In marile companii se castiga cu 70% mai bine decat in sectorul IMM

Un studiu PwC arata ca salariile din companiile cu cifra de afaceri intre 25-100 milioane euro sunt mai mari cu 70% comparativ cu salariile celor din companii care nu ating afaceri de 10 milioane euro. Diferentele se pastreaza si daca vom compara firmele dupa numarul de angajati.

Astfel, potrivit studiului salarial si de beneficii PayWell Romania, nivelul salarial mediu in companiile cu un numar de angajati cuprins intre 100 si 1000 este mai mare cu 71% fata de cel din societatile cu mai putin de 100 de angajati, respectiv cu 16% comparativ cu cele cu peste 1.000 angajati. 
Morala acestei statistici? IMM-urile care ar trebui sa dea vigoare economiei se zbat sa supravietuiasca si isi platesc angajatii prost, de multe ori la nivelul venitului minim pe economie. Fiscalitatea impovaratoare si birocratia excesiva, secondate de modul netransparent in care se castiga de multe ori licitatiile publice taie elanul antreprenorial in Romania. N-ar trebui sa ne mire in acest context ca in Ungaria, o tara cu o populatie la jumatate, numarul de IMM-uri este dublu fata de Romania.

Analiza PwC mai arata ca salariul mediu brut in sectorul privat a crescut cu 8% in judetul Timis in 2014, aproape dublu fata de media nationala de crestere a salariilor (4,1%). In acelasi timp, salariul mediu brut din Bucuresti a crescut cu numai 3,4%. In zona de Vest rata somajului este putin peste 3% fata de o medie de 7% la nivel national.

Banii sunt facuti de zane? Poate de zanul de la Banca Transilvania

Potrivit economisitului-sef al BNR, Valentin Lazea, copiii din gradinite si invatamantul primar au raspuns la un test ca banii sunt fabricati de zane si personaje din desene animate. Oficialul BNR considera ca si parintii lor si-au inchipuit asta cand au luat credite cu buletinul in 2005-2006 si ar trebui sa fie educati financiar. 

"Toti adultii care intra intr-o banca sa ceara un credit ar trebui sa completeze si un test, un chestionar, sa se vada daca ei stiu ce inseamna o dobanda, curs de schimb, risc valutar, pentru ca a nu sti aceste lucruri si te angajezi la un credit e ca si cum te-ai urca intr-o masina sa conduci pe soselele tarii fara a avea carnet de conducere. Te pui pe tine in pericol si-i pui si pe ceilalti", a subliniat Lazea. 
Probabil ca nici adultii, mare parte din ei cel putin, nu stiu prea bine cum se fac banii, cum dilata bancile masa monetara acordand imprumuturi pentru care nu trebuie sa detina decat sumele directionate spre rezerva minima obligatorie si cum procedeaza in mod similar statul cand emite datorie guvernamentala fara sa aiba nimic in spate, exceptand puterea sa de impozitare. 

Mai in gluma mai in serios, nu zanele fac banii cum cred copii dar “zanul” Bancii Transilvania, da (iar acesta va putea fabrica imprumuturi in curand avand doar 2-3% din valoarea acestora in rezervele impuse de banca centrala, dupa trecerea Romaniei la euro). 

Iar in ceea ce priveste testele, poate ar fi util unul si pentru bancheri si responsabilii din BNR, sa vedem daca stapanesc bine notiuni precum ciclu economic si masuri anticiclice (ma refer la creditele cu raport rata/venituri de pana la 70% date prin 2007 cand economia “duduia” si la relaxarea masurilor de creditare aprobate de BNR tot atunci)

BNR are un proiect de educatie financiara, initiat de Ligia Georgescu-Golosoiu, destinat copiilor din gradinite si cei din ciclul gimnazial (vezi cartea "Educatie financiara prin joc" dedicata prescolarilor, elevilor din clasa pregatitoare si clasa I), dar nimeni nu s-a ocupat pana acum de adulti.

Preturile apartamentelor noi si vechi s-au apropiat

Diferenta dintre pretul unui apartament nou si unul vechi in aceeasi zona din Bucuresti s-a redus la 11% in primele noua luni din acest an.

Daca diferenta intre “nou si vechi” in materie de apartamente pare mica in Bucuresti, aceasta este si mai mica in alte mari orase din tara, potrivit unei analize imobiliare.ro. 

In Brasov, distanta este de 8%, in Timisoara de 9% iar in Constanta, diferenta intre preturile apartamentelor noi si a celor vechi este de numai 6%.
Bucurestiul este singurul mare oras in care apartamentele noi au continuat sa se ieftineasca in 2014, acestea consemnand un recul de 5,3% la noua luni , de la 1.180 la 1.120 de euro pe metru patrat, pe fondul constructiei agresive de noi ansambluri. 

Apartamentele vechi in schimb au avut un usor avans de 2,5%, de la 980 la 1.008 euro pe metru patrat.

Prima casa: Crestere peste asteptari a numarului de solicitari

In ultima perioada, numarul solicitarilor de credite in cadrul programului Prima Casa a inregistrat o crestere peste asteptari, potrivit FNGCIMM, fiind astfel necesara o noua suplimentare a plafonului de garantii. In urma aprobarii noilor fonduri, inca 5.000 de potentiali  beneficiari pot accesa credite pana la sfarsitul anului 2014.

Pe parcurul lui 2014, numarul de garantii acordate s-a ridicat la aproximativ 20.500, cu un numar de finantari accesate in valoare de aproximativ 736 milioane euro, in conditiile in care de la lansarea programului in 2009 s-au acordat 126.200 de garantii, cu o valoare finantata totala de aproximativ 4,8 miliarde euro.

In ultima luna, au fost efectuate 2 suplimentari de fonduri, realizate prin realocare. In prima faza, garantiile au fost redirectionate din plafonul destinat exclusiv achizitionarii de locuinte de tip ANL, iar ulterior din fonduri europene, deoarece mai multe banci au raportat epuizarea rapida a plafonului suplimentar alocat la finele lui septembrie. Astfel, plafonul a fost majorat cu inca 400,5 milioane lei.
„Solicitarile de garantare ce au determinat majorarea plafonului programului Prima Casa cu inca 400,5 milioane de lei, reprezinta recunoasterea succesului acestui program cu mecanism simplu, precum si impactul economic si social pe care acesta continua sa il genereaze in randul romanilor”, a declarat Silvia Ciornei, presedinte-director general FNGCIMM.

In topul pe judete in functie de numarul de solicitari primite, Municipiul Bucuresti ocupa locul fruntas cu 23,5% din total. Pe locurile urmatoare se afla judetul Ilfov cu 13,6%, judetul Cluj cu 7,1 %, judetul Timis cu 5,5 % si, apoi, judetele Constanta, Brasov, Sibiu ?i Iasi cu procente cuprinse intre 3-5 %.