Dobanzile sunt variabile-Euribor la 3 luni plus 6% la cele in euro si IRCC+3,85% pentru cele in lei (actual 6.5%). 

Creditul 10 are ambitii mai modeste, fiiind destinat finatarii cheltuielilor specifice (chiria, calculatorul, imprimanta, etc), iar suma maxima care poate fi obtinuta este de 3.000 euro, pe maxim 10 ani. Dobanda este fixa in acest caz, 7%. 

Banca Transilvania, scadente pana la 20 ani

Creditul pentru studii se poate da pe 10 sau 20 de ani, cu sau fara ipoteca in functie de suma imprumutata, in lei. 

Creditul pentru studii fara virare venit si scadenta maxima de 10 ani are dobanda variabila IRCC +8,75% si suma maxima acordata este 20.000 euro, iar cel cu scadenta mai lunga, de pana la 20 de ani, are o dobanda variabila dupa formula IRCC+4% iar suma maxima este de 150.000 euro, imprumut cu ipoteca in acest caz.

Banca are si o varianta de imprumut pentru studenti de tipul Work &Travel, cu suma maxima imprumutata de 3.500 euro pentru maxim 2 ani si o dobanda fixa de 9% in cazul virarii veniturilor la banca. 

Credit de nevoi personale sau de studii?

Spre deosebire de creditul de nevoi personale, creditul de studii are o flexibilitate mai mare in ceea ce priveste fixarea scadentei sau modul de garantare, in functie de posibilitatile si obiectivele studentului (si ale parintilor).

Pe partea de costuri, creditele de studii sunt mai accesibile in majoritatea cazurilor decat cele de nevoi personale comparabile, in special daca vom compara creditele din ofertele bancilor care acorda si imprumuturi de studiu. 

Ramane ca alegerea fiecaruia sa fie determinata in functie de acesti parametri, dar tinand cont si de perspectivele domeniului studiat, conditiile obtinute in facultate si potentialele evolutii din economie, mai ales ca nu exista o repartitie garantata la absolvire, cum se petreceau lucrurile in trecut.

Sfatul de a lua imprumuturi in moneda in care avem veniturile este la fel de actual ca in 2007, in ciuda stabilitatii de moment a cursului de schimb leu-euro si a tentatiilor de ne imprumuta la dobanzi mai mici in euro (atentie la marje). Insa, evident, cu foarte mare grija la creditele cu dobanzi variabile, pentru ca riscul de crestere al ratei dobanzii se poate dovedi la fel de nociv pentru bugetul personal ca si riscul valutar.