Imprumuturile Finantelor au urcat rezervele BNR cu 1,3 miliarde euro

Valoarea rezervelor valutare ale BNR la finele lui octombrie a fost de 32,2 miliarde euro, in urcare de la valoarea de 31 miliarde euro din septembrie. 

Surplusul a venit in principal din emisiunea de obligatiuni a Ministerului Finantelor, de 1,5 miliarde euro, care a compensat unele rambursari catre FMI.
BNR a virat catre FMI 226 milioane euro in octombrie, suma ce a fost acoperita prin intrarile din emisiunea de euroobligatiuni a MF (1,5 miliarde euro). In acest mod avem explicata evolutia rezervelor valutare din ultimii doi ani, in conditiile in care cea mai mare parte a imprumutului catre FMI a fost deja achitat de catre BNR.

Sumele ce ies din rambursari de rate si dobanzi sunt acoperite prin noi imprumuturi ale Finantelor ce intra tot la BNR, imprumutul catre FMI fiiind de fapt “rostogolit” la scadente mai mari si la dobanzi mai ridicate.

Marea Britanie va limita comisioanele fondurilor de pensii

Autoritatile britanice sunt nemultumite de competitia slaba de pe piata pensiilor private si intentioneaza sa limiteze nivelul maxim al comisioanelor. Noile plafoane sunt chiar mai mici decat cele impuse la noi pentru Pilonul II.

Fondurile de pensii private percep comisioane mari in Marea Britanie, iar competitia este prea slaba pentru a forta reducerea costurilor.
 
In 2012, Marea Britanie a inceput introducerea in masa a pensiilor private pentru salariati, similar cu Pilonul II de la noi. In 2013, autoritatile au efectuat o prima evaluare si au constatat ca aceasta piata este una foarte slaba din punct de vedere al concurentei.
Daca la noi participantii isi pot alege singuri fondul de pensie, dar nu sunt interesati sau nu stiu ca trebuie sa faca aceasta alegere, in Marea Britanie, decizia o ia angajatorul. Acesta alege fondul de pensie pentru toti salariatii. 

Companiile nu sunt insa interesate sa aleaga un fond care sa fie cat mai performant pe termen lung, ci cauta mai degraba sa isi indeplinesca obligatiile legale, fata sa fie atente prea mult la detalii.

Situatia conduce la o competie slaba intre fonduri, astfel ca autoritatea pentru protectia consumatorilor de servicii financiare (Financial Conduct Authority – FCA) propune ca din 2015 sa fie introduse plafoane pentru comisioane.
 
Nivelul maxim propus al comisionului de administrare este de 0,75% pe an din active. In cazul in care administratorul practica si un comision din contributie, acest prag devine si mai mic. La un comision din contributie de 2,5%, comisionul din activ nu poate depasi 0,4% pe an.

La noi, legea impune un comision maxim de 0,6% din activ si un comision din contributie de 2,5% la Pilonul II, pragurile fiind mai mari decat cele propuse in Marea Britanie.
 
Ar fi util daca autoritatile ar reevalua aceste praguri, avand in vedere ca si la noi competitia este aproape inexistenta. Toti administratorii au stabilit comisioanele la nivelul maxim, fara ca in cei 6 ani de existenta a pensiilor private obligatorii sa aiba loc vreo schimbare. In acest conditii, doar statul poate forta reducerea costurilor!

De ce recupereaza cu viteze diferite pierderile indicii BET si BET-FI?

Fata de valorile la care terminau anul 2007, unul de boom pe pietele de capital, indicii BET si BET-FI se afla pe paliere diferite: in timp ce BET mai are de recuperat doar 30%, BET-FI se afla la sub 40% din valoarea din acel moment.

Va mai ajunge BET-FI aproape de 100.000 de puncte? In 2007 se apropiase destul de mult de acest prag psihologic. A terminat anul la 78.000 puncte, cu o corectie in ultimele luni, dar s-a prabusit abrupt in 2008 si 2009 si nici in acest moment (valoarea de ieri 31.415 puncte) nu a recuperat macar jumatate din pierderi. 

BET sta incomparabil mai bine, pentru a ajunge la aproape 10.000 puncte la cat terminase anul 2007 mai are de parcurs mai putin de 3.000 de puncte. 
De unde diferenta de viteza intre cei doi indici in anii de recuperare a caderilor? 

In primul rand, structura BET-FI s-a modificat prin includerea Fondului Proprietatea. Cum FP s-a listat in 2012, nu are de recuperat pierderile SIF-urilor si “incetineste” indicele. 

In al doilea rand, SIF-urile s-au comportat in ultimii ani ca lichidatori de portofolii. Presate de actionari sa dea dividende mari pentru ca acestia sa recupereze din pierderi, SIF-urile si-au vandut mare parte din detinerile valoroase din portofolii (BCR e un exemplu), iar in acest moment valoarea activului net nu mai poate ajunge la cotele din 2007, chiar daca activele ramase in portofolii ar atinge evaluarile de atunci.

BNR reduce dobanzile in lei si da bancilor mai multa valuta

BNR a redus dobanda de politica monetara cu 0,25%, la 2,75%, si rezervele minime obligatorii in valuta ale bancilor de la 16% la 14%. Reducerea RMO-urilor cat timp creditarea in euro pierde din viteza in favoarea celei in lei poate umple gaurile din buzunarele bancilor dupa reducerea accelerata a neperformantelor din ultima vreme.

Reducerea nivelului dobanzii cheie va intra in vigoare incepand cu 5 noiembrie 2014, iar reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie - 23 decembrie 2014.

Rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei se mentine la nivelul de 10 la suta. 
Reducerea RMO-urilor in valuta, in conditiile in care autoritatile de reglementare au incurajat in ultima vreme creditarea in lei poate fi explicata prin incercarea de a sprijini sectorul bancar ce se confrunta cu pierderi masive in acest an pe fondul scoaterii accelerate din bilanturi a creditelor neperformante. 

Cum bancile marcheaza pierderi externalizand sau provizionand portofolii de credite cu probleme, iar bancile-mama nu par foarte incantate sa le puna la dispozitie noi fonduri, BNR a decis sa le ofere ceva bani din rezervele minime obligatorii.