Thursday, March 17, 2016

Parlamentul a votat infiintarea Comitetului de Supraveghere Macroprudentiala

Parlamentul a aprobat miercuri legea privind infiintarea Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala. Anuntul a fost facut de catre viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Bogdan Olteanu, in cadrul unei conferinte. Infiintarea Comitetului a fost aprobata vara trecuta de catre Guvern, dar a starnit multe controverse. 

"Parlamentul Romaniei, in intelepciunea sa, tocmai a dat astazi (miercuri -n.r.) ultimul vot final al legislatiei prin care se infiinteaza Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala. El va intra in functiune de indata ce Legea va fi publicata in Monitorul Oficial, dupa care vom avea un cadru national institutionalizat in care sa discutam amenintarile la adresa stabilitatii financiare", a subliniat Olteanu.

Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va fi format din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Supraveghere Financiara si ai Guvernului.

Comitetul va functiona ca structura de cooperare inter-institutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national. Acesta va avea rol preventiv si va avertiza asupra posibilelor riscuri de declansare a unei noi crize financiare.  

„In indeplinirea obiectivului sau, Comitetul si membrii Consiliului general nu solicita si nu accepta instructiuni din partea niciunei autoritati, institutii sau organism public ori privat. Aceasta structura inter-institutionala va avea calitatea de autoritate macroprudentiala, in sensul Recomandarii CERS/2011/3”, reiese din actul nomativ. 

Comitetul va emite recomandari, iar institutiile vizate vor fi obligate sa raspunda

Recomandarile acestui Comitet vor fi adresate BNR si ASF, sau Guvernului, iar institutia responsabila va avea obligatia sa adopte masurile recomandate sau sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati, inclusiv in sensul emiterii de reglementari. In cazul in care institutia avertizata nu confirma existenta riscurilor, este, totusi, obligata sa raspunsa in scris la recomandarile Comitetului.

Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi Consiliul general, format din noua membri: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru.

Comitetul a fost infiintat la recomandarea organismului similar constituit la nivelul Uniunii Europene – Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) - ca urmare a evolutiilor din timpul crizei si de dupa aceasta. Astfel de recomandari au fost transmise tuturortarilor membre, 24 dintre acestea avand, deja, infiintat un astfel de Comitet. 

Printre principalele atributii ale Comitetului se numara elaborarea strategiei privind politica macroprudentiala, emiterea de recomandari si avertizari in vederea prevenirii sau diminuarii riscurilor sistemice la adresa stabilitatii sistemului financiar national si monitorizarea implementarii acestora, monitorizarea implementarii recomandarilor CERS si a masurilor adoptate la nivel national ca urmare a recomandarilor si avertizarilor emise, si emiterea de opinii consultative in domeniul sau de competenta.

SAL-ul bancar, functional dar controversat

Centrul de solutionare alternativa a litigiilor in domeniul bancar (CSALB) este functional, insa Ordonanta de organizare si infiintare se afla in Parlament si mai poate suferi modificari pana sa devina Lege. Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) a depus o serie de amendamente la actul normativ. 

Printre acestea se numara si posibilitatea ca si clientii Institutiilor Financiare Nebancare sa se poata adresa Centrului pentru a le fi solutionate litigiile. Acest amendament a fost si admis de Comisia pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor. 

”Am considerat necesara completarea textului, astfel incat si consumatorii nemultumiti de serviciile IFN-urilor sa aiba la dispozitie o modalitate rapida si eficienta de a-si rezolva litigiile”, sustine presedintele AURSF, Alin Iacob.

O alta modificare importanta solicitata de AURSF si acceptata de Comisia pentru buget, finante si banci o reprezinta competenta de solutionare a litigiilor. In textul Ordonantei, se intelege ca litigiile sunt solutionate exclusiv de Centrul SAL, consumatorii nemaivand acces la justitie si orice alte forme alternative de solutionare a litigiilor. Deputatii din Comisia pentru buget, finante si banci au acceptat clarificarea textului, Centrul SAL urmand sa se ocupe exclusiv de solutionarea alternativa a litigiilor  din domeniul financiar-bancar.

De asemenea, AURSF a propus ca, la capitolul surse de finantare, consumatorii sa fie exclusi in mod expres, desi Ordonanta prevede ca procedura este gratuita pentru acestia. Totusi, reprezentantii Asociatiei vor sa se asigure ca nu se va putea gasi nicio portita pentru a se taxa consumatorii. 

ARB, inlocuita cu „asociatii reprezentative pentru sistemul financiar-bancar” 

In plus, AURSF sustine si o serie de modificari ale actului normativ la capitolul reprezentarii institutiilor in Colegiul de Coordonare al SAL-ului bancar. Potrivit Ordonantei, Colegiul este format din cinci membrii, cate unul din partea Bancii Nationale a Romaniei, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), asociatiilor de consumatori, iar al cincilea, independent, ales de ceilalti patru. 

In opinia AURSF, pentru similaritate cu situatia asociatiilor de consumatori, Asociatia Romana a Bancilor trebuie sa fie inlocuita de ”asociatiile profesionale reprezentative pentru sistemul financiar-bancar” (ARB, CPBR, ALB, etc). Si acest amendament a fost admis de Comisia pentru buget, finante si banci. 

In cazul membrului independent, AURSF a cerut sa se introduca o conditie si anume aceea ca respectivul sa nu fi fost remunerat de niciuna din entitatile din care provin ceilalti patru membri in ultimii trei ani. Si acest amendament a fost acceptat, doar ca sintagma ”remunerat” a fost inlocuita cu ”salariat”. 

Membrul independent din Colegiu are o vasta experienta in domeniul bancar

Reprezentantii AURSF ridica semne de intrebare asupra celui de-al cincilea membru al Colegiului, care ar trebui sa fie independent. Noul presedinte al CSALB este Simona Valceanu, care potrivit CV-ul publicat pe site-ul institutiei, din 1997 pana in 2009 a activat in mai multe banci, din 2002 pana in 2009 detinand functia de director al Directiei Juridice din Centrala Bancii Comerciale Romane.

"Nu inteleg cum poate fi considerat independent cineva care a fost in conducerea Directiilor Juridice ale unor banci (dintre care una este in topul contestarilor din instante pe tema clauzelor abuzive) in ultimii 12 ani ai carierei si care timp de 7 ani consecutivi a detinut pozitia de presedinte si vicepresedinte al Asociatiei Consilierilor Juridici din sistemul bancar. Situatia ar fi putut fi evitata daca reprezentantii din Colegiu ai ANPC si ai asociatiilor de consumatori s-ar fi opus, pentru ca astfel persoana respectiva nu ar fi putut ajunge membru al Colegiului”, afirma Alin Iacob.

Initial, pozitia de membru independent al Colegiului de Coordonare a fost ocupata de Brandusa Stefanescu, fost judecator si fost vicepresedinte al Curtii Internationale de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. "Inlocuirea sa din cadrul Colegiului nu a fost pana acum explicata in niciun fel. De altfel, intreaga activitate a Colegiului de Coordonare este lipsita de transparenta, site-ul institu?tiei oferind extrem de putine informatii in legatura cu activitatea desfasurata de la infiintare", mai spune presedintele AURSF.

In Colegiu vor putea fi membri si absolventii de studii economice

In alta ordine de idei, Asociatia a propus ca in Colegiul de Coordonare sa poata sa fie membru si un absolvent de studii economice, nu doar cu studii juridice, cum se mentioneaza in Ordonanta. Amendamentul a fost, de asemenea, acceptat de membrii Comisiei. 
    
Camera Deputatilor este camera decizionala, iar forma finala a legii va fi stabilita in urma dezbaterilor care vor avea loc in Comisia Juridica si Comisia pentru Industrii, care vor intocmi un raport care va fi apoi votat in plen de deputati.