Creditele IFN castiga teren

Valoarea creditelor acordate de IFN-urile membre al Asociatiei Institutiilor Financiare - ALB Romania, a crescut, in primul trimestru al acestui an, cu 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 113 milioane de euro. Cele mai multe credite, 94%, au mers catre consum, iar din acestea, jumatate prin carduri de credit. 
In aceeasi perioada, creditele catre industrie au reprezentat 4% (5 milioane de euro), iar creditele auto 2% (2 milioane de euro).

In privinta creditelor de consum, cele de tip revolving (inclusiv cardurile de credit) au o pondere de 48%, imprumuturile de tip nevoi personale detin o cota de 42%, iar creditele la POS 10%.

Creditele auto acordate de companiile membre ALB au fost destinate in proportie de 71% achizitiei de vehicule noi, iar 29% achizitiei de vehicule second hand.

Ca valoare, jumatate (49%) au fost credite pana la 1000 de euro, 30% intre 1.000 si 5.000 de euro, 10% intre 5.000 si 10.000 de euro si 11% mai mult de 10.000 de euro.

In ceea ce priveste varsta debitorilor, 30% au fost credite acordate persoanelor care au peste 55 de ani, 25% persoanelor intre 35 si 45 de ani, 21% persoanelor intre 45 si 55 de ani, 20% persoanelor intre 25 si 35 de ani si doar 4% persoanelor sub 25 de ani.

Din totalul finantarilor, 54% au fost credite acordate persoanelor de sex masculin si 46% pentru persoane de sex feminin, din care 62% declara ca sunt casatoriti si 38% necasatoriti.

In functie de nivelul de educatie, 52% au fost credite acordate persoanelor cu studii medii, 34% persoanelor cu studii superioare si 14% persoanelor cu studii elementare.

Venitul net al clientului IFN, care a accesat un credit de consum, este cuprins intre 501 si 1000 de lei, in proportie de 50%, intre 1.001 si 1.500 lei in proportie de 24%, fiind urmat de veniturile intre 1.501 si 2.000 de lei in proportie de 9%. Doar 5% din clientii IFN au venituri intre 2.001 si 2.500 RON, iar 6% declara venituri nete de peste 2.500 RON. Pe de alta parte, 6% au venituri mai mici de 500 de lei.

ALB reprezinta, conform statisticilor, 78% din totalul pietei creditului de consum IFN din Romania.

UE pregateste noi sanctiuni pentru MasterCard

MasterCard este pe punctul de a primi o acuzatie antitrust din partea UE in privinta comisioanelor pentru platile cu cardul, sustin surse apropiate cazului, citate de Bloomberg. Potrivit acestora, operatorul de carduri ar putea primi o scrisoare cu obiectii pana la finalul lunii iulie. In general, aceste demersuri sunt premergatoare sanctiunii. 

Entitatile Uniunii Europene urmaresc comisioanele percepute de operatorii de carduri, atat pentru cardurile de credit cat si pentru cele de debit, de mai bine de un deceniu, avertizand ca modul in care sunt convenite intre operatori incalca principiile concurentei, mai scrie Bloomberg.

“MasterCard, fiind mai concentrata pe extinderea internationala, a fost mai preocupata sa lupte decat sa cada la o intelegere pana acum” sustin reprezentanti ai marilor retaileri din Europa. 

Cel mai recent caz, deschis in 2013, ataca nivelul excesiv al comisoanelor aplicate vizitatorilor straini care merg la cumparaturi in cele 28 de state mebre ale UE, dar si intelegerile trans-frontaliere dintre bancile care ofera servicii de carduri comerciantilor. 

La momentul respectiv, institutiile europene antitrust au precizat ca vor investiga, de asemenea, politica MasterCard de a obliga comerciantii sa accepte toate tipurile de carduri ale companiei, inclusiv produsele premium care includ servicii aditionale precum asigurarile sau servicii de calatorie. 

Pe de alta parte, MasterCard a anuntat, prin intermediul unui e-mail, ca „lucreaza cu Comisia Europeana pe marginea acestui subiect, ca parte aunui dialog constructiv continuu”.

Si compania Visa, principalul competitor al MasterCard a avut dispute cu Comisia Europeana in privinta comisioanelor interbancare, dar anul trecut a ajuns la o intelegere cu forul european sa reduca aceste comisioane cu procente cuprinse intre 40% si 60%, mai scrie Bloomberg. 

MasterCard  a pierdut, in septembrie 2014, un proces cu UE pe baza unei intelegeri similare. 

In acest context, Comisia Europeana a adoptat un act normativ care limiteaza comisioanele interbancare si duce la reducerea costurilor cu tranzactiile cu pana la sase milioane de euro pe an. 

Pe acesta tema, MasterCard a fost acuzata de UE de campanie negativa pentru a modifica regulile instituite de forul european. 

In schimb, retailerii au derulat ani de-a randul campanii impotriva comisioanelor interbancare, spunand ca ei introduc aceste comisoane in pretul final al bunurilor vandute si taxeaza, astfel consumatorii. 

La randul lor, companiile de carduri au insistat ca si comerciantii trebuie sa plateasca, prin aceste comisioane, propria contributie la sistemul electronic de plati.

Dolarul sare din nou de 4 lei

Moneda americana s-a apreciat puternic in ultimele doua zile pe piata din Romania, depasind, din nou, la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), pragul de 4 lei.
Evolutia a avut la baza aprecierea dolarului fata de euro din ultimele zile observata pe plan international. Cotatia dintre cele monede a ajuns, miercuri dimineata, in jurul valorii de 1,1 dolari/euro, de la 1,45 dolari/euro in‚ urma cu patru zile.

BNR a stabilit, astfel, pentru miercuri, un curs de 4,0013 lei/dolar, in crestere cu aprape trei bani fata de sedinta de marti si cu 10 bani in urma cu doua zile. Luni, cotatia oficiala a fost de 3,9014 lei/dolar. 

Fata de euro, leul a crescut nesemnificativ, cu 0,1 bani, pana la un curs de 4,4484 lei/euro. 

Nici francul elvetian nu a avut o evolutie spectaculoasa miercuri, in raport cu leul. BNR a calculat un curs de 4,2662 lei/franc, in crestere usoara fata de marti.

Legea falimentului personal a fost adoptata

Proiectul legii insolventei persoanelor fizice a fost adoptat de Camera Deputatilor, care este for decizional. Actul normativ permite reesalonarea, pe o perioada de cinci ani, a datoriilor pentru orice cetatean aflat, nu din vina sa, in incapacitate de plata.

Toate grupurile parlamentare au sustinut acest proiect initiat de deputatul PSD Ana Birchall si de alti 153 de parlamentari.

“Proiectul are la baza studii din 12 state si este rezultatul dezbaterilor purtate inca din martie 2014 cu toate institutiile implicate. Legea va fi un ajutor real pentru romanii de buna-credinta sufocati de datorii”, a declarat Ana Birchall.

Potrivit prevederilor adoptate, de aceasta lege va beneficia orice debitor de buna-credinta care are "un necaz financiar".  In momentul in care isi deschide procedura de insolventa, debitorul nu mai poate fi executat silit si este stopata orice penalitate sau majorare de intarziere.

Proiectul mai prevede ca orice debitor care, dupa 90 de zile de la data scadenta a unei datorii, stie ca nu mai poate sa isi achite aceste datorii, poate sa ceara intrarea in insolventa si, in felul acesta, sa se poata redresa financiar in baza unui plan de rambursare, a subliniat Ana Birchall.

"Avem doua proceduri: atunci cand debitorul nu are nicio sansa sa se redreseze poate solicita lichidarea sau isi poate reesalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care il propune, sub supravegherea si consultanta unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolventa. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii in insolventa, avocati, notari sau executori judecatoresti. Cheltuielile in procedura de rambursare sunt prevazute in planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat", a adaugat Birchall.