Clientii Bank of Cyprus au de azi acces la bani in agentiile Marfin Bank

Clientii Bank of Cyprus vor putea realiza de azi operatiuni pe conturi in agentiile Marfin Bank, dupa preluarea de catre aceasta din urma unei parti din activele BoC. 

Clientii Bank of Cyprus au fost distribuiti dupa pricipiul teritorialitatii. Astfel, clientii unitatilor din Brasov, Constanta si Craiova se vor putea adresa sucursalelor Marfin Bank din respectivele orase. 

Sucursala Marfin Bank din Ploiesti preia atat clientii Bank of Cyprus din Ploiesti cat si pe cei ai unitatii din Sinaia. 
In Bucuresti, clientii celor 7 puncte de lucru ale Bank of Cyprus au fost preluate de catre 5 sucursale ale Marfin Bank.

In cadrul acordului dintre cele 2 bani, Marfin Bank a preluat active in valoare bruta de 82 milioane euro, depozite in valoare de 77 milioane euro, precum si angajatii aferenti unitatilor.  

In cadrul Acordului, Marfin Bank a preluat active in valoare bruta de 82 milioane euro, depozite in valoare de 77 milioane euro, precum si angajatii Bank of Cyprus. Totodata, Marfin Bank Romania urmeaza sa isi consolideze capitalului cu 20 milioane euro.

Pretul mediu al unei locuinte a scazut cu 33% in ultimii 5 ani

Nivelul mediu al pretului unei locuinte a scazut in ultimii 5 ani cu 33% la nivel national, conform unui studiu Eurobank Property Services. Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Bucuresti. 

Astfel, fata de maximul pietei imobiliare inregistrat in 2008, in prezent preturile din Bucuresti sunt mai mici cu 51% in medie. Acest lucru presupune o scadere medie de 13,3% pe an. 

La polul opus se afla zona de Vest, care a inregistrat cea mai mica scadere a pretului mediu din ultimii 5 ani, respectiv 24,5%, conform aceluiasi studiu. 
Cea mai mica scadere a pretului mediu din ultimii 5 ani a fost inregistrata de Oradea si Iasi, ambele sub media nationala, devenind astefel pietele de proprietati rezidentiale cele mai performante din randul celor mai mari 10 orase ale tarii. 

Cele mai recente rezultate, aferente primului trimestru din 2013, sustin tendinta stabil aobservata in ultimele 4-6 trimestre, atat la nivel national, cat si in Bucuresti. Fluctuatiile pozitive si negative devin obisnuite pentru piata rezidentiala din Romania si reflecta atat conditiile dificile de pe continentul european cat si nivelul de incredere de pe piata locala.

Care sunt costurile unui depozit?

Constituirea unui depozit nu este, in general, comisionata in vreun fel de catre banci. Operatiunea este insa conditionata de deschiderea unui cont curent, ceea ce conduce in majoritatea cazurilor la aparitia unor comisioane.

Cele mai multe banci practica la aceste produse comisioane de administrare, care se percep lunar. Costul lor nu este intotdeauna neglijabil, deoarece poate ajunge si la 2 euro pe luna.

Exista insa si cazuri mai fericite, cand contul curent nu impune costuri de mentenanta sau banca ofera gratuit contul curent pentru deponenti.

Un alt cost de care trebuie tinut seama este cel cu retragerea de numerar. Daca depozitul se constituie pe termen scurt, acest comision poate face diferenta intre profit si pierdere.

Prin urmare, exista riscul ca dobanda bonificata sa fie uneori mai mica decat comisionul de retragere. La scadenta, clientul are neplacuta surpriza de retrage mai putini bani decat a depus initial, astfel ca mai bine pastra banii acasa.

Acest risc apare in special la depozitele in valuta pe termen de 1 luna, unde dobanzile sunt mai mici. Sa luam un exemplu. Un client constituie un depozit de 1.000 euro la 1 luna, in conditiile unei rate a dobanzii de 3%. La scadenta, dobanda bonificata va fi de 2,5 euro (1.000x3%/12).

In schimb, daca se vor retrage banii in numerar, prin aplicarea unui comision de 0,5%, clientul va plati aproximativ 5 euro (1.002,5x0,05%). Astfel, suma retrasa la scadenta va fi de 997,5 euro, inregistrandu-se pierdere.

Studiu european: Consumatorii supraindatorati trebuie sa beneficieze de mai multe drepturi

Bancile trebuie sa isi asume responsabilitatea creditelor neperformante acordate, sustine un studiu realizat de London Economics. Falimentul personal, “darea in plata”, care ar usura situatia celor ramasi fara locuinta dar cu datorii si reglementarea stricta a firmelor care recupereaza creante sunt analizate pe larg de autorii studiului. 

Un studiu realizat de London Economics (LE) pentru Grupul de experti al utilizatorilor de servicii financiare (FSUG) constituit pe langa Comisia Europeana releva faptul ca este necesara adoptarea de masuri pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara, pe trei coordonate majore: falimentul personal, darea in plata a creditelor imobiliare si adoptarea de restrictii in ceea ce priveste practicile abuzive de colectare a creantelor. 

Studiul a luat in considerare situatia a 17 state europene, printre care si Romania. FSUG a definit termenii de referinta, a stabilit tarile pe care contractantul studiului urma sa le includa in analiza si a monitorizat toate etapele de desfasurare ale studiului prin intermediul unui subgrup dedicat special acestuia, din care a facut parte si Alin Iacob, redactorul sef Conso.ro. 

Mai mult, Alin Iacob a colaborat extrem de strans cu realizatorii studiului pe toata perioada derularii acestuia, atat in ceea ce priveste situatia din Romania, cat si in privinta indicarii unor surse de informare internationale relevante pentru studiu, motiv pentru care autorii l-au inclus in scurta lista a celor carora le-au adus multumiri speciale.  

“M-am implicat in mod activ atat in pregatirea termenilor de referinta ai studiului si a temelor propuse pentru analiza, insistand in mod special pe falimentul personal si pe restrictionarea practicilor abuzive ale recuperatorilor de creanta. Cred ca amplul studiu rezultat in urma analizarii experientei a nu mai putin de 17 state membre ar trebui sa fie citit in detaliu de autoritatile romane si urmat de masuri concrete in directia celor sugerate de autorii studiului”, afirma Alin Iacob.

Consumatorii supraindatorati ar trebui sa aiba dreptul chiar la anularea datoriilor

“Doar cateva state europene mai pastreaza conceptul “pacta sunt servanda” (n.r. principiul de drept care stipuleaza forta obligatorie a contractului) si considera ca respectarea obligatiilor contractuale de catre consumatori are suprematie absoluta”, se arata in studiu. 
“Multe state si-au schimbat abordarea de la o viziune in care legea sustine respectarea contractelor, catre una in care creditorii care au incurajat creditarea excesiva sunt considerati cel putin la fel de responsabili ca si consumatorii care au imprumutat prea mult”, se mai precizeaza in studiu. 

Autorii studiului au ajuns la concluzia ca anularea datoriilor nu ar trebui sa fie un drept automat al consumatorului, dar cei care solicita un astfel de tratament ar trebui sa il si obtina, daca creditorul nu poate demonstra ca respectivul client da dovada de rea credinta. 

Si, cu toate ca bancile trebuie sa fie protejate de cazurile in care clientii ar actiona cu rea credinta, acestea trebuie sa isi asume o parte din responsabilitatea creditelor acordate necorespunzator si sa suporte o parte din costurile rezolvarii problemei supraindatorarii. 

“Cea mai buna practica o reprezinta un compromis intre creditor si client. Clientul trebuie sa plateasca cat de mult poate, iar creditorul trebuie sa accepte aceasta situatie ca fiind cea mai buna solutie, fiind mai avantajos sa isi stopeze pierderile, sa nu mai plateasca sume de bani catre societati de avocatura, executori, etc. si sa permita o anulare rapida a datoriilor care nu pot fi platite”, se precizeaza in studiul LE. 

Darea in plata – o solutie care ar elimina indatoratii pe viata

Un alt punct important al studiului realizat de London Economics vizeaza o solutie de stingere a datoriilor care ar oferi o rezolvare rapida a problemelor celor care ajung la executare silita. 

In prezent, scaderea puternica a pietei imobiliare a facut ca in cazul in care ipoteca nu acopera integral datoria acumulata, diferenta de bani intre suma datorata si cea obtinuta prin valorificarea imobilului in cadrul procedurii de excutare silita ramane in responsabilitatea clientului, transformandu-l pe acesta in datornic pe viata. 

Darea in plata (Datio in solutum), solutia sugerata de FSUG si validata de autorii studiului,  implica stingerea integrala a datoriilor in momentul in care clientul preda bancii imobilul ipotecat, indiferent care este valoarea actuala a acestuia. 

In acest fel, clientii isi pierd imobilul, dar nu mai pot fi urmariti de banca pentru sumele suplimentare datorate. 

“In momentul in care consumatorul este informat ca banca doreste sa treaca la executare silita, dupa ce demonstreaza in prealabil ca a depus eforturi pentru a agrea o solutie de restructurare dar aceasta a esuat, toti consumatorii, indiferent de nivelul veniturilor, trebuie sa aiba dreptul de a aplica imediat solutia darii in plata”, concluzioneaza autorii studiului. 

Activitatea recuperatorilor de creante trebuie reglementata si supravegheata

Autorii studiului recomanda infiintarea unei agentii sau a unui departament care sa fie responsabil cu toate elementele si procedurile care au legatura cu executarea datornicilor. 

Aceasta agentie ar trebui sa publice si sa actualizeze permanent un ghid complet care sa contina indicatii clare in legatura cu ceea ce este permis si cu ceea ce nu este permis firmelor de recuperare a creantelor si cu sugestii de bune practici care ar oferi beneficii importante atat pentru recuperatorii de creante, cat si pentru debitori.

De asemenea, autorii recomanda ca “best practice” modelul existent in mai multe tari, unde firmele angajate in recuperarea datoriilor sunt inregistrate si autorizate, pentru a permite agentiei care le supravegheaza sa se asigure ca procedurile de recuperare a creantelor sunt conforme cu regulile stabilite.

In Romania, din pacate, activitatea recuperatorilor de creante nu este nici reglementata si nici supravegheata, ceea ce a dus la numeroase abuzuri ale acestora in relatia cu debitorii, unul dintre acestea regasindu-se descris pe larg chiar in paginile studiului referitoare la situatia din tara noastra.

FSUG recomanda Comisiei Europene sa reglementeze situatia consumatorilor cu dificultati financiare 

Inca de la infiintarea sa la inceputul anului 2011, FSUG a subliniat importanta luarii de masuri pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara. 

Studiul realizat de London Economics a confirmat viziunea FSUG, aratand ca actuala criza economica a reiterat necesitatea ca fiecare stat membru sa stabileasca un cadru legal pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara si pentru falimentul personal al persoanelor fizice.

FSUG considera ca se impune o actiune de uniformizare a drepturilor de care trebuie sa se bucure persoanele aflate in dificultati financiare la nivelul Uniunii Europene.

FSUG propune ca in elaborarea cadrului legal care sa reglementeze situatia pesoanelor aflate in dificultate financiara sa se tina cont de un set de principii, unul dintre cele mai importante reprezentandu-l respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane. 

Lista completa a principiilor sugerate de FSUG precum si caracteristicile pe care ar trebui sa le intruneasca un regim juridic european pentru persoanele aflate in dificultate financiara, precum si concluziile studiului realizat de London Economics pe care membrii FSUG le considera de cea mai mare importanta se regasesc in pozitia adoptata de FSUG cu ocazia publicarii studiului pe pagina FSUG de pe site-ul Comisiei Europene.