Ghid de supravietuire investitionala pe frontul inflatiei

 

Ne vom confunta in perioada urmatoare cu o inflatie mai mare decat de obicei, in conditiile in care instrumentele de interventie ale bancilor centrale sunt limitate de gradul mare de indatorare din prezent. Cum ar trebui sa se protejeze micii investitori?

Dupa cum arata lucrurile acum, nu depozitele la termen vor fi vedetele urmatoarelor luni. 

Inflatia a trecut de 3% si perspectivele nu sunt bune

Inflatia anuala a ajuns la 3,2% in aprilie (in martie era de 3,1%), dupa un avans lunar de 0,5% iar in primele 4 luni cresterea cumulata a preturilor a fost de 2,6%. Cu toate acestea, inflatia din Romania este in acest moment sub cea de 4,2% din SUA.

Pe plan intern, evolutia a fost pusa in special pe seama energiei electrice, cu un avans de 16% dupa liberalizarea pentru consumatorii casnici. Dar sa nu uitam ca multe influente abia incepem sa le simtim, precum cresterea agresiva a preturilor marfurilor din ultima vreme pe plan extern (vezi cuprul, aluminiu dar si graul, etc) iar trendul poate continua.  

Este cazul deci sa cautam randamente ceva mai bune pentru resursele noastre monetare plasate pe termen scurt. 

Daca pana de curand nu puteam departaja ofertele bancare cu usurinta, mai ales pentru scadentele mai scurte de un an, din cauza dobanzilor apropiate, iar multi renuntasera sa mai  fuga dupa cateva zecimale in plus, acum cand ne confruntam cu randamente real negative pentru economiile noastre la majoritatea bancilor ar trebui sa reluam cautarile incercand sa obtinem cat mai mult. 

Nu este insa momentul pentru plasamentele pe termen lung la dobanzi fixe, cel putin nu la randamentele din prezent. 

Cand inflatia ameninta sa sara de 4% pe an (cel putin daca mentine ritmul lunar de 0,5% din prezent ar putea fi chiar peste), nu ar avea rost sa constituim depozite pe 2-3 ani cu dobanzi de 3-3,5% de pilda sau sa plasam banii in titluri de stat la ramamente similare (mai ales daca reapar ofertele la 5 ani in cadrul emisiunilor Fidelis sau Tezaur). 

Este de recomandat o dobanda fixa pe termen mai lung cand trendul dobanzilor este de scadere dar in caz contrar ar trebui asteptat pana cand cei care vor sa atraga banii supraliciteaza, ceea ce nu este cazul deocamdata. 

Mare atentie la emitentii cu datorii

Obligatiunile listate au reprezentat pentru multi o alternativa la depozitele la termen iar intrarea intr-un mediu inflationist ar trebui sa ascuta simturile celor care pariaza pe acest instrument. 

Chiar daca dobanzile sunt atractive in comparatie cu depozitele la termen (8-9% pe an in lei), sa nu uitam ca in marea lor majoritate vorbim de emisiuni negarantate, iar companiile care au acumulat datorii importante se vor confrunta in perioada urmatoare cu dobanzi in crestere. 

Cu alte cuvinte, nu este exclus sa asistam la probleme la rambursarea principalului pentru o parte dintre emitentii cu datorii mari. 

Si in cazul companiilor listate la bursa, cresterea dobanzilor ar putea sa afecteze pe termen mediu profiturile si, implicit valoarea dividendelor. Iar profituri mai mici echivaleaza in principiu cu niste cotatii bursiere mai mici. 

Selectivitatea ar trebui sa fie cuvantul de ordine si in ceea ce priveste noile oferte publice sau plasamente private. In general o companie se pregateste sa devina publica facand ordine si curatenie in bilanturi si va arata foarte atractiv in anul listarii, uneori profiturile fiind cosmetizate profesionist prin afaceri cu sucursalele, vanzarile de active imobiliare, contracte exceptionale si greu repetabile. 

Selectivitatea si includerea unei prime de risc in cotatii ar trebui sa fie cuvantul de ordine intr-o perioada in care naratiunea inflatiei incepe sa o inlocuiasca pe cea a consumului compulsiv dupa pandemie. Sau, cu alte cuvinte, sa nu investim in companii pentru ca reprezinta doar domenii la moda, ci pentru ca in ciuda acestui fapt au cotatii atractive. 

Daca e sa ne luam dupa experienta anilor cand inflatia era o amenintare palpabila (vezi 2008-2010, ca sa nu mai coboram in timp pana in 1980 cand a survenit criza petrolului), cel mai nefericit se vor descurca plasamentele monetare, bursele vor conserva o parte din valoarea investitiei iar cel mai bine sunt evaluate activele palpabile (materiile prime, metalele pretioase, produsele agricole) si cele mai penalizate activele speculative din perioadele de boom anterioare (crypto?). 

Spre deosebire de acele perioade, acum bancile centrale au o marja mai redusa de manevra din cauza indatorarii masive a Guverelor si vor manevra cu mare prudenta dobanzile de politica monetara astfel incat  cei care isi pastreaza toti banii in depozite si nu isi diversifica plasamentele ar putea sa nu se numere printre castigatori. 

Informatiile cuprinse in acest articol sunt cu caracter informativ si contin opinii personale ale autorului. Opiniile prezentate in articole nu reprezinta recomandari de investitii si nici consiliere financiara personalizata cu privire la investitiile dumneavoastra.

Concilierea SAL-Fin si CSALB e tot mai solicitata de consumatori

 

Numarul consumatorilor de servicii financiare care au apelat in 2020 la solutiile intermediate de cele doua entitati de solutionare alternativa a litigiilor in domeniul financiar (SAL-Fin si CSALB) a fost in crestere semnificativa. 

Solutiile propuse sau intermediate de conciliatorii celor doua entitati sunt preferate de o parte tot mai mare a clientilor nemultumiti de relatia cu bancile ori societatile de asigurari care spera sa gaseasca in acest fel o rezolvare mai rapida la problemele lor decat traseul implicat de o actiune uzuala in justitie. 

La asta se adauga si lipsa costurilor, spre deosebire de actiunile in justitie, care presupun onorarii platite catre avocati si, in cazul pierderii litigiului, pot implica si cheltuieli de judecata platite partii adverse. 

SAL-Fin a solutionat de peste doua ori mai multe cereri decat in 2020

Entitatea de Solutionare Alternativa a Litigiilor in Domeniul Financiar Nonbancar (SAL-Fin), organism ce activeaza in cadrul ASF, a primit anul trecut spre analiza 1.168 de cereri, in crestere puternica fata de 2019 cand se inregistrasera doar 521 de cereri. 

Dintre acestea, 814 de cereri au fost trimise spre solutionare catre conciliatori iar in prezent sunt finalizate 678 de solicitari (in 2019 se solutionasera doar 315), 126 de cereri se afla in procedura de conciliere, 5 sunt trimise spre examinare conciliatorilor iar 5 se afla in examinarea serviciului de Analiza si Suport Tehnic.

Din cele 354 de cereri respinse, majoritatea (207) nu aveau depuse toata documentatia necesara, 46 nu intruneau conditiile de competenta (obiectul concilierii nu se incadra in Regulamentul SAL-Fin), in 60 de cazuri era vorba de litigii intre persoane juridice,  in 32 cazuri decesiuni de creanta a drepturilor, etc. 

Consumatorii care apeleaza la SAL-Fin prefera solutiile impuse

In ceea ce priveste modul de desfasurare a litigiilor, in cazul a 738 de cereri consumatorii au ales procedura de impunere a unei solutii (91%) iar restul (76 cereri) au optat pentru procedura de propunere a unei solutii. 

Toate cererile depuse in 2020 au vizat neintelegerile cu firmele de asigurari-reasigurari. Astfel, au fost 761 de cereri vizand asigurarile RCA (93%), 22 vizand asigurarile CASCO, 29 legate de asigurari generale, o solicitare pentru asigurari de viata si una pentru asigurarile obligatorii PAD.

In ceea ce priveste durata medie de solutionare a litigiilor, s-a consemnat o medie de 30 de zile pentru procedura de solutionare a litigiilor prin propunerea unei solu?ii si o durata medie de 58 de zile pentru procedura de solutionare a litigiilor prin impunerea unei solu?ii (fiind excluse din calcul cererile respinse si cererile nesolutionate inca).

Cele mai frecvente solicitari si motive de nemultumire ale consumatorilor au fost depasirea termenului legal de plata a despagubirilor aferente dosarelor RCA, solicitarea de penalitati cuvenite consumatorilor pentru intarzierea despagubirilor in baza contractelor RCA, diferenta mare dintre sumele propuse de catre asiguratori in dosarele de dauna si calculele pe care consumatorii le primesc in urma evalu?rilor sau constatarilor din unitatile de service (in cazul RCA). 

Un pagubit RCA a primit peste 100.000 lei in plus de la SAL-Fin

Spre exemplu, un pagubit RCA a depus o cerere de despagubire pentru suma de 112.313 lei, iar asiguratorul a oferit suma de 8.444 lei. Consumatorul, nemultumit de suma primita, a apelat la SAL-Fin, iar in urma concilierii, compania de asigurare a fost obligata la plata unei diferente, in valoare de 103.868 lei, plus penalitati de intarziere de 0,2% pe zi. 

Intr-un alt caz, societatea de asigurare a facut o oferta de despagubire în valoare de 67.205 lei, iar in urma interventiei conciliatorilor SAL-Fin a fost stabilita drept despagubire suma de 94.755 lei. 

Per total, 84% dintre cereri au fost solutionate in favoarea consumatorilor (570 litigii) iar in 108 de decizii s-au mentinut conditiile intiale. Sumele suplimentare primite de consumatori in urma emiteri deciziilor de conciliere au reprezentat in 2020 aproximativ 3,17 milioane lei. 

CSALB - mai multe cereri ale consumatorilor, mai putine dosare acceptate

Anul trecut, Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in Domeniul Bancar (CSALB) a primit din partea consumatorilor 2.498 de cereri conforme, in crestere fata de 2019 cand se inregistrasera 2.117 cereri. 

Numarul dosarelor acceptate de banci/IFN-uri a fost insa in scadere, de la 664 in 2019 la 569 in 2020 (in conditiile aparitiei unor moratorii legislative, precum amanarea ratelor, clientii au fost incurajati sa negocieze direct cu bancile). Numarul cererilor solutionate amiabil (dar dupa sesizarea CSALB) a fost insa in crestere cu 32%, de la 244 la 323. 

Procentul cererilor clasate din total a scazut la 28% in 2020 (de la 31% in 2019 si 45% în 2018). Dintre acestea, 435 cereri au fost respinse de banci in 2020 pentru ca se refereau la radierea din Biroul de Credit, erau solicit?ri referitoare la creditele de tip ”Prima Casa”, prima de stat, creante cesionate, deci se refereau la situatii pentru care exista legisla?ii speciale. 

CSALB considera insa ca in cazul a 260 de cereri clasate de banci, motivele de respingere invocate au fost nejustificate.

Anul trecut, consumatorii au trimis catre IFN-uri 576 cereri din care doar 22 s-au transformat in dosare (au fost acceptate pentru negociere) iar alte 63 de cereri au fost solutionate amiabil, fara a se mai ajunge la conciliere.

Valoarea beneficiilor obtinute din negocierile consumatori-b?nci/IFN in 2020 a fost de 1,33 milioane euro in ciuda scaderii numarului de dosare fata de 2019, cand valoarea beneficiilor fusese de 1,25 milioane euro (spre deosebire de SAL-Fin care raporteaza doar beneficiile suplimentare obtinute de consumatori in urma concilierii, CSALB raporteaza  sumele rezultate in urma concilierii, fara a le mai raporta la cererile intiale ale consumatorilor). 

Daca in 2019 valoarea medie a beneficiilor consumatorilor/hotarare era de 2.700 de euro, in 2020 a crescut pana la 3.700 euro.

Platforma Schimb Valutar de la Telekom Banking ofera cursuri actualizate in timp real

 

Platforma Schimb Valutar de la Telekom Banking ofera cursuri actualizate in timp real, in functie de evolutia pietei internationale, direct pe smartphone, fara limitari sau costuri ascunse.

Pentru romani, schimbul valutar nu este o tranzactie care sa poata fi realizata tot timpul fara griji. In cazul caselor de schimb este nevoie sa gestionezi mult cash, daca ai nevoie sa schimbi sume mai mari de bani, iar valutele care se pot schimba se limiteaza cel mai adesea la euro si dolar. In cazul bancilor, acestea practica de obicei rate de schimb mai putin favorabile, iar atunci cand ofera cursuri avantajoase, de regula cursul BNR, suma care poate fi schimbata este una plafonata sau supusa unor conditii, precum intervalul orar in care pot fi facute operatiunile.

Pentru a simplifica aceste operatiuni si a le face mai sigure, Telekom Banking - proiectul financiar digital dezvoltat in cadrul parteneriatului dintre Telekom Romania si Alior Bank, sucursala uneia dintre cele mai puternice banci din Polonia - ofera o platforma online unica pe piata din Romania, dedicata trazactionarii valutare, unde utilizatorii beneficiaza de aceleasi conditii avantajoase, indiferent de momentul in care intentioneaza sa efectueze un schimb valutar sau de suma pe care doresc sa o schimbe.

„Platforma Schimb Valutar Online are cursuri valutare competitive 24h din 24h, 7 zile din 7 si ofera o experienta de tip fintech, user-friendly, cu diverse instrumente utile, atat celor care doresc sa isi optimizeze costurile cu schimbul valutar, cat si celor care tranzactioneaza uzual sume mai mari in diverse valute”, a declarat Vasile Tanasa, Directorul Directiei Management al Produselor, Transformare Digitala si Marketing.

Platforma Schimb Valutar Online este disponibila atat in varianta desktop, cat si prin aplicatia de mobil din AppStore si Google Play, iar inregistrarea in platforma  se face 100% online si dureaza doar cateva minute, accesand https://schimb.telekombanking.ro. 

Spre deosebire de majoritatea serviciilor de schimb valutar, care au la baza un curs de referinta fix pe parcursul zilei, stabilit de obicei in functie de cursul BNR, cursurile de pe platforma Schimb Valutar Online sunt dinamice, fiind actualizate in timp real, chiar si in weekend, in functie de cotatiile de pe piata valutara internationala. Platforma ofera astfel posibilitatea de a face tranzactii valutare indiferent de momentul zilei sau al saptamanii si de a profita de rate de schimb foarte apropiate de ratele de pe piata valutara. Utilizatorii pot face schimburi valutare intre RON si cele mai importante 10 valute, si pot transfera gratuit sumele schimbate, indiferent de valuta, oriunde in lume. 

De asemenea, ei pot folosi sumele schimbate prin intermediul celor trei carduri de debit in euro, dolari si lire sterline. Pentru aceste carduri nu exista costuri de emitere, administrare sau livrare in Romania, iar pentru platile online si cele din magazine, indiferent de tara in care se afla, nu se percep comisioane. In plus, in fiecare luna, prima retragere de cash de la bancomat, de oriunde in lume, este gratuita. Se recomanda utilizatorilor sa fie atenti atunci cand retrag bani de la bancomatele din strainatate unde pot fi percepute comisioane de utilizare a respectivelor dispozitive, comisioane asupra carora Alior Bank, detinatoarea platformei Schimb Valutar Online, nu poate interveni.

Tranzactii programate si curs garantat, chiar si in lipsa sumei necesare pentru schimbul valutar

Utilizatorii platformei Schimb Valutar Online pot programa tranzactii automate in anumite zile, la rate de schimb predefinite sau pot stabili alerte atunci cand cursul ajunge la un anumit nivel. O facilitate unica pe piata este ca, daca la momentul initierii tranzactiei utilizatorii nu au fonduri suficiente, ei pot accesa optiunea “rezerva curs valutar” pentru care este necesar sa aiba in cont cel putin 5% din suma tranzactiei. Ulterior, in cel mult doua zile dupa selectarea acestei optiuni, ei trebuie sa asigure in cont diferenta necesara pentru finalizarea tranzactiei. 

De asemenea, clientii pot sta linistiti ca banii din conturile deschise prin platforma Schimb Valutar Online sunt in siguranta, fiind garantati in limita a 100.000 euro de Fondul de Garantare a Depozitelor din Polonia.

Platforma Schimb Valutar Online functioneaza independent de restul produselor si serviciilor incluse in oferta Telekom Banking si se adreseaza in special clientilor interesati de operatiuni de tranzactionare valutara, la cursuri de schimb avantajoase, fara conditii de incasare a salariului sau accesarea unui pachet de cont curent.  

Marjele bancilor se ingusteaza, valoarea creditelor poate creste

 

Intre creditele Noua Casa, cele mai atractive prin prisma garantiei de stat, si creditele de nevoi personale uzuale, diferenta de marja pleaca acum de la 4%. Fata de creditele ipotecare fara garantie de stat, diferenta este mult mai mica.

Cine simuleaza acordarea unui credit ipotecar Noua Casa observa din rezultatele oferite de comparatoare ca algoritmul de calcul al dobanzilor este IRCC +1,9% in vreme ce pentru un credit de nevoi personale se pleaca de la IRCC +5,5%. 

O diferenta de aproximativ 4 puncte procentuale intre marjele bancilor in cazul celui mai ieftin imprumut ipotecar si cel mai popular imprumut de consum nu mai pare deloc mare, iar daca ne referim la creditele ipotecare din oferta personalizata a bancilor, care nu implica garantii de stat, diferenta de marja e chiar mai mica, plecand de la 3 puncte procentuale. 

Atentie sporita, totusi, la creditele de nevoi personale cu dobanzi de la x% la y%, este posibil ca destul de multi solicitanti sa nu se incadreze decat in marja superioara a intervalului.

S-ar putea trage concluzia ca este cel mai bun moment pentru a lua un credit, avand in vedere scaderea costurilor practicate de banci. De altfel multi chiar cred asta de vreme ce volumul creditelor ipotecare a crescut cu 15% in februarie 2021 raportat la februarie 2020, in ciuda pandemiei, in conditiile in care si dobanzile medii practicate au scazut de la 5,5% la sub 5%. 

Totusi, ingustarea marjelor se suprapune si peste efecte negative, mai putin vizibile in acest moment. 

Cresterea preturilor materialelor de constructii va lungi scadentele creditelor ipotecare

Faptul ca dobanzile creditelor sunt mai bune, iar apetitul de creditare in crestere, pe fondul imblanzirii pandemiei si cresterii gradului de vaccinare, are si o parte negativa. 

Preturile solicitate de dezvoltatori sunt in crestere, pe fondul cererii majorate. Iar tentatiile de crestere a preturilor sunt incurajate si de scumpirea agresiva a materialelor de constructii. 

Minereul de fier era cotat la inceputul anului 2020, cand pandemia nu era decat un zvon, la 93 dolari/tona iar acum a ajuns la 204 dolari/tona, cuprul de la 6.160 dolari/tona a ajuns in acest moment la peste 10.000 dolari/tona iar aluminiul a crescut si el, de la 1.800 la 2.500 dolari/tona.

Iesirea din izolare creste apetitul pentru creditele de consum

Dupa un an in care multi s-au indepartat de stilul de viata practicat pana atunci, ridicarea restrictiilor pe fondul avansului campaniei de vaccinare face ca apetitul de consum sa revina in forta.

Iar creditele de nevoi personale pot fi scurtatura aleasa spre un concediu facut din nou in strainatate, mai extravagant ca de obicei, pentru o masina noua (poate electrica), pentru niste gadgeturi de top cu care sa sarbatorim revenirea la normal, etc. 

Daca, in cazul creditelor ipotecare, cresterea preturilor imobilelor determina cresterea valorii creditelor si, inevitabil, lungirea scadentelor, in cazul creditelor de nevoi personale revenirea apetitului de consum, ca dupa pandemie, duce la randul sau la majorarea valorii imprumuturilor. 

Paza buna trece primejdia rea

Revenirea la consum dupa un an de privatiuni si stres nu e un lucru rau, asa cum dorinta de a avea o noua casa nu poate fi temperata daca familia e in curs de formare. 

In cazul creditelor ipotecare va trebui sa cantarim insa foarte bine ofertele din piata imobiliara, respingandu-le pe cele mai piperate sau pe cele unde raportul pret/beneficiu este cel mai defavorabil, pentru a avea un spatiu cat mai bun de manevra in situatia in care dobanzile reincep sa creasca (impotriva inflatiei se lupta in ultima instanta cu majorarea dobanzilor). 

Iar in cazul creditelor de consum ar trebui sa verificam daca nu cumva facem achizitii purtati de exuberanta generala si mai putin de nevoi reale. Mentinerea unui grad de indatorare conservator e o idee buna in aceasta perioada cand lumea revine la viata si la consum dupa un an de pandemie. 

In acest fel vom evita o parte dintre greselile perioadei 2006-2008 (din fericire, riscul valutar a disparut pentru marea majoritate a creditelor, dar nu si cel de dobanda). 

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

 

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani. 

Miscarea este oarecum surprinzatoare, avand in vedere faptul ca la ultimele emisiuni existase o tendinta de crestere a randamentelor acestor obligatiuni de stat cu scadenta mai lunga. 

Astfel, daca in martie 2021 dobanda pentru titlurile de stat la 5 ani era de 3,25%, o luna mai tarziu, titlurile emise in aprilie purtau o dobanda de 3,75%. 

Fusese, de altfel, o miscare conjugata de majorare a randamentelor, in linie cu cresterea inflatiei peste 3% in februarie si martie. Astfel, de la 2,85% dobanda la titlurile la un an fusese urcata la 2,95% iar la cele la 3 ani de la 3,1% la 3,35%. 

Ei bine, in ciuda acestei majorari din aprilie a randamentelor pentru tilurile de stat cu scadenta cea mai lunga din oferta Trezoreriei, in luna urmatoare Ministerul Finantelor a decis sa le elimine complet din oferta. 

Titlurile de stat emise in mai si care pot fi cumparate prin Trezorerii si Posta intre 5-26 mai au doar scadente la un an (dobanda de 2,95%) si 3 ani (dobanda de 3,35%). De remarcat si ca dobanzile nu au mai fost majorate, poate si pe fondul stagnarii inflatiei anuale (de la 3,16% in intervalul februarie 2020-februarie 2021 am avut doar 3,05 in intervalul martie 2020-martie 2021). 

Posibile explicatii pentru disparitia titlurilor la 5 ani

Principalul motiv care sta in spatele eliminarii titlurilor de stat la 5 ani pentru populatie pare sa fie reprezentat de incertitudinile legate de evolutia inflatiei. 

Era greu de estimat ca vom avea inflatie de peste 3% la inceputul acestui an, atunci cand BNR ducea dobanda de politica monetara la minime istorice, dar acest fapt totusi s-a produs, fie si conjunctural, pe fondul liberalizarii preturilor la energia electrica pentru populatie. 

Este cu atat mai greu de estimat ce se va intampla peste 5 ani, mai ales ca au aparut voci credibile si prin alte parti care semnaleaza cresterea preturilor (de exemplu, legendarul investitor Warren Buffett avertiza pe 1 mai investitorii Berkshire Hathaway, fondul de investitii fondat de acesta, ca societatea va fi lovita de o inflatie substantiala). 

Or, cand nu se poate intui exact cum vor evolua lucrurile oamenii sunt mai reticenti sa isi plaseze banii pe termen mai lung. De altfel, interesul pentru titlurile de stat era in scadere in ultima vreme, inclusiv pe segmentul emisiunilor Fidelis (titluri de stat listate la bursa care pot fi valorificate si inainte de scadenta). 

Daca in decembrie 2020 statul atragea din partea romanilor echivalentul a 555 milioane euro printr-o emisiune Fidelis in lei si euro, in martie 2021 suma s-a redus la 280 milioane euro. Este deci posibil ca nici expertii din Ministerul Finantelor sa nu doreasca sa riste o prognoza asupra cresterii preturilor peste 5 ani in modul in care seteaza dobanda la titlurile de stat cu scadenta respectiva. 

O alta posibila explicatie a disparitiei titlurilor de stat pentru populatie cu scadenta la 5 ani ar putea fi legata de faptul ca statul nu mai vrea sa ofere oportunitati de plasament pe perioade mai lungi decat bancile. 

Economisire pe scadenta maxima de 3 ani

In acest moment, pe piata exista depozite bancare la termen de 1, 2 si 3 ani, dar nu si la 5 ani, iar titlurile de stat ocupau acest gol. In acest moment nu mai exista un plasament mai lung de 3 ani pentru economiile populatiei, iar randamentele au ajuns destul de asemanatoare. 

Sunt, cei drept, banci de talie mai mica ce platesc dobanzi superioare statului la depozitele la termen de un an (vezi TBI Bank cu 3,8%, BRCI cu 3,6% sau chiar si CEC cu 3%) dar sa nu uitam ca in aceste cazuri se aplica si impozitul de 10% pe dobanda sau la 3 ani (TBI Bank cu 4,2% si CEC cu 3,5%), dar marea lor majoritate se plaseaza sub aceste repere. 

Sa nu uitam ca in vara lui 2018, cand s-au relansat titlurile de stat pentru populatie, cele scadente la 5 ani aveau o dobanda de 5% pe an, semnificativ peste ce ofereau atunci bancile, fapt ce a determinat migratia celor interesati de castiguri mai mari neimpozitate dinspre banci spre Trezorerii (cu atat mai mult cu cat ultima emisiune de titluri de stat nelistate pentru populatie fusese in 2005, asa ca interesul crescut a fost pe masura asteptarii indelungate). 

Se schimba strategia statului la Hidroelectrica inainte de listare?

 

Fondul Proprietatea (FP) a cerut ca in AGA din 13 mai sa se dezbata acordarea de dividende suplimentare de 1 miliard lei. In 2020, 2019 si 2018 solicitari similare fusesera acceptate.

In acest an pe ordinea de zi se afla deja propunerea ca din profitul de 1,45 miliarde lei 1,3 miliarde lei sa ia calea dividendelor din care FP va retine 20%, conform ponderii sale in actionariatul Hidroelectrica, iar Ministerul Economiei restul de 80%. 

FP s-a abonat la extra-dividende

Dividendele suplimentare de 1 miliard lei solicitate de FP nu vin deci din profitul nealocat pentru dividende, ci din rezervele din reevaluare. Similar, in 2020 FP cerea completarea convocatorului AGA cu un punct in plus, acordarea de dividende suplimentare de 750 milioane lei, tot din rezervele din reevaluare ale companiei. 

Si in 2018 si 2019 solicitarile de acordare de dividende suplimentare s-au intalnit cu foamea de bani a Guvernului pe final de an iar Hidroelectrica a votat dividende suplimentare de un miliard lei in decembrie 2019 si 687 milioane lei in 2018. 

S-ar putea spune ca FP nu urmareste in calitate de actionar minoritar sa parieze pe o companie de crestere, ci vrea mai mult sa isi maximizeze detinerile pe termen scurt, Fondul urmarind cu  interes listarea Hiroelectrica pentru a tatona iesirea din actionariat. 

Este insa posibil ca in 2021, pe fondul intentiilor declarate de listare a companiei, statul sa respinga cel putin initial acordarea de dividende suplimentare pentru a scoate un pret cat mai bun pe pachetul oferit investitorilor, o astfel de extragere de cash din bilantul companiei urmand sa fie amanata dupa venirea la bursa. 

Hidroelectrica, perla coroanei

Hidroelectrica nu este numai cea mai valoroasa companie ramasa in portofoliul statului, dar si cea mai valoroasa detinere din portofoliul Fondului Proprietatea. 

La finalul anului trecut, cele 20 de procente detinute de acesta la Hidroelectrica erau evaluate in portofoliul FP la 4,7 miliarde lei, ceea ce echivala cu o pondere de 44% in activul net al Fondului. 

Spre comparatie, urmatoarele trei detineri ca pondere a valorii erau la SNP Petrom (17,3%), CN Aeroporturi Bucuresti (6,9%) si Engie Romania (4%). 

Posibile oportunitati pentru investitori

Oferta publica initiala (IPO) prin care Hidroelectrica se va lista la bursa va fi cea mai mare din istoria BVB daca se va confirma si deja micii investitori se gandesc la mai multe strategii de cash-management pentru a fi pregatiti in momentul demararii sale. 

Ca si in cazul Romgaz, un alt IPO de succes, vor exista probabil  banci dispuse sa ofere credite pe termen scurt pentru a veni in intampinarea celor care se asteapta la un grad mare de suprasubscriere. 

Cu toate acestea, nu listarea in sine ar putea fi cea mai mare oportunitate de la Hidroelectrica, ci pretul la care FP este dispus sa iasa din actionariat. Precum in cazul Romgaz, unde exit-ul s-a produs in 2016 desi compania se listase in 2013 iar cotatiile in momentul in care s-a aflat ca FP vrea sa isi vanda detinerea au coborat pana la 21 lei/actiune, un minim istoric pentru aceste titluri.

Asa ca aceia care vor sa detina actiuni Hidroelectrica ar trebui sa urmareasca foarte atent IPO-ul statului dar si exit-ul Fondului Proprietatea. Oportunitati de cumparare ar putea sa fie in ambele cazuri. 

De ce alegem sa cheltuim in loc sa economisim?

 

Pastele e mai mult o sarbatoare spirituala, nicidecum de lauda cu ce avem pe masa, ce cadouri am oferit sau primit. Din pacate, la noi aceasta sarbatoare inseamna 2 lucruri: curatenie si goana dupa cumparaturi. Rezultat final? Oboseala multa si cardul gol.

De ce ne punem bugetul la grea incercare atunci cand nu e cazul?

De ce alegem sa cheltuim o multime de bani doar pentru a avea satisfactia in ziua de Paste ca nu ne lipseste nimic de pe masa?

Haideti sa punem pe hartie ce inseamna traditia de Paste:

- Oua rosii

- Cozonac

- Pasca

- Friptura de miel

E atat de putin si totusi cheltuim atat de mult. 

Primul pas spre a nu arunca banii pe fereastra, este sa facem un meniu pentru masa de Paste. Ce vrem sa avem pe masa? Ce ingrediente sunt necesare? Facem lista si cu asta mergem la cumparaturi. Regula nr.1: NU NE ABATEM DE LA LISTA.

Daca vrem sa ne incadram intr-un buget, trebuie sa respectam aceasta regula.  

Bugetul de sarbatori nu ar trebui sa fie mare. Sarbatorile nu ar trebui sa ne lase fara bani, iar  noi ar trebui sa ne bucuram de oamenii pe care ii avem langa noi in aceasta zi.

Digitalizarea a ajuns si la cardurile de credit

 

Pandemia a mutat tot mai multe operatiuni in zona online. Mai multe institutii financiare permit achizitionarea cardurilor de credit fara prezenta fizica. Cu fiecare saptamana care trece, se mareste numarul celor care fac tranzitia de la prezenta fizica in zona digitala.

Magazinul virtual CEC Bank gazduieste incepand din aceasta saptamana si carduri de credit pe langa credite de nevoi personale si pachete de cont curent. 

Cum iti iei card de credit Visa de la CEC Bank

Este vorba de carduri emise sub sigla Visa Affinity si Visa Platinum posesorii acestora avand posibilitatea sa opteze intre sistemul de rate fara dobanda (intre 3 si 24 de astfel de rate pentru achizitiile de la comerciantii din tara sau strainatate, in functie de suma tranzactiei, cu 24 rate la tranzactiile care depasesc 2.400 lei) si rambursarea clasica, cu o perioada de gratie de pana la 59 de zile si o dobanda de 13,09% pe an (IRCC+11,42%). Suma minima de rambursat lunar este de 2,5% din suma datorata. 

Cei interesa?i trebuie sa parcurga un flux online simplificat: clientul selecteaza suma dorita, ofera informatii despre situatia financiara si statutul profesional, isi introduce datele de identificare si intra intr-un apel video cu un reprezentant al bancii. 

Verificarea eligibilitatii, inclusiv interogarea veniturilor la ANAF si a istoricului de creditare, se realizeaz? automat, iar acordurile din partea clientului sunt semnate electronic. In cazul unui raspuns pozitiv, contractul se genereaza pe loc si este semnat tot electronic. In plus, CEC Bank le ofera celor care contracteaz? un card de credit online acces la Mobile Banking si la un cont curent, astfel incat rela?ia cu banca sa se deruleze in continuare online.

Alternativele Orange Money si George de la BCR

Cardurile de credit se pot obtine 100% online si pentru posesorii de abonamente Orange. Acestia trebuie sa isi descarce mai intai aplicatia Orange Money din App Store sau Google Play apoi vor solicita cardul direct din aplicatie. 

Urmeaza initierea unui apel video pentru verificarea datelor si identitatii, se vor semna digital acordurile de interogare a bazelor de date de la ANAF si Biroul de Credit, iar daca se indeplinesc conditiile de eligibilitate se va primi o oferta personalizata pentru fiecare solicitant. 

Contractul pentru emiterea si utilizarea cardului de credit se semneaza online, prin introducerea si validarea unui cod primit prin SMS. Apoi se va emite un card virtual in aplicatie ce poate fi utilizat imediat pentru plati-la cererea cllientilor, cardul virtual poate fi dublat de unul real, care va fi livrat in cel mai apropiat magazin Orange. 

BCR ofera la randul sau un card de credit emis 100% online, fara comisioane de emitere si administrare in primul an (se va percepe totusi o taxa de livrare la adresa de domiciliu de 10 lei). 

Cardul presupune o perioada de gratie de 55 de zile pentru achizitiile de la comercianti cat si pentru cumparaturile online, in tara sau strainatate. De asemenea, se ofera pana la 12 rate lunare egale, fara dobanda, pentru achizitiile de peste 200 de lei. 

Cei care doresc un astfel de card se vor autentifica in aplicatia George si vor accesa Magazinul din bara de meniu, vor semna acordul de interogare a bazei ANF si apoi vor primi o oferta personalizata. Au apoi optiunea de a activa planul de rate fara dobanda, completeaza  adresa de expeditie si asteapta acasa livrarea cardului. 

Folosim perioada de gratie sau ratele  fara dobanda?

In eventualitatea ca nu dispunem de cash, iar achizitia nu sufera amanare (cat sa economisim pe cont propriu contravaloarea sa) solutia de luat in calcul la sume mai mici este rambursarea integrala in perioada de gratie. In felul acesta, nu vom plati dobanda pentru sumele utilizate anterior. 

Daca vorbim de sume mai mari, care n-ar putea fi inapoiate fara mari eforturi in perioada de gratie, sistemul de rate fara dobanda este cel mai avantajos, cu conditia sa rambursam disciplinat luna de luna  ratele.

Mirajul oferit de cardul de credit, care permite teoretic acumularea de datorii mari, pe ideea ca vom imparti cheltuiala de achizitie in multe rate, trebuie gestionat cu precautie. Altfel riscam sa ajungem in situatii de dificultati financiare, iar depasirea lor presupune adesea sacrificii personale importante.

Fondurile de pensii risca sa monopolizeze bursa

 

Daca nimic nu se petrece spectaculos pe partea de noi listari la BVB, strategia „buy and hold” practicata de fondurile de pensii risca sa confiste actiunile libere din piata.

Fondurile de pensii din Pilonul II insumau la finalul anului trecut active de 75 miliarde lei si avand in vedere ca sumele din contributii brute intrate lunar in fond erau in decembrie 2020 de aproximativ 750 milioane lei, putem afirma ca in acest moment administratorii au peste 80 miliarde lei in gestiune. Bani care sunt plasati in pricipal in titluri de stat (doua treimi-67%), obligatiuni corporative (4%), actiuni listate (21%), fonduri mutuale (3,3%), depozite bancare (1,2%), etc. 

Cat conteaza fondurile de pensii in bucataria tranzactiilor BVB

Cele 21% procente plasate in actiuni reprezinta achizitii orientate covarsitor pe piata locala si asta inseamna destul de mult, daca ne raportam la valoarea zilnica a tranzactiilor. In 2021, valoarea medie zilnica a fost de 37 milioane lei la BVB. 

Daca ne raportam la contributiile brute virate la finalul anului trecut catre Pilonul II, de 750 milioane lei, rezulta ca fondurile pot orienta lunar catre bursa peste 150 milioane lei (21% din active sunt plasamentele in actiuni). Iar asta, la nivelul celor 22 de zile de tranzactionare dintr-o luna inseamna o medie de aproape 7 milioane lei pe zi. 

Sa nu uitam insa ca la bursa se contabilizeaza atat vanzarile cat si cumpararile, iar un rulaj de 37 milioane lei pe zi inseamna de fapt cumparari de 18,5 milioane lei. Ei bine, din cele 18,5 milioane lei, fondurile de pensii cumpara actiuni de 7 milioane lei, ceea ce inseamna 37%. 

Ce presupune ponderea mare a fondurilor de pensii in rulajul bursei

Faptul ca aproape 40% din achizitiile de la BVB sunt ale fondurilor de pensii dilueaza in mod dramatic free-floatul pietei (numarul de actiuni “libere”, care se pot tranzactiona in piata si care nu sunt detinute de marii investitori-de regula vorbim aici de suma pachetelor de actiuni sub 5% ca pondere detinute de mici investitori care nu actioneaza concertat). 

De pilda, la Petrom free-floatul este 28%. Tot acumuland actiuni fondurile de pensii dilueaza acest free-flat iar bursa are tendinta sa “inghete”, piata cunoscand oscilatii mai mici de pret. Asta nu e neaparat un lucru rau din perspectiva unor eventuale corectii de amploare, dar nu e nici un lucru bun din perspectiva celor care vor sa faca achizitii noi, cei intrati recent la bursa gasind cotatii mai mari din cauza cererii asigurate masiv de fondurile de pensii. 

Se impune deci ca piata bursiera locala sa primesca marfa proaspata, pe masura apetitului in crestere al fondurilor de pensii care continua sa acumuleze contributii luna de luna iar iesirile din sistem sunt inca reduse ca pondere. Iar asta se intampla in conditiile in care la Pilonul II se varsa acum 3,75% din veniturile participantilor si nu 5% conform calendarului initial stabilit in 2004 sau macar 4,25%, cat ar fi trebuit sa fie procentul la trecerea contributiilor de la angajator la angajat, ca sa nu fie afectate negativ conturile participantilor. 

„Avem un rol pozitiv in a sustine bursa si in a o creste, dar cu adevarat avem si un rol probabil limitativ in lichiditatea ei”, afirma Andreea Pipernea, CEO la NN Pensii si vicepresedinte al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), la o videoconferinta care a reunit o parte dintre principalii jucatori din piata de capital autohtona saptamana trecuta. 

Mai mult, Pipernea considera ca investitia la BVB devine una problematica din cauza lipsei de marfa proaspata, iar investitia in actiuni straine intr-o pondere mai mare ramane in acest context o optiune de luat in calcul pe viitor. 

Or asta nu e chiar o veste care sa dea un somn linistit participantilor din Romania, dupa precedentul falimentului Wirecard, o companie in care si unele SIF-uri dar si un fond de pensii aveau la un moment dat investitii. 

Ramane sa speram ca listarea preconizata a Hidroelectrica plus altele listari din partea companiilor private (vezi operatorul fluvial TTS si dezvoltatorul imobiliar de lux One United Propertis care au anuntat IPO-uri asteptate in mai si iunie) vor reduce ponderea achizitiilor fondurilor de pensii, odata cu cresterea lichiditatii BVB dupa infuzia de noi emitenti. 

Cat de util este un Credit rapid si cand apelam la el

 

Un credit rapid inseamna, de regula, acei bani de care ai nevoie pana la salariu. Adica o suma de bani nu foarte mare, usor de obtinut si care trebuie rambursata intr-un timp scurt. 

Un imprumt rapid este o solutie avantajoasa atunci nu avem timp de adunat acte, adeverinte si alte hartii care certifica bonitatea fiecarui solicitant.

In aceasta situatie cele mai indicate sunt institutiile financiare nebancare. Acestea pun la dispozitia clientilor imprumuturi rapide foarte usor de obtinut. 

Situatiile in care ajungem sa solicitam un imprumut rapid sunt diverse. 

Cauciucuri noi de vara – indiferent de temperaturile inca scazute pentru aceasta perioada, vara e aproape. Cauciucurile de iarna nu-si mai au rostul, iar locul lor il iau cele de vara. Insa acest moment ne poate prinde cu putini bani pe card. Asa ca…

O masina de spalat noua – cum nimic nu e vesnic, nici masina de spalat nu ne tine o viata. La un moment dat se strica. Brusc, evident, cand ne asteptam cel mai putin. E clar, trebuie sa scoatem niste bani din buzunar pentru a cumpara alta.

Ochelari de vedere – fie ca abia ne-am descoperit problemele de vedere, fie ca neaparat trebuie sa-i inlocuim pe cei existenti, e o cheltuiala…si nu una mica. Rame, lentile, control oftalmologic si o nota de plata nu foarte mica. Suporta amanare?

Un weekend la munte – nu de putine ori vrem sa spargem rutina si sa evadam in natura. Insa de multe ori ne ciocnim de problema banilor. Mai bine zis, lipsa lor. Astfel suntem nevoiti sa amanam o iesire din oras ce ar presupune cateva nopti de cazare.

Un curs de reconversie profesionala – acesta ne poate ajuta fie sa ne schimbam locul de munca, fie sa aducem un plus valoare celui pe care il avem deja. Cu siguranta asta ne-ar aduce niste bani in plus la salariu sau pe langa salariu.

Prin toate aceste situatii poate trece oricine. Intrebarea este ce facem daca ajungem aici si nu avem bani sau nu avem suficienti?