Ce efecte va avea scaderea cotei de CAS?

Parlamentul a decis reducerea cu 5 puncte procentuale a cotei pentru contributiile de asigurari sociale. 

Pe 19 septembrie, s-a publicat in Monitorul Oficial legea prin care contributiile pentru asigurari sociale platite de angajatori scad cu 5 puncte procentuale. Pentru condiitii normale de munca, companiile vor suporta o contributie de 15,8%. Prevederile se aplica incepand cu salariile aferente lunii octombrie 2014. 

Conform unui raport al Comisiei Europene, Romania este una din tarile care taxeaza sever munca. Taxele datorate statutului (impozit pe venit, contributii datorate de salariat si contributii datorate de angajator) ajungeau la 42% din venit, una dintre cele mai inalte cote din UE.
Efectul imediat al acestei masuri este reducerea costului suportat de angajatori cu forta de munca, ceea ce va conduce la majorarea profiturilor. La nivelul salariatilor, este putin probabil ca aceasta masura sa conduca la cresterea venitului net.

Masura ar putea incuraja cresterea locurilor de munca, in special, pe segmentul persoanelor slab calificate. Raportul Comisiei arata ca reducerea taxelor datorate de angajator incurajeaza pe termen scurt, aparitia de locuri de munca pentru aceasta categorie de salariati.

In cazul Romaniei, estimarile Comisiei arata ca masurile pentru atragerea in campul muncii a  persoanelor slab-calificate au potentialul sa creasca gradul de angajare din economie cu 2,4 puncte procentuale.

BCE trece la sistemul de vot prin rotatie

Banca Centrala Europeana (BCE) isi va schimba regulile pentru drepturile de vot din 2015, noul sistem oferind drepturi mai puternice pentru statele cu economiile cele mai mari.

O data cu aderarea Lituaniei la zona euro in 2015, BCE va pune in aplicare sistemul de vot prin rotatie. Consilul de administratie al BCE este format din 21 de membri. Dintre acestia, 6 sunt membri executivi, care voteaza permanent.

Pentru restul de 15 voturi, reprezentantii bancilor centrale din fiecare stat membru vor vota cu randul. Perioada de rotatie este de 1 luna. In fiecare luna au loc 2 intalniri ale consiliului, una pe probleme de politica monetara si alta pentru restul activitatilor desfasurate de BCE.
Statele se vor imparti in 2 grupe. Prima grupa este favorizata si include Germania, Franta, Italia, Spania si Olanda. Aceste tari vor avea 4 drepturi de vot, astfel ca 1 tara va sta pe tusa prin rotatie. 
 
In a doua grupa sunt restul de 14 state membre ale zonei euro, care vor trebui sa imparta 11 drepturi de vot. Prin urmare, 3 tari vor renunta prin rotatie la dreptul de vot. Astfel, o tara aflata in Grupa 2 va vota mai rar (cu o frecventa de 79%) decat una din Grupa 1 (80%).

Daca numarul de state membre al zonei euro ajunge la 21, frecventa de vot pentru statele din Grupa 2 va scadea la 69%.

Si mai mare va fi decalajul atunci cand numarul de membri ai zonei euro va ajunge la 22. In acest caz, se va adauga o noua Grupa, care va avea o frecventa de vot de numai 50%. 

Indiferent de numarul de membri, statele din Grupa 1 isi mentin frecventa de vot de 80%. In plus, membri executivi - care voteaza permanent - provin adesea tot din aceste state membre.

Astra nu mai cumpara AXA

Prinsa in chingile majorarii de capital impusa de ASF, Astra Asigurari se vede obligata sa renunte la achizitia diviziei de asigurari de viata din Romania a AXA, compania franceza anuntand expirarea contractului de vanzare-cumparare incheiat la sfarsitul anului trecut. 

La 3 luni dupa anuntul de achizitie al AXA Life Insurance, Astra intra in administrare speciala , ASF suspendand in februarie 2014 conducerea si dreptul de vot al actionarilor. 
KPMG, administratorul special, urma sa se asigure ca Astra isi majoreaza capitalul cu 490 milioane lei, in mai multe etape. De altfel, aceasta suma nu pare sa fie la dispozitia actualului actionariat, pozitia ASF fiind ca Astra ar trebui sa atraga un actionar strategic.

In aceste conditii, in asteptarea unei infuzii de capital din partea unui grup de renume din piata globala sau regionala de asigurari si pana la materializarea acesteia, anularea achizitiei AXA Life Insurance de catre Astra Asigurari pare o mutare logica.

Si daca Enel nu mai vinde?

Actiunile Electrica si Nuclearelectrica, chiar si cele ale Transelectrica probabil prin ricoseu, au crescut la bursa fulminant dupa ce statul a anuntat ca ar fi dispus sa cumpere o parte din operatiunile Enel. Cum ramane cu dictonul „cumpara pe zvon, vinde pe stire?”

Nu stim ce anume distributii de energie din cele detinute de Enel ar putea achizitiona Electrica, despre Nuclearlectrica, care si-a aratat la randul sau interesul printr-un comunicat la bursa s-a speculat ca ar tinti Enel Dobrogea, desi nu dispune de fonduri ca Electrica (are banii din IPO in spate). 
Cert este ca ambele actiuni au inceput sa urce la bursa vertiginos (plus 7% Electrica si plus 11% Nuclearelectrica doar saptamana trecuta), acompaniate de Transelectrica (+12% in septembrie) - probabil prin simpatie, desi transportatorul nu are nici in clin nici in maneca cu aceste eventuale tranzactii. 

Micii investitori ar trebui sa-si aminteasca dictonul „cumpara pe zvon, vinde pe stire” si sa tina cont de faptul ca zvonul transpirat in presa devine stire, care trebuie confirmata, sau nu. Ce se intampla cu avansul din ultimele zile pentru aceste companii daca tranzactia nu mai are loc sau daca alti investitori cumpara de la Enel?

O decizie referitoare la iesirea Enel de pe piata romaneasca va fi cunoscuta, probabil, in urmatoarele saptamani, declara ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru site-ul emigrantul.it, preluat de Agerpres, precizand, insa, ca inca nu este sigur ca "exit-ul" Enel chiar se va produce.