Sediul firmei de acasa se taxeaza ca locuinta

Statul lamureste modul in care se vor impozita cladirile detinute de persoane fizice care folosesc atat ca locuinta cat si ca sediu de firma. In proiectul de modificare a Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicat de Ministerul Finantelor, se mentioneaza ca acestea se impoziteaza ca locuinta daca nu se deduc utilitatile pe firma. 

Astfel, proprietarii persoane fizice de cladiri cu destinatie mixta vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca, desi desfasoara activitate la sediu, nu deduc utilitatile. Totodata, dispare obligatia de a completa unele rubrici din declaratia care se depune la taxe locale si, implicit, cerinta de a aduce anumite documente.

In plus, este clarificata sintagma „cheltuieli cu utilitatile”. Potrivit proiectului, acestea sunt cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrica, gaze naturale, termoficare, apa, canalizare.

Lamuriri in privinta impozitarii terenurilor

De asemenea, statul aduce lamuriri si in privinta impozitarii terenurilor aflate in intravilan, detinute de un singur proprietar in aceeasi localitate.  Recent, Ministerul Finantelor anunta autoritatile locale ca formula de impoziteare din normele in vigoare nu trebuie luata in considerare si ca aceasta va fi modificata. 

Proiectul de modificare a normelor contine o serie de exemple concrete de calcul pentru cazuri in care un contribuabil detine mai multe terenuri situate in intravilanul aceleiasi unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale. 

De asemenea, proiectul de modificare a Normelor aduce o serie de clarificari si la capitolele"Taxa pe valoarea adaugata",  „Accize si alte taxe speciale”, dar si in cazul taxarii inverse. 

Ministrul Finantelor, Anca Dragu, a anuntat ca proiectul de Norme va fi aprobat pana la finalul acestei luni. 

CNIPMMR a solicitat impozitarea ca locuinta a sediilor firmelor mici si micro

Clarificari in privinta impozitarii cladirilor cu destinatie mixta au fost solicitate, recent, si de Consiliul National al Intrerinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). 

Organizatia patronala a solicitat Guvernului ca impozitul perceput sa fie cel specific locuintei macar in cazul firmelor mici si microintreprinderilor. 

Reevaluarea cladirii are costuri mari pentru firmele mici

In plus, Consiliul a solicitat renuntarea la reevaluarea cladirii de catre evaluatori autorizati si mentinerea sistemului de impozitare din 2015, care stabilea cotele de impozit in functie de proprietar si raportarea la valoarea contabila. 

„Marea majoritate a IMM-urilor isi au sediul la domiciliul intreprinzatorilor si noul sistem de impozitare genereaza o crestere semnificativa a sarcinii fiscale a IMM-urilor, la care se adauga costurile foarte mari pentru raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat", a precizat Consiliul IMM-urior prin intermediul unui comunicat de presa. 

Potrivit noului Cod Fiscal, impozitul pe cladirile rezidentiale este cuprins intre 0,08 % si 0,2%, fata de cota din anul 2015 de 0,1 %. 

Pentru cladirile nerezidentiale autoritatile locale percep impozit intre 0,2% si 1,3%, raportat la valoarea cladirii rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat.

Potrivit unui studiu de caz realizat la nivelul Patronatului Intreprinderilor Mici si Mijlocii Galati, noul sistem de impozitare a cladirilor ar avea ca efect "cresterea uriasa a impozitului", cu un indice mediu care variaza intre 36,06% si 1.942,43% in functie de zona de amplasare a imobilului.

Asadar, impozitul pe sediu s-a majorat in anul 2016 fata de anul precedent si de 20 de ori, pentru firmele din anumite localitati, conform calculelor prezentate de Consiliul IMM.

Bancherii descopera beneficiile insolventei personale

Bancile din Romania descopera beneficiile Legii privind insolventa persoanelor fizice dupa multi ani de lupta asidua impotriva acestui act normativ. In plin proces de reexaminare a Legii privind darea in plata, bancherii propun devansarea termenului de intrare in vigoare a insolventei personale, prezentand avantajele acesteia pentru consumatori.  
”Comunitatea bancara din Romania considera ca se impune devansarea termenului de intrare in vigoare a Legii 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice. Avantajul major al Legii privind procedura insolventei persoanelor fizice fata de Legea privind darea in plata este ca dupa insolventa, debitorul persoana fizica de buna credinta poate ramane in posesia bunului imobil care este adus in garantie, pe cand darea in plata inseamna pierderea locuintei de familie/terenului”, se arata intr-un document transmis de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) impreuna cu Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) care contine propunerile de modificare pentru Legea darii in plata. 

In primul rand, merita mentionat faptul ca amanarea aplicarii insolventei personale cu un an a fost amanata de catre Guvern la finalul anului trecut, moment in care bancile nu au parut a avea nimic impotriva deciziei. Mai mult, amanarea a fost motivata prin faptul ca nu au fost indeplinite procedurile necesare pentru implementarea Legii in cele sase luni de la publicarea actului normativ (la finalul lunii iunie 2015) pana la momentul in care trebuia sa intre in vigoare (finalul anului 2015). 

In urma cu un an, ARB speria debitorii cu ”arestarea” veniturilor in cazul insolventei

Pe de alta parte, bancherii au criticat actul normativ pana in momentul adoptarii. Presedintele nexecutiv al ARB, Florin Danescu avertiza, in urma cu aproape un an, aplicarea Legii va costa bancile 3,5 miliarde de lei si va determina si clientii corecti sa nu mai plateasca ratele asteptand "beneficiile" insolventei. Mai mult, la momentul repspectiv, bancherul citat sustinea ca, din experienta altor tari, reiese ca insolventa aduce mai multe dezavantaje decat avantaje.

”Aceasta masura a insolventei persoanelor fizice, ca in orice tara, este un instrument acut pentru persoanele fizice. Tot bugetul tau este controlat si hotarat de altcineva. Simplul fapt ca vrei sa mergi la un teatru va fi decis de administratorul judiciar”, a mai nspus Danescu la acea vreme. 

Oare ce i-a determinat pe bancheri sa se razgandeasca intr-un timp atat de scurt si sa considere ca Legea avantajeaza, de fapt, debitorii?

Bancherii au facut presiuni si la FMI impotriva insolventei personale

Insa problema bancilor cu aceasta Lege este mult mai veche. Inca din 2009 cand au aparut problemele clientilor cu plata ratelor si o serie de initiative legislative in acest sens, bancile au trimis in lupta toate argumentele posibile pentru ca o astfel de lege sa nu apara. Ele au facut lobby la BNR, la institutiile statului chiar si la FMI. 

De asemenea, in cadrul dezbaterilor din Parlament pe marginea acestei initiative legislative, bancile au prezentat de fiecare data scenarii catastrofice in eventualitatea implementarii unui astfel de act normativ. 

Insa, aceste scenarii nu numai ca nu s-au adeverit, dar asistam la o schimbare de pozitie din partea bancilor in ceea ce priveste oportunitatea insolventei personale. In aceasta situatie, este posibil ca, peste un timp, bancherii sa descopere si beneficiile Legii darii in plata!

Record de carduri inactive pe piata

Bancile emit tot mai multe carduri de la an la an, dar aproximativ un sfert dintre acestea sunt neutilizate. La finalul anului trecut, numarul cardurilor in circulatie era de 14,96 de milioane, in crestere cu peste 450.000 fata de finele lui. 

Dintre acestea, insa, doar 11,03 milioane au fost si folosite de posesori pentru realizarea de tranzactii. De aici rezulta ca aproape patru milioane de carduri aflate in circulatie sunt inactive, cel mai mare numar inregistrat vreodata. Cei care detin astfel de carduri ar trebui sa stie ca ele pot genera in continuare costuri.

Pe de alta parte, insa, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, cardurile de credit au inregistrat o crestere semnificativa anul trecut. Din cele 450.000 de carduri nou emise in 2015, 180.000 (40%) sunt de credit. Astfel, numarul acestor instrumente a ajuns la 2,48 milioane in decembrie 2015.

Si platile cu cardul la POS-uri au avut rate de crestere peste retragerile de la ATM de-a lungul anului trecut, insa valoarea tranzactiilor la comercianti ramane cu mult sub cea a retragerilor de numerar. Numai in ultimul trimestru al anului trecut, voumul platilor a crescut cu 16%, in timp ce retragerile s-au majorat cu doar 3,7%

Numarul de plati prin POS, mai mare decat al retregrilor de la ATM

Insa valoarea retragerilor de numerar de la ATM-uri cu cardurile emise de bancile romanesti s-a ridicat la 35,2 miliarde lei in ultimele trei luni ale anului trecut, iar platile cu carduri la POS-urile magazinelor au insumat  doar  7,5 miliarde lei.

Ca numar, insa, platile la POS realizate de romani cu cardurile emise in tara au depasit, in ultimul trimestru al anului trecut, numarul retragerilor de la ATM. In timp ce romanii au efectuat 60 de milioane de plati la comercianti, cu cardul, retragerile de la ATM au reprezentat 59 de milioane de operatiuni. Asta inseamna ca valoarea medie a platilor la comercianti este mult mai mica decat cea a retragerilor de numerar.

Darea in plata se aplica si la Prima Casa

Creditele acordate in cadrul programului Prima Casa nu vor fi exceptate de la prevederile Legii privind darea in plata. Asa au decis miercuri senatorii din comisiile Economica si Juridica. Bancile comerciale si BNR au propus ca imprumuturile acordate in cadrul programului guvernamental sa fie excluse de sub  incidenta actului normativ. 

Senatorii au votat cu 7 voturi "pentru" excluderea creditelor din programul Prima Casa si cu 8 voturi "impotriva".

Secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Enache Jiru, a pledat, ca si reprezentantii BNR, pentru excluderea programului Prima Casa din sfera de aplicare a legii darii in plata.

"Sunt 160.000 de beneficiari ai Primei Case in prezent. Daca programul nu este exceptat, nu mai are nicio valabilitate. Problema e daca ne mai dorim acest program sau nu. Programul este foarte util", a declarat Jiru.

La randul sau, viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a avertizat ca Romania va pierde procese daca schimba regulile jocului, dupa ce si-a asumat prin lege plata garantiilor.

“Regulile nu se pot schimba in timpul jocului. Statul roman va pierde procese si va plati bani. Creditarea ipotecara este sustinuta 91% de programul Prima Casa. Anumite prevederi din aceasta lege pot afecta stabilitatea financiara”, a declarat Voinea.

In plus, el a spus ca rata de neperformanta a acestor credite este de doar 0,04%.

Zamfir sustine tratamentul egal pentru imprumutati

Pe de alta parte, initiatorul Legii, deputatul Daniel Zamfir, a sustinut ca in cazul in care se exclude Prima Casa de sub incidenta Legii, cei cu astfel de credite vor fi discriminati fata de cei cu ipotecare clasice. 

„La Prima Casa, Statul garanteaza 50% pentru cetatean. Banca, neavand niciun  risc, isi permite sa coboare avansul. Ce se intampla daca peste 10 ani (debitorul – n.r.) isi pierde locul de munca si nu mai poate plati? Statul va plati bancii , banca fiind linistita. Numai ca Statul se va indrepta (catre imprumutat – n.r.) prin ANAF ca sa-si recupereze banii. Cetateanul poate fi urmarit pe venituri pentru partea Statului. In schimb, unuia care a luat un credit normal, i sa va stinge datoria. Adica au parte de tratament inegal.  Daca Statul isi asuma ca nu il va urmari pe cetatean, s-o faca. Isi asuma sau nu?”, a intrebat Zamfir. 

In schimb, viceguvernatorul Bogdan Olteanu, a sustinut ca „daca Parlamentul anuleaza garantia pe care tot Parlamentul a introdus-o, introduce Romania in faliment de stat, cum a facut Ceausescu in 1981”. 

De Lege vor beneficia si cei care au fost executati, dar mai au datorii la banca

Tot in sedinta de miercuri, senatorii din comisiile de raport au adoptat un amendament la legea darii in plata care stinge datoriile celor care au pierdut deja bunul ipotecar printr-o executare silita si au ramas datori la banca.

Amendamentul, propus de deputatul liberal Daniel Zamfir, spune ca debitorul supus unei executari silite are dreptul de a se adresa instantei pentru a cere stingerea creantei, indiferent de stadiul ori forma in care se afla executarea silita.

Pe de alta parte, senatorii au mentinut prevederea prin care legea se aplica si creditelor in derulare si au respins propunerile bancherilor cu privire la plafoane sau la optiunea de a renunta la darea in plata pentru un avans mai mic pentru viitorii clienti.  .

Astfel, senatorii din cele doua comisii au adoptat raportul final asupra cererii de reexaminare a legii cu amendamentele mentionate.