Thursday, April 14, 2016

Darea in plata a fost adoptata in Parlament

Legea darii in plata a trecut de Parlament. 207 deputati au votat pentru, unul s-a abtinut si doar unul a votat impotriva in plenul Camerei. Astfel, debitorii cu probleme la plata ratelor la casa vor avea posibilitatea sa scape complet de datorie, daca cedeaza banci locuinta depusa garantie. 

Legea va intra in vigoare la 15 zile de la promulgarea ei de catre presedintele Romaniei.

Plafonul a ramas la 250.000 de euro

Varianta finala a legii se va aplica debitorilor de credite ipotecare si de consum cu ipoteca, care au contractat credite garantate mai mici de 250.000 de euro. Acest plafon a fost indelung disputat, initiatorii respingandu-l initial pe motiv ca ar putea constitui un motiv ca legea sa fie atacata la Curtea Constitutionala. 

Totodata, legea se va aplica si creditelor in derulare, desi reprezentantii bancilor comerciale s-au opus pana in ultima clipa acestui aspect. De fapt, bancherii au amenintat ca, in cazul in care legea se va aplica retroactiv, o vor ataca la Curtea Constitutionala la prima cerere de dare in plata. 

Mai mult, nu numai ca actul normativ se aplica si celor cu credite in derulare, dar ii vizeaza si pe cei care au fost deja executati silit, si au ramas cu datorii la banca, sau se afla in curs de executare silita.
 
Pe de alta parte, pentru ca cei care au luat credite de valori mari pentru dezvoltari imobiliare sa nu fie acoperiti de aceasta lege, in afara de introducerea plafonului, s-a decis ca actul normativ sa se aplice doar pentru creditele care  au fost contractate pentru a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta. Totodata, sunt acoperite de lege si imprumuturile, indiferent de scopul pentru care au fost contractate, care sunt garantate cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta.

Prima Casa nu intra sub incidenta Legii

In alta ordine de idei, insa, in afara acestei legi a ramas Programul Prima Casa, aspect la care au tinut atat bancile cat si BNR, si Guvernul Romaniei. Aceste institutii au sustinut, pe parcursul intregului parcurs legislativ al actului, ca programul va disparea daca imprumuturile contractate cu garantia statului vor intra sub incidenta Legii. 

Legea a fost supusa unui proces de reexaminare in Parlament dupa ce, in 18 decembrie 2015, presedintele Klaus Iohannis a intors in Parlament actul normativ cu o serie de observatii. Seful statului explica atunci ca forma adoptata initial de Parlament risca sa creeze noi dificultati celor care au credite imobiliare.

"Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astazi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile"

In acelasi timp, insa, presedintele siustiunea ca legea trebuie sa raspunda problemelor sociale generate de relatiile dintre debitori si creditori, iar solutiile legislative sa ofere clientilor predictibilitate si securitate juridica.

FNGCIMM redistribuie plafoanele pe Prima Casa

Bancile care nu s-au grabit cu acordarea creditelor Prima Casa risca sa se trezeasca cu plafonul de garantii diminuat. Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri si Ministerul Finantelor Publice au anuntat, deja, ca sunt in proces de redistribuire a plafoanelor, din cauza faptului ca o serie de banci au epuizat sumele primite. 

Fondul mentioneaza, printr-un comunicat de presa, ca are dreptul, din punct de vedere legal, sa efectueze aceasta redistribuire, trimestrial, in functie de gradul de utilizare a garantiilor. 

Insa bancile au primit plafoanele pentru acest an abia in februarie 2016, iar cel putin una a anuntat deja ca a epuizat fondurile si ca a solicitat plafon suplimentar.  

”In ultima perioada, activitatea de acordare de garantii in cadrul programului Prima Casa a cunoscut o dinamica semnificativ crescuta, unul dintre finantatorii participanti in program anuntand recent  epuizarea fondurilor alocate din plafonul aferent anului 2016, motiv pentru care a solicitat alocarea unui plafon suplimentar”, se mentioneaza in comunicatul FNGCIMM. 

MFP nu ia in calcul suplimentarea plafonului

Si ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu a anuntat ca a fost demarat procesul de redistribuire a plafoanelor, insa nu ia in calcul, in acest moment, suplimentarea garantiilor acordate in cadrul programului, avand in vedere ca cererea mare de credite Prima Casa inregistrata in prima parte a acestui an ar putea fi conjuncturala, determinata de initiativele legislative cu aplicabilitate in domeniul bancar discutate in ultima perioada. 

Potrivit FNGCIMM, sumele suplimentare vor fi puse la dispozitia bancilor castigatoare imediat dupa ce propunerea de realocare a sumelor in favoarea finantatorilor va fi avizata de MFP.

"FNGCIMM va continua sa evalueze ritmul de acordare a garantiilor, pentru a realiza ajustarile necesare in vederea asigurarii unei utililizari rationale, in functie de gradul de utilizare a sumelor alocate, insa tinand cont de limitarea data de plafonul alocat pentru acordarea de garantii in cadrul Programului pentru anul 2016", se precizeaza in comunicat.

Plafonul alocat ar fi trebuit sa acopere finantarea pe intregul an


Fondul a distribuit, la sfarsitul lunii februarie, plafonul alocat pentru anul 2016 catre cele 18 banci partenere in program, suma totala a garantiilor aprobata pentru acest an fiind de 1,69 miliarde de lei, cu circa 30% mai mic decat cel aferent anului trecut.

Potrivit comunicatului, sumele repartizate fiecarei banci au fost alocate astfel incat sa asigure necesarul de garantare pe perioada unui an intreg, pentru a oferi siguranta si predictibilitate bancilor in relatia cu potentialii clienti.

ONPCSB: 286 de romani au efectuat operatiuni prin Panama

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a identificat 286 de romani care au realizat incasari si transferuri externe din si in Panama din 2013 pana in prezent. Potrivit sefului institutiei, Neculae Plaiasu, prin aceste operatiuni au iesit din tara 50,5 milioane de euro. 

In acelasi timp, insa, au si intrat in tara, prin astfel de operatiuni, 21,7 milioane de euro. 

Oficiul urmareste doar tranzactiile de peste 15.000 de euro


Presedintele Oficiului precizeaza ca cifrele sunt influentate de baremul de 15.000 de euro peste care tranzactiile sunt monitorizate.

El a aratat ca Oficiul a urmarit pana in prezent cu atentie comportamentele financiare suspecte cu legaturi in paradisurile fiscale.

Plaiasu a precizat ca Panama este ”un areal cu posibilitati si legaturi faptice de protectie a unor tranzactii, fluxuri financiare, cu continut in zona spalarii banilor sau finantarii terorismului”

De asemenea, el a reamintit ca institutia monitorizeaza zilnic, prin specialisti, informatiile publice si le angreneaza in procedurile specifice pentru a operationaliza eventualele suspiciuni si indicii de spalare a banilor sau de finantare a terorismului.

Presedintii ANAF si ONPCSB, audiati in Camera Deputatilor

Anul trecut, Oficiul a inaintat 15 sesizari catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la astfel de tranzactii.

Totodata, in 2015 ONPCSB a transmis 361 de cereri de informatii catre unitati de informatii financiare straine, dintre care in Cipru 40 de cereri, Italia - 30, Elvetia - 26, Insulele Virgine Britanice - 16, Letonia - 15, Panama - 11 cereri.

De asemenea, s-a initiat schimb de informatii cu tari precum Australia, Macedonia, Pakistan, Mexic, Republica Dominicana sau Senegal.

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a oferit aceste informatii in cadrul audierilor care au avut loc, marti, in Comisia pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor cu privire la implicatiile si actiunile intreprinse de catre ANAF si ONPCSB dupa dezvaluirile din scandalul Panama Papers.