Daune de 200.000 de lei dupa cutremurul din noiembrie

Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite politele PAD de asigurare obligatorie a locuintelor, a avizat pana in prezent plati de 200.000 de lei pentru daunele produse in urma cutremurului din 22 noiembrie, cel mai mare din 2014. 

Suma acopera, insa, numai 240 de dosare care au acordul final de plata, din cele 840 de dosare deschise. 

Directorul general al PAID, Nicoleta Radu-Neacsu, a declarat ca in perioada imediat urmatoare cutremurului au fost depuse numai 240 de dosare, dar in ianuarie si februarie 2015 "a curs cu avizari" pentru dosare de dauna si procesul nu a fost inca finalizat. Dauna medie platita pe dosar a fost de 1.000 lei si a acoperit, in general, pagube de tipul crapaturilor in zidurile locuintelor.
PAID sustine ca, in cazul in care dosarul este complet, plata se face in maximum cinci zile. Insa sunt si cazuri in care se prelungeste termenul de plata din cauza lipsei actelor de proprietate, lipsa adreselor de confirmare a evenimentelor ori din cauza ca unii asigurati isi dau acordul pentru avizul de plata dupa care nu mai sunt de acord. "Noi nu putem plati decat cand dosarul este finalizat si asiguratul si-a dat acordul", a spus Nicoleta Radu Neacsu.

Potrivit directorului PAID, cele mai  multe dosare de dauna in urma cutremurului din noiembrie 2014 au fost inregistrate in judetele Vrancea - 197, Galati - 145 si Braila - 68.

In 2014, PAID a primit in total 711 dosare, din care 491 au fost platite si 220 respinse, despagubirea medie fiind de 5.000 lei/dosar. Despagubirile platite de PAID au insumat, anul trecut, trei milioane de lei.

Pentru pagubele produse de alunecari de teren in 2014, unele ca efect al inundatiilor, PAID a platit cele mai mari despagubiri in judetele Prahova - 335.000 lei, Buzau - 111.000 lei si Valcea - 67.000 lei.

Potrivit normelor de aplicare a legislatiei in domeniul asigurarii obligatorie a locuinrelor, dosarele ar trebui primite numai intr-un termen de 60 de zile in cazul unui eveniment de tipul dezastrelor naturale, insa un articol din Codul Civil face ca PAID sa nu poata respinge niciun dosar indiferent de data depunerii acestuia.

Desi cutremurul cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter, produs pe 22 noiembrie in regiunea Vrancea, a adus un mare numar de avizari de dauna, dar nu si o crestere a numarului de polite de asigurare obligatorie a locuintelor, nici macar in zonele cele mai afectate. In prezent, numai 19% din totalul de 8,4 milioane de locuinte din Romania sunt asigurate prin PAD, conform datelor PAID la 10 februarie 2015.

Leul incheie saptamana in scadere fata de principalele valute

Leul a incheiat saptamana in scadere fata de principalele monede de referinta pe piata romaneasca, euro, francul elvetian si dolarul american, comparativ cu cotatiile de vinerea trecuta. 

Cu toate acestea deprecierea leului s-a temperat pe finalul saptamanii, dupa ce a inregistrat pierdrei mai mari in fata celor trei valute in cursul saptamanii.

BNR a calculat pentru vineri un curs de 4,1904 lei/franc, in crestere usoara de la 4,1808 lei/franc vinerea trecuta, dar in scadere de la maximul saptamanii de 4,2451 lei/franc, calculat de banca centrala in data de 10 februarie.

Pentru euro, banca centrala a calculat un curs de 4,4408 lei, de semenea in crestere fata de saptamana trecuta, cand cotatia a fost de 4,4142 lei/euro. Pe parcursul saptamanii, insa, euro a inregistrat cotatii chiar mai ridicate, de 4,4420 lei/euro in data de 11 februarie. 

Dolarul a avut o evolutie similara, incheind saptamana la o cotatie de 3,8927 lei/dolar, in crestere de la 3,8583 lei/dolar vinerea trecuta, dar in scadere de la maximul saptamanii, de 3,9300 lei/dolar inregistrat pe 10 februarie.

Dunca (ANPC): Decizia Raiffeisen de a limita platile in monede este o practica abuziva

Decizia Raiffeisen Bank Romania sa limiteze depunerile consecutive de numerar (in monezi) la cinci operatiuni/ zi este o practica abuziva, potrivit presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), Marius Dunca. 

El a precizat, intr-o declaratie acordata cotidianului Bursa, ca in contractele de credit nu este stipulat cum ar trebui sa fie achitate ratele, iar o banca nu are cum sa vina cu astfel de decizii "de azi pe maine"

In aceslasi timp, Grupul clientilor cu credite in franci a transmis un drept la replica la pozitia Raiffeisen Bank Romania. 

"Am aflat cu stupoare faptul ca onorabilul domn presedinte al unei banci care a acordat cu larghete credite in franci elvetieni a luat decizia de a limita depunerile de numerar consecutive in moneda nationala! Noi consideram de-a dreptul imoral si lipsit de etica sa catalogati clientii bancii pe care o reprezentati ca fiind de rea credinta. Aceste persoane de rea credinta sunt acelesi pe care dumneavoastra, conducerea bancii si consilierii de credite din sucursalele bancii Raiffeisen, ii minteati cu nerusinare despre stabilitatea CHF si despre avantajele pe termen lung ale acestor imprumuturi, doar pentru a beneficia de bonusurile grase acordate in functie de volumul de credite vandute", se arata in comunicatul Grupului.  

Clientii ii adreseaza presedintelui Raiffeisen Bank Romania o intrebare cu privire la baza legala care permite interzicerea platilor in moneda nationala a Romaniei. "La articolul 16, legea privind statutul BNR precizeaza explicit ca bancnotele si monedele emise si neretrase din circulatie de catre Banca Nationala a Romaniei reprezinta insemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominala pentru plata tuturor obligatiilor publice si private", considera acestia.

La randul sau, presedintele Raiffeisen a explicat ca nu a fost  interzisa plata in monede, ci a fost restrictionat numarul de plati ”din dorinta de a fluidiza activitatea bancii, cu un ghiseu dedicat acestor plati, astfel incat ceilalti clienti sa nu aiba de suferit".

In urma cu doua zile, clientii cu credite în franci elvetieni au adoptat o noua forma de protest, achitand ratele prin depuneri succesive de sume de valori mici (monezi incepand de la un ban). In replica, Raiffeisen Bank a decis sa limiteze acest tip de plati pentru toate tipurile de credite la cinci operatiuni consecutive pe zi.

BRD cere bancilor sa isi asume responsabilitatea pentru creditele in franci

Presedintele BRD, Philippe Lhotte, s-a declarat impotriva pozitiei Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatie din care banca face parte, cu privire la situatia clientilor cu credite in franci elvetieni, sustinand ca bancile trebuie sa isi asume responsabilitatea impreuna cu clientii lor. 

Reprezentantul BRD a mai spus ca a refuzat sa valideze comunicatul transmis la finalul lunii ianuarie de CPBR, care viza conversia creditelor in franci, dar comunicatul a fost, totusi, transmis presei. "In aceste conditii, nu stiu daca BRD va ramane in acest patronat", a transmis seful BRD. El spune, insa, ca la banca pe care o conduce situatia este diferita de alte banci, pentru ca in portofoliu exista doar cinci credite in franci elvetieni.

Mai mult, Lotte a spus ca este de acord cu guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, care a recomandat negocierea directa client-banca, dar si cu premierul Ponta care a spus ca fiecare parte trebuie sa isi asume responsabilitatile. 

"Nu sunt sigur ca toti cei 75.000 de debitori in franci au fost corect informati de banci cu privire la riscurile care se expun. Eu m-am uitat prin dosarele celor cinci clienti  si ma intrebam daca noi i-am informat corect in momentul in care au luat aceste credite- asta face parte din etica profesiei de bancher, face parte din bunul simt al profesiei noastre. Sincer, nu sunt atat de sigur ca ei au fost bine informati. Au facut imprumuturi in franci pentru ca erau avantajati la rata. O sa le propunem o conversie in lei, daca accepta, la cursul de dinainte de de decizia Bancii Nationale a Elvetiei si mi se pare o pozitie onesta", a subliniat Philippe Lhotte.

Cu privire la legea insolventei, Lhotte spune ca e necesara si binevenita, dar sa fie studiat cu mare atentie impactul potential asupra societatii.

"Trebuie observate experientele altor tari in acest caz si sa vedem ce a functionat acolo si ce nu a functionat, iar apoi sa adaptam acest proiect in mod precaut si cu multa atentie. ARB a depus eforturi bune in acest sens alaturi de BNR si cred ca exista un interes comun din partea comunitatii bancare si a cetatenilor cu privire la acest proiect. Acum cateva luni am fost mai ingrijorat intrucat aflasem ca era posibil ca acest proiect sa se voteze in mare graba, dar acum sunt convins ca el va fi analizat cu mare atentie", a mai spus Lhotte.

BRD a revenit pe profit anul trecut, cu 43,2 milioane lei, dupa doi ani de pierderi. Profitul se datoreaza scaderii costului net al riscului cu 43% si a unui bun control al costurilor. In 2013, banca afisa o pierdere de 385 milioane lei.