Piata valutara iese din letargie

Piata valutara din Romania s-a animat zilele acestea, pe fondul tensiunilor externe generate, pe de o parte, de declaratiile cu privire la momentul declansarii Brexit-ului, si pe de alta parte de zvonurile cu privire la programul de achizitii de obligatiuni al BCE. In acest context, leul s-a depreciat semnificativ in raport cu principalele valute. 
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat vineri un curs de referinta de 4,4949 lei pentru un euro, in crestere cu peste 2 bani fata de nivelul precedent si la maximul ultimelor trei luni. Comparativ cu prima zi a saptamanii, cand euro a fost cotat cu 4,4484 lei, moneda nationala a pierdut 1% din valoare in fata euro. 

Si dolarul american, cotat indirect pe piata romaneasca prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat cu 4 bani, de la 4,0012 lei, joi, la 4,0411 lei, nivel maxim din 27 iulie. Fata de prima zi a saptamanii, cand dolarul era cotat la 3,9591 lei, moneda americana a castigat mai mult de opt bani. 

Brexit-ul continua sa afecteze lira

Pe plan extern, lira sterlina a scazut puternic pe pietele asiatice, in ultima sedinta a saptamanii, si a pierdut peste 6% din valoare fata de dolarul american, pana la un nou minim al ultimilor 31 de ani. Declinul a fost generat de ingrijorarile referitoare la un Brexit dur pentru Marea Britanie.

Astfel, moneda britanica a coborat cu pana la un minim de 1,1789 unitati, dupa care a revenit peste pragul psihologic de 1,2 dolari, scrie presa internationala. Lira nu a mai fost cotata sub 1,2 dolari din anul 1985.

Potrivit traderilor si analistilor, scaderea a fost declansata de comentariile presedintelui Frantei, François Hollande, care a facut apel la negocieri dure cu Marea Britanie pe tema iesirii din UE. ”Regatul Unit vrea sa plece din Uniune dar “nu vrea sa plateasca”, lucru care “nu este posibil”, a spus Hollande, citat de Sky News.

Declinul lirei si temerile privind impactul unui Brexit dur asupra economiei britanice, dar si a economiilor din zona euro, s-a resimtit si la nivelul actiunilor, atat pe piatele asiatice cat si pe cele europene, astfel ca principalii indici bursieri au inregistrat pierderi in ultima sedinta a saptamanii.

Informatiile cu privire la planurile BCE agita pietele

Un alt factor care a tulburat pietele financiare, in special pe cele europene, este cel legat de programul de achizitiile de obligatiuni al Bancii Centrale Europene (BCE). Potrivit unor informatii aparute in presa internationala, factorii de decizie din cadrul institutiei ar fi stabilit ca achizitiile de obligatiuni sa fie reduse gradual inainte de a fi abandonate complet.

Programul este prevazut sa se incheie in martie 2017, insa pietele financiare sperau la o prelunguire si chiar la o suplimentare a acestuia. 

Vicepresedintele BCE, Vitor Constancio, a infirmat zvonurile potrivit carora s-ar fi discutat despre reducerea achizitiilor lunare de obligatiuni din zona euro. El a declarat, pentru Bloomberg, ca informatiile vehiculate in presa nu au niciun fundament, iar masurile de stimulare vor continua pana cand inflatia din zona euro se va apropia de tinta bancii centrale europene.

Aceste declaratii au dus la fluctuatii ale monedei europene in raport cu dolarul american.

Garantii mai ieftine pentru IMM-uri

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) din Romania care apeleaza la credite bancare vor avea acces la garantii mai ieftine. Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) si Fondul Roman de Contragarantare (FRC) au anuntat relansarea mecanismului de garantare-contragarantare a finantarilor pentru IMM-uri.

Potrivit celor doua institutii, datorita garantiilor oferite, creditele bancare devin mai usor de accesat, avand in vedere ca devin mai putin riscante pentru banci.

Accesarea mecanismului a devenit posibila in urma semnarii Actului Aditional la Conventia de contragarantare, document care va permite acordarea de garantii contragarantate la creditele bancare pentru intreprinderile mici si mijlocii, reiese dintr-un comunicat comun de presa al celor doua Fonduri. 

Potrivit sursei citate, mecanismul prezinta avantaje financiare prin faptul ca reduce costul garantiei pentru IMM-uri.

Cum functioneaza mecanismul de garantare-contragarantare

Reprezentantii celor doua institutii au explicat, recent, in cadrul unei conferinte, cum se deruleaza relatia dintre client si cele doua Fonduri. In primul rand, ei au precizat ca acest aspect nu presupune niciun demers din partea solicitantului de credit pentru ca banca, dupa ce analizeaza documentatia, stabileste daca sunt necesare garantii suplimentare si solicita aceste garantii FNGCIMM. 

La randul sau, acesta din urma, in cazul in care considera necesar, cere FRC sa acorde o contragarantie. 

Clientul are, insa, de suportat, un comision pentru garantia primita, care este ”calculat de Fond in functie de categoria de risc in care se incadreaza beneficiarul”.

Dar in cazul in care se obtine si o contragarantie, riscul clientului scade, la fel si comisionul perceput de Fond, sustin reprezentantii institutiei.

Din 2014 si pana in prezent, FNGCIMM si FRC "au parcurs un proces pentru gasirea noului numitor comun care sa raspunda multiplelor provocari institutionale si de context", sustin institutiile.

"Acordul FNGCIMM-FRC reconfirma valentele unui instrument aliniat la cele mai moderne practici europene in domeniu, prin participarea activa a celor doua institutii in cadrul AECM - Asociatia Europeana a Institutiilor de Garantare si Contragarantare" - se mai arata in comunicat.

FNGCIMM a fost infiintat in scopul facilitarii accesului IMM-urilor la finantari, prin acordarea de garantii pentru creditele contactate de la banci sau din alte surse. Garantia acordata de Fond este de maxim 80% din valoarea imprumutului, fara a depasi suma de 2,5 milioane de euro/beneficiar si se emite la solicitarea institutiilor finantatoare partenere, pentru finantari aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de catre finantator.

La randul sau, FRC contragaranteaza garantiile acordate de catre fondurile de garantare acreditate in acest scop care sustin creditele si alte instrumente de finantare obtinute de intreprinzatorii privati de la institutiile financiar-bancare. Contragarantia FRC este de maxim 80% din cea acordata de institutiile de garantare partenere.