Fraudele informatice sunt foarte greu de recuperat dupa autentificarea pagubitului

 

Tentativele de inselare a celor care posteaza anunturi pe platformele de vanzare-cumparare prolifereaza, in ciuda introducerii recente a elementelor suplimentare de siguranta la trazactiile online.

La inceputul anului, in februarie, publicam un articol in care sfatuiam cititorii cum sa evite fraudele informatice cu “celebra metoda Olx”.

Vanzatorul unui produs de pe Olx (dar si cumparatorul, dupa caz) era contactat prin mesageria Whatsapp de un raufacator sub pretextul ca doreste achizitionarea produsului respectiv (sau vanzarea sa) si se furniza apoi un link cu un site-clona a portalului de anunturi unde se cereau datele cardului, inclusiv codul CVV. 

Pentru a adormi suspiciunile, se primeau asigurari ca tranzactia este intermediata de Olx, fapt ce parea confirmat de executia buna a site-ului clona. 

Ei bine, aceste tentative nu au incetat dupa introducerea unor pasi suplimentari de securitate din partea bancilor. Chiar daca in prezent esti rugat, dupa confirmarea unei tranzactii pe un site al unui comerciant inregistrat in sistemul 3D Secure, sa accesezi aplicatia/site-ul emitentului cardului pentru a o confirma cu un cod PIN sau amprenta inrolata, fraudele informatice nu par sa se opreasca. 

Pe ce se bazeaza infractorii?

Conditia ca respectivele filtre de securitate sa fie activate este ca site-ul de pe care incercam sa facem platile sa fie inrolat in sistemul 3D Secure. In caz contrar, este necesar doar sa introducem datele cardului (numar, nume titular, data expirare si codul CVV) si banii au plecat dupa apasarea butonului de confirmare a tranzactiei. Inutil de precizat ca site-urile clona nu au cum sa fie inregistrate in sitemul 3D Secure si pe asta se bazeaza si infractorii informatici cand mai folosesc aceasta metoda de fraudare chiar si dupa ce bancile au introdus filtre suplimentare de securitate. 

Uneori, acestia folosesc datele cardurilor pentru a face cumparaturi (nu trebuie sa furnizeze date reale cand isi fac contul pe site-urile comerciantilor online, e suficient sa astepte curierul in preajma adresei furnizate ca domiciliu, una care sa nu aiba nicio legatura cu domiciliul real). 

Alteori pentru a transfera banii de pe acestea in alte conturi. 

In acest caz, cu foarte multa abilitate, acestia incearca sa convinga persoanele contactate pe platformele de anunturi (vazatori sau cumparatori) sa isi introduca singuri datele de autentificare in aplicatiile bancare. 

De cele mai multe ori sub pretextul ca in acest mod nu fac decat sa valideze linkul furnizat de platforma de vanzare-cumparare pentru pentru primirea sau trimiterea banilor aferenti tranzactiei (link pe care fraudatorii il trimit insa victimelor). Iar in numeroase situatii, in graba, de teama sa nu piarda ocazia unei tranzactii, din neatentie, victimele le dau satisfactie.

La ce sa se astepte pagubitii

Cei care au fost pagubiti se pot adresa bancii emitente a cardului cu o cerere de despagubire. Daca site-ul pe care s-a facut tranzactia nu este inregistrat in 3D Secure, iar cardul este inrolat, sunt sanse bune ca banii sa poata fi recuperati.

Lucrurile se complica insa foarte mult in cazul in care chiar pagubitii s-au autentificat in aplicatiile bancare validand respectivele tranzactii. 

“Pentru tranzac?iile efectuate cu autentificarea stricta a clientilor, reglementate conform noii Directive Europene privind Serviciile de Plati, bancile nu pot initia dispute pe motiv de frauda, iar sansele sa recupereze sumele pentru clientii lor sunt aproape nule”, se arata intr-un material elaborat recent de catre comunitatea bancara din Romania. 

Cateva sfaturi utile

Clientii nu trebuie savalideze coduri de autorizare atunci cand urmeaza sa primeasca bani (trimiterea codului primit inseamna autorizarea unei plati), nu trebuie sa  dea curs cererii ulterioare de achitare a unor taxe suplimentare la comanda unor produse din strainatate precum taxe vamale, taxe de transport ,etc fara a lua legatura cu comerciantul care sa le confirme si trebuie sa verifice foarte atent datele tranzactiei a carei autentificare se cere (numele comerciantului, suma).

Insa cel mai important este sa nu se dea curs mesajelor primite pe WhatsApp care solicita date referitoare la carduri, primite de la necunoscuti care se pretind interesati de anuntul de vanzare sau de cumparare. 

Daca sunt bine intentionati, pot astepta cateva minute sau ore pentru efectuarea unei tranzactii bancare clasice prin internet banking, caz in care codul IBAN ar trebui sa le fie mai mult decat suficient.

Si nu uitati ca, in cazul in care totusi ati cazut victima unei fraude, sa sesizati cat mai urgent si banca si politia. Pana la urma, de cele mai multe ori, fraudatorii comit greseli si pot fi prinsi daca se actioneaza cu rapiditate si cu profesionalism.

Cat de scumpe sunt actiunile acum fata de 2007?

 

In martie, indicele BET al bursei de valori a reusit sa depaseasca maximul din iulie 2007, an ce marca inceputul unei corectii agresive. Dar asta nu inseamna ca actiunile sunt evaluate acum la fel ca in urma cu 14 ani. 

Faptul ca valoarea in puncte a principalului indice bursier din vara lui 2007 (10.813, recordul anului respectiv) a fost depasita abia in aceasta primavara dupa o scadere abrupta intre 2008-2009 si o revenire greoaie pana in prezent, e un bun pretext pentru a privi comparativ cotatiile actiunilor de atunci si de acum prin prisma catorva multipli bursieri. 

Pretext folosit de agentia de brokeraj Prime Transaction care a urmarit evolutia raportului pret/profit pe actiune (PER), pret/valoare contabila (P/BV) si pret/cifra de afaceri (P/S) pentru companiile incluse in indicele BET-BK (spre deosebire de BET acesta include un numar mai mare de companii-25-urmarind cei mai lichizi emitenti de la BVB). 

Analistii Prime au incercat sa demonstreze ca desi evolutia din ultimii ani a fost ascendenta, ritmul cresterii a fost insa unul lent, iar comparatia cu societatile incluse in indicele BET din 2007 este interesanta prin prisma raportului de atunci intre cotatii si profituri. 

Contextul pietei in 2007

Inainte de a arunca o privire asupra multiplilor principalelor actiuni din BET in preajma momentului in care a debutat marea criza financiara, sa vedem care erau atunci motoarele cresterii. 

Investitorii erau euforici dupa recenta aderare a Romaniei la UE. Se spera ca decalajul dintre noi si tarile dezvoltate din Europa va fi recuperat destul de rapid. 

In tara intrau investitii speculative, fapt vizibil in piata valutara (un euro scazuse pana aproape de 3 lei) dar si in cea bursiera sau imobiliara (se vindeau ca painea calda toate ansamblurile rezidentiale noi, inclusiv cele din camp si fara utilitati trase). 

O distractie la moda printre micii investitori era sa numere atunci metrii patrati de sub fabricile listat pe Rasdaq, inmultindu-i cu valoarea terenului pe piata si aproximand astfel valoarea “reala” a afacerii (pana la urma unele companii chiar au fost relocate, dar in putine cazuri banii obtinuti din vanzarea terenurilor au ajuns la actionari sub forma de dividende). 

Ei bine, in acei ani in care totul crestea, valoarea mediana a indicelui PER pentru companiile din BET era de 34, iar a indicelui P/BV era de 5,1, mediana randamentului la dividend fiind de 2,1% (semnificativ sub dobanda bancara). Bancile listate (BRD si Banca Transilvania) aveau de pilda PER-uri in jur de 29.

Ce se intampla in acest moment

Mitul laptelui si mierii care ar curge imediat dupa aderare s-a mai nuantat. Economia a crescut, dar nu in ritmul visat atunci. Nimeni nu mai face azi calcule cu pretul terenurilor companiilor listate. 

Iar mediana indicelui PER pentru companiile din BET-BK ajunsese la T1 din 2021 la valoarea de 11,7, in crestere de la valorile de 9,5 din 2016 si 11,5 din 2017 desi in 2020, pe fondul prabusirii profiturilor companiilor listate odata cu pandemia, PER-ul fusese mai mare, de 13. 

Intre timp, indicele PER a avansat pana la o medie de 13 in aceste zile dar este totusi o mare diferenta raportat la valoarea de 34 din 2007 (BRD si Banca Transilvania au acum PER-uri de 9-12). 

In ceea ce priveste raportul pret/valoare contabila (urmareste evolutia capitalului propriu), indicele P/BV a urcat constant in ultimii ani, de la o mediana de 0,8 in 2016 la 1,14 la T1 din 2021 pentru companiile din BET-BK dar totusi ramane mult sub valoarea de peste 5 consemnata in 2007. 

In concluzie, companiile listate azi sunt mai ieftine prin prisma indicatorilor bursieri decat erau pe varful bulei bursiere din 2007, chiar daca BET a atins recent si depasit maximul acelui an. 

Ceea ce inseamna ca la o eventuala corectie preluata din pietele externe sau la dezechilibre aparute in economia locala, corectiile ar fi trebui, cel putin teoretic, sa fie semnificativ mai moderate in comparatie cu prabusirea din 2008-2009 (sa ne amintim ca BET-FI, indicele SIF-urilor, cazuse atunci cu peste 90%!). 

Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

 

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

Daca bursele au cazut spectaculos la inceputul anului trecut odata cu blocarea marilor economii ale lumii, piata valutara a fost mult mai calma, speculatorii fiind parca speriati de amploarea pandemiei. 

In consecinta, exceptand o depreciere mai accentuata a dolarului fata de euro (s-au tiparit totusi mii de miliarde ca raspuns la provocarile din economia SUA) si implicit o depreciere a sa si fata de leu, moneda nationala a pierdut foarte putin teren in fata euro si a ramas in echilibru relativ fata de zlot ori forint in intervalul mai 2020-mai 2021.

Asta cu toate ca datoria publica a avansat cu aproape 10% in respectivul interval (era de 39% in mai 2020), remiterile muncitorilor din strainatate s-au redus pe fondul pandemiei, economia a inceput sa se confrunte cu inflatia de la inceputul acestui an, iar dobanzile nu au fost înca majorate. 

anda la titlurile de stat pe 5 ani

Euro era cotat la 4,842 lei la finalul lunii mai 2020 si avansase pana la 4,919 cu 12 luni mai tarziu. O depreciere de 1,6% foarte decenta in aceste conditii, care putea fi acoperita usor de dobanzile la termen pe lei, atat pentru titlurile de stat cat si pentru o parte din depozitele bancare la termen. 

Practic, deprecierea leului e comparabila cu dobanda de 1,8% pe care statul o plateste la ultima emisiune de titluri de stat in euro pentru populatie, emisiune listata la bursa (ne referim la programul Fidelis). 

Dolarul s-a ieftinit in acelasi interval, de la 4,351 lei la sfarsitul lui mai 2020, la 4,036 lei (-7,2%). Este o miscare preluata din pietele internationale, unde dolarul s-a depreciat fata de euro din cauza programelor de expansiune monetara mult mai generoase in SUA decat in Europa. 

Si francul elvetian era cu aproape 1% mai ieftin, de la 4,527 lei a scazut la 4,485 lei, o evolutie in linie cu perceptia asupra riscului din pietele financiare (francul e considerat un refugiu in vremurile mai tulburi). 

E mai rentabil de mers la shopping in Turcia

O scadere spectaculoasa avem pentru lira turceasca, cu o depreciere cu 25% in intervalul analizat, o evolutie ce penalizeaza mai mult deciziile politice din Turcia decat starea economiei sale. 

Dar, cum se apropie sezonul concediilor iar Turcia este o destinatie populara pentru romani, bugetele de vacanta vor fi cu siguranta mai mici decat cele de anul trecut, pe servicii comparabile. 

Am avut oscilatii reduse in ceea ce priveste cotatiile valutare ale monedelor regionale, cu exceptia coroanei din Cehia. 

Zlotul polonez s-a apreciat usor fata de leu, sub 1%, de la 1,08 la 1,09 lei iar 100 de forinti maghiari au urcat de la 1,38 la 1,41 lei (+1,8%). O apreciere mai puternica s-a consemnat insa in ceea ce priveste coroana din Cehia, ce a urcat de la 0,179 lei la 0,192 lei (+7,2%). 

Brexitul a intarit deocamdata lira

Brexitul a fost de bun augur pentru cotatiile lirei sterline, care s-a apreciat fata de euro iar leul a iesit destul de sifonat. De la 5,35 lei in mai 2020, o lira valora 5,72 lei in mai 2021, un salt de aproape 7%, apropiat de cel al coroanei cehesti. 

Aici am putea avea mai multi castigatori, in randul celor care prefera o diversificare destul de agresiva a portofoliilor, in special pentru cei care aveau actiuni listate la Londra si care au castigat si din cresterea bursei (indicele FTSE 100 are o apreciere de 15% in intervalul mentionat) si din cea a lirei sterline. 

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

 

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc. 

Perceptia indusa publicului dupa anuntarea inflatiei de peste 3% de la inceputul anului a fost ca exista cauze ce tin mai degraba de hazard decat de o tendinta de durata instalata in economie. 

Adica ar fi de vina pretul combustibililor (influentat de oscilatiile din pietele interna?ionale ale titeiului) si cel al energiei electrice (ca urmare a liberalizarii totale pentru populatie). 

Ei bine, din cresterea de 3,2% consemnata in aprilie 2021 fata de aprilie 2020, o parte importanta a venit din aceste surse, dar exista si alte produse si servicii care au dat o mana consistenta de ajutor. 

Energia si combustibilii au dat tonul scumpirilor

De pilda, energia electrica s-a scumpit cu aproape 17%. Cum ponderea sa in cosul inflatiei este de 4,64%, rezulta ca din cresterea preturilor de 3,2%, felia cuvenita energiei electrice reprezinta 0,78%. 

Combustibilii s-au scumpit la randul lor cu 8,66%. Cum ponderea lor in cosul de consum este de 8,75%, rezulta o contributie generala de 0,75%. Una peste alta, din combustibili si energie electrica vine mai putin de jumatate din cresterea preturilor de 3,2% din ultimul an. 

Iar faptul ca estimarile BNR pentru finalul acestui an vizeaza o inflatie de peste 4% (4,1% in decembrie 2021 fata de decembrie 2020) ne duce cu gandul la o crestere constanta a preturilor din zone ce nu tin de energie si in perioada urmatoare. 

De altfel, printre produsele cu cresteri mai mari decat media IPCC in ultimele 12 luni sunt: 

Nr.crt	Articol	Crestere 2021(%)	Pondere cos (%)
1	en. electrica	17	4.6
2	combustibili	8.6	8.7
3	ulei	11	0.6
4	tigari	7	6.5
5	igiena/cosmetica	6.5	1.2
6	ingrijiri medicale	5.2	1.8
7	paine	4.8	3.4
8	peste/conserve peste	4.2	1.2
9	branza	4	1.1

Robor merge in sens invers. Pana cand?

In ciuda cresterilor de preturi din economie, pe piata bancara Robor la 3 luni este la minimele ultimului an, coborand recent la 1,5% (in urma cu un an era la 2,4%). 

IRCC, referinta pentru creditele mai noi, este la randul sau la 1,67%, dupa ce in urma cu un an se afla si acesta la peste 2,4%. 

Excesul de lichiditate din piata interbancara, alimentat de deficitul bugetar consistent, nu va fi insa o constanta de neclintit. 

Daca presiunile inflationiste se mentin si in 2022, BNR ar putea trece la majorarea graduala a dobanzilor, iar aici intervin ceva probleme pentru posesorii de credite, care isi vor vedea ratele majorate. 

Cel mai intelept lucru pentru cei care cocheteaza cu ideea unor noi imprumuturi acum, pe valul consumului eliberat din chingile pandemiei, ar fi sa isi dozeze foarte bine efortul de rambursare, asigurandu-si un raport cat mai linistitor intre ratele bancare si veniturile recurente. 

Conturile de economii recupereaza terenul fata de depozite

 

Diferenta de randament dintre depozitele la termen si conturile de economii s-a redus treptat, iar avantajele mobilitatii banilor nu sunt de negliljat.

Eram obisnuiti ca depozitele la termen sa fie folosite pentru pastrarea banilor pe termen lung, iar conturile curente pentru a plasa banii care pot fi utilizati pe termen scurt. 

In conditiile in care dobanzile la termen au fost in scadere in ultima vreme, iar conturile curente au dobanzi apropiate de zero, solu?ia folosirii unui cont de economii atat pentru plasamente pe termen mai lung, cat si pentru pastrarea banilor necesari acoperirii unor cheltuieli neprevazute capata tot mai mult contur. 

Ce se pierde pe partea de randament pe termen lung poate fi recuperat din sumele pastrate la dobanda mai mare decat cea oferita de conturile curente si, in plus, exista avantajul ca neprevazutul este acoperit mai bine, toate resursele fiind in acelasi cos astfel incat sumele ce pot fi mobilizate la nevoie sunt mai mari. 

Castiguri oferite de depozite

Am considerat ca solutia folosirii unui cont de economii in locul perechii cont curent-depozit la termen poate fi utilizata cu succes in cazul resurselor ce pot fi imobilizate uzual intre 1 si 6 luni in depozite. 

Daca ne permitem sa pastram banii in depozite un an intreg, atunci nu are sens sa mai vorbim de conturile de economii, reducerea castigului din dobanda nu ar mai fi contrabalansata de mobilitatea suplimentara obtinuta in acest fel. 

La 6 luni, cele mai bune dobanzi la termen le ofera TBI Bank cu 3,4% urmata de CEC Bank si Alior Bank cu 2,6% si Idea Bank cu 2,5%. 

La 3 luni, topul este alcatuit din TBI Bank cu 2,8%, Idea Bank cu 2,55% si Alior Bank cu 1,9%. 

Iar la o luna avem pe primele locuri din perspectiva randamentelor Idea Bank cu 2%, TBI Bank  cu 1,8% si Alior Bank cu 1,4%. 

Ce ofera conturile de economii

Planul de acumulare de la Intesa San Paolo presupune virarea lunara din contul curent, la data aleasa de titularul de planului de acumulare, a minim 150 lei (maxim 10.000 lei). 

Soldul minim ce trebuie pastrat este tot de 150 lei (deci sumele atrase pot fi folosite fara restrictii, cu conditia sa ramana macar 150 lei in contul de economii), iar soldul initial este de minim 150 lei si maxim 10.000 lei. 

Dobanzile ajung pana la 2,35% 

Dobanda care se ofera la Intesa este de 2,35%. Planul de acumulare  poate avea drept titulari si minori si poate fi asociat serviciului de incasare a alocatiilor. Cum se observa, dobanda aferenta planului de economii Intesa este superioara dobanzilor aferente depozitelor la termen de o luna (si nu foarte departe de cele mai bune dobanzi la termen de 3 luni) astfel incat cei care folosesc depozite la termen cu capitalizare ar putea sa isi reevalueze optiunile, avand in vedere si ca suma minima cu care poate fi deschis planul de economii este 10.000 lei. 

Alior Bank propune un cont de economii clasic, cu dobanda de 1,4% (dobanda se calculeaza zilnic si se vireaza lunar in acelasi cont). Nu exista comisioane pentru deschiderea contului si alimentarea sa. 

Desi dobanda e mai mica decat in cazul planului de acumulare de la Intesa, avantajul este ca se pot muta toti banii din depozitele cu randamente mai putin multumitoare in contul de economii, fara a exista limitarea de 10.000 lei. 

ProCredit Bank (produsul FlexSave), Libra Internet Bank si OTP Bank au conturi de economii similare cu dobanzi de 1,3% pe an (la OTP Bank pentru sume mai mari de 50.000 lei, in caz contrar dobanda fiind de 1,16%).

Cont de economii plus asigurare

Un cont de economii mai deosebit este oferit de Banca Romaneasca (se numeste Flexi Protect) si presupune acordarea unor asigurari care acopera riscul decesului din accidente (50.000 lei), cheltuieli medicale ca urmare a unui accident (de la 1.500 lei) si cheltuieli de spitalizare de la 100 lei/zi in cazul sumelor economisite lunar de peste 2.000 lei. 

Dobanda oferita este cuprinsa intre 0,5% si 1,1% in functie de sumele economisite. Suma minima pentru deschiderea contului este de 2.000 lei, iar banca retine un comision lunar de administrare de 10 lei. 

Dobanzile real pozitive sunt tot mai rare

 

Cresterea inflatiei din ultima vreme si estimarile pesimiste ale BNR pentru finalul anului nu au determinat, cel putin deocamdata, o majorare a dobanzilor la termen, bancile avand suficient spatiu de manevra pentru intarzierea acestui pas. 

In aprilie, inflatia calculata pentru ultimele 12 luni a fost de 3,2%. Pentru finalul anului BNR asteapta insa o inflatie chiar mai mare, de 4,2%. 

In aceste conditii, am inventariat ofertele de pe piata, pentru a vedea daca mai sunt banci care ofera randamente superioare inflatiei, macar brut (facand abstractie de impozitul de 10% pe dobanda). 

Cum a fost in anii trecuti

Romania a inchis 2020 cu o inflatie de 2,6% iar in 2019, 2018 si 2017 am avut o crestere a preturilor de 3,8%, 4,6% respectiv 1,3% (2016 si 2015 au fost ani cu deflatie). 

Potrivit  rapoartelor lunare ale BNR, dobanzile oferite de banci populatiei la depozitele nou constituite pe un termen cuprins intre 6 luni si 12 luni au oscilat anul trecut intre 2,55% si 2,89% (in crestere constanta, cu 2,89% consemnat in decembrie 2020). 

Cu alte cuvinte, in 2020 cei care au mizat pe depozite bancare cu scadenta de minim 6 luni au fost, in medie, in avantaj raportat la inflatie. Chiar si extragand impozitul pe dobanda tot ajungem la o dobanda neta de 2,6%, cu 0,1% peste inflatia din decembrie 2020. 

In anii anteriori, lucrurile au stat diferit. La finalul lui 2019 dobanda medie era de 3,06% deci acolo deponentii au pierdut in mod real bani avand in vedere inflatia de 3,8%. In 2018 aceeasi poveste, cu dobanda medie de 2,54% si inflatia de 4,6% iar in 2017, la dobanzi de 1,26% inflatia a fost de 1,3%. 

Alternativa la depozitele bancare au reprezentat-o o vreme titlurile de stat, care in contul unor scadente mai lungi, de pana la 5 ani, au oferit pana anul trecut dobanzi chiar si de 5% (la scadenta de 5 ani). 

In prezent, ultimele emisiuni din mai 2021 ofera dobanzi de 2,95% la un an si 3,35% la 3 ani, sub inflatia estimata la finalul anului si chiar sub cea din prezent, daca ne referim la scadenta mai scurta. 

Care sunt cele mai darnice banci

Daca ne referim la scadentele “lungi”, de 36 luni, cea mai mare dobanda o regasim la TBI Bank cu 4,2% (depozitul online). Urmeaza CEC-ul cu 3,5% (depozit online) si TechVentures Bank (fosta Banca Feroviara) cu 3,05%. Si gata, nu mai exista depozite peste 3%. 

Cine deschide un astfel de depozit la termen nu are decat sa spere ca pierderile sale in termeni reali nu se vor adanci daca inflatia accelereaza pana la scadenta. 

La 24 luni, dobanzi peste 3% gasim doar la TBI Bank (4%) si CEC Bank (3,35%).

Iar la 12 luni, poate cel mai popular depozit, avem un top dominat tot de TBI Bank cu 3,8%, CEC Bank cu 3,1% (depozit online), Alior Bank cu 2,8%, BRCI si OTP Bank cu 2,75%, Idea Bank cu 2,7%, etc. 

Exceptand CEC Bank, care pare sa urmeze o strategie de plasare a dobanzilor la termen in apropierea randamentelor titlurilor de stat pentru populatie, celelalte banci mari sunt nu sunt deloc darnice cu deponentii in acest moment. 

Banca Transilvania ofera o dobanda de  1,6% la 12 luni, UniCredit si ING - 1,2%, BRD - 1,05%, Raiffeisen Bank - 1%, iar BCR doar 0,8% (daca deponentul incaseaza veniturile in cont la BCR va primi 1,2%).

Cu toate acestea, romanii par sa favorizeze economisirea in dauna investitiilor, considerand ca mentinerea banilor in depozit, cu garantia Fondului de Garantare a Depozitelor este o alternativa de preferat riscului de a isi vedea la un moment dat sumele reduse, chiar daca in prezent actiunile sifondurile mutuale performeaza in general foarte bine. 

Cifrele BNR arata ca romanii prefera sa economiseasca chiar si la dobanzi real negative, astfel incat valoarea depozitelor bancare in lei a crescut cu 16,4% la finalul primului trimestru fata de martie 2020 (cu 12% au avansat cele in valuta, desi acolo dobanzile sunt foarte aproape de zero sau chiar zero). 

Bancile scad marjele la creditele de consum

 

Dobanzile fixe pleaca in acest moment de la 6% pe an, iar veniturile primite in cont aduc costuri mai mici debitorilor, ca si sumele mai mari solicitate de acestia pentru imprumuturile de nevoi personale. 

Bancile se intrec in ultima vreme in promotii la credite, incurajate pe de o parte de revenirea economiei, iar pe de alta parte dorind sa nu piarda oportunitatile aferente entuziasmului de consum al romanilor din aceasta perioada. 

CEC Bank scade dobanzile cu peste 3 puncte procentuale

Clientii care isi vor incasa veniturile la CEC Bank primesc astfel dobanzi cuprinse intre 7 si 8% pe an, o scadere importanta avand in vedere ca anterior dobanda practicata era de 10,4%. 

Creditele pot fi contractate prin sucursale sau exclusiv online iar in acest caz se acorda ca bonus pachetul de Bun Venit, cu cont curent, card de debit si mobile banking. Nu exista comision de analiza a dosarului de credit, dar lunar se va percepe un comision de administrare de 20 de lei. 

La BRD si BCR, dobanzile tin cont de profilul clientului

BCR si BRD ofera, teoretic cel putin, dobanzi fixe mai mici decat CEC Bank la creditele de consum. 

La BCR dobanda pleaca de la 5,99% pe an, dar in acest caz plaja de variatie a dobanzii este mult mai mare (poate ajunge pana la 16,49% pe an pentru respectivul tip de imprumut) ceea ce face ca doar in anumite cazuri sa se obtina valoarea mai mica (o valoare a creditului apreciabila, cu un istoric de creditare ireprosabil, vechime si continuitate in munca mari, salariul incasat in cont, etc). 

Similar stau lucrurile si in cazul BRD, unde dobanda fixa oscileaza intre 5,95% si 16,1%. Practic, nu foarte multi debitori se vor apropia de limitele inferioare ale intervalului de variatie a dobanzii la creditele de consum acordate de cele doua banci, astfel incat potentialii doritori de imprumuturi trebuie sa compare cu atentie ofertele primite, pentru a o alege pe cea mai avantajoasa.

Banca Transilvania ofera si credite cu dobanda variabila

Banca Transilvania ofera o dobanda variabila (IRCC plus o marja cuprinsa intre 5,5 % si 6,25 %) care reuseste sa se apropie destul de mult de oferta CEC Bank (valoarea indicelui este de 1,67% in acest moment).

Dar sa nu uitam ca tindem sa ne apropiem de un mediu economic cu o inflatie si cu dobanzi in crestere, iar  pana la scadenta unui imprumut de nevoi personale trec de cele mai multe ori cativa ani, astfel incat o dobanda fixa are in prezent avantajele sale. 

Trendul dobanzilor la credite noi de nevoi personale

Conform buletinului lunar BNR, la nivelul lunii martie dobanda medie la creditele noi acordate de banci, cu scadenta cuprinsa intre 1 si 5 ani, era de 8,57%. 

Se constata o tendinta de scadere fata de 8,79% din februarie si fata de valoarea de 9,06% pe an consemnata in ianuarie 2021. 

Cererea foarte mare care isi face simtita prezenta pe finalul pandemiei ar trebui sa continue acest impuls de scadere a marjelor la creditele de consum pentru populatie, daca inflatia nu va continua sa creasca la randul sau intr-un ritm la fel de alert ca la inceputul anului, caz in care bancile s-ar putea dovedi mai reticente in reducerea dobanzilor practicate. 

Cum poti deveni actionar la cel mai mare transportator fluvial de marfuri pe Dunare

 

Din 24 mai si pana pe 4 iunie investitorii pot subscrie actiuni aferente ofertei publice Transport Trade Services (TTS) la un pret cuprins intre 19 si 21 lei/actiune. Elemente cheie: PER de 13, indatorare redusa, stabilizare a cotatiilor post IPO, suma minima de participare 5.040 lei.

Vorbim de un holding care include mai multe companii fiind simultan transportator fluvial (majoritatea veniturilor vin de aici), operator portuar si casa de expeditie.

Cine este TTS si cum a evoluat activitatea companiei

In 2020, TTS a fost responsabila pentru aproximativ 30% din traficul de marfuri pe Dunare si are o flota fluviala de 466 de vase, cu o capacitate totala de 768kt. TTS desfasoara operatiuni comerciale in 9 tari (Romania, Serbia, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Austria, Slovacia, Ucraina si Germania) si opereaza 10 terminale portuare, din care 3 in Constanta si 7 pe cursul Dunarii. 

Anul trecut TTS a avut venituri de 520 milioane lei (in scadere fata de 551 milioane lei in 2019 pe fondul pandemiei, dar in crestere fata de cele 475 milioane lei din 2018) si un profit net atribuit actionarilor societatii de 44 milioane lei (fata de 53 milioane in 2019 si 17,8 milioane in 2018). 

Raportat la cele 30 milioane de actiuni existente (50% dintre acestea sunt scoase la vanzare in cadrul ofertei publice, conditia ca IPO-ul sa se incheie cu succes fiind ca 60% sa fie vandute in oferta) ar rezulta un profit net de 1,46 lei/actiune. 

PER la media pietei

Daca oferta se va inchide la 19 lei, atunci actiunile vor intra la tranzactionare la un PER (raport pret/castig pe actiune) de 13. Daca oferta se inchide la 21 lei, PER-ul ar fi de 14,3. In final, managerii ofertei vor decide la ce pret va fi inchisa aceasta, daca subscrierea reprezinta un succes, in functie de valoarea ofertelor primite din partea investitorilor institutionali. 

Cat de atractiv este un PER de 13-14? Electrica are in acest moment un PER de 12, Medlife de 19, Romgaz de 10, Transelectrica de 16, Petrom de 19, Transgaz de 28. 

Cu cat PER-ul este mai mic cu atat mai bine dar un PER mai mic poate ascunde si perspective mai putin optimiste pentru anii ce vin. PER-ul mediu la nivel de piata bursiera a fost in aprilie 2021 de 13,45, deci oferta este gandita fix pe media pietei. 

Indatorare mica, rezerve mari

TTS are perspective bune prin prisma recomandarilor UE de  a se incuraja in viitor mutarea unei parti a transporturilor de marfa pe apele interioare, iar Dunarea, unde opereaza holdingul, e foarte nimerita pe post de autostrada albastra (sau verde, daca ne referim la activitatea nepoluanta a TTS). 

Marja de profit nu arata rau, iar gradul de indatorare e foarte bun. De pilda, in momentul redactarii prospectului TTS avea datorii totale de 74 milioane lei si avea numerar si echivalente de numerar de 49 milioane lei (din care s-au platit insa actionarilor dividende de 16 milioane lei in aprilie).

Rezulta o indatorare neta de 41 milioane lei ceea ce pentru o companie cu o capitalizare asteptata de peste 600 milioane lei dupa listare e foarte putin. Datoriile mici reprezinta un avantaj in contextul in care ne apropiem de un mediu inflationist, cu dobanzi in crestere. 

In plus, prin bilantul TTS se gasesc si alte lucruri tentante , cum sunt rezervele de 223 milioane lei si un rezultat reportat de 244 milioane lei. O entitate foarte bine capitalizata deci, care ar putea in viitor sa isi majoreze capitalul cu includerea de actiuni gratuite pentru actionari, deci o crestere a lichiditatii. 

Politica moderata de dividende

Politica de dividende a fost moderata anii trecuti. Compania a distribuit 16,2 milioane din profitul pe 2020 (0,54 lei/actiune) si 15,3 milioane lei din profitul pe 2019 (0,51 lei/actiune). 

La un pret de inchidere a ofertei de 19 lei dividendul platit in acest an ar avea un randament de 2,8%. Pe viitor, se propune ca 45% din profit sa mearga spre fondul de dividende, ceea ce reprezinta un plus de generozitate pentru actionari. 

La profitul de 44 milioane lei din 2020 asta ar insemna aproape 20 milioane lei, deci 0,66 lei/actiune (randament la dividend de 3,4%, ca un depozit bancar din prezent, la bancile mai darnice). Per total, o combinatie echilibrata intre o actiune de dividend si una de crestere. 

Sa mai spunem ca fondurile rezultate din IPO nu raman la dispozitia societatii (nu este majorare de capital), ci vor reveni actionarilor vanzatori. 

Investitie pe termen lung dar si...pe termen scurt

Pentru cei care vor sa parieze pe mutarea unei parti importante din transporturile de marfuri pe Dunare, in contextul revolutiei verzi imaginate de UE, actiunile TTS sunt un pariu pe termen lung. 

Pentru cei care mizeaza pe suprasubscriere si presiune la cumparare din partea institutionalilor dupa listare, actiunile TTS pot fi si un pariu castigator pe termen scurt, multumita politicii de stabilizare a cotatiilor. 

Timp de o luna dupa listare, managerii ofertei pot efectua operatiuni de piata pentru stabilizarea cotatiilor si in acest scop vor retine un procent de 10% din suma incasata in urma ofertei (transa de retail, cea de unde vin majoritatea ordinelor de vanzare dupa listare are alocata 15% din oferta-2,25 milioane actiuni, deci sumele pentru stabilizare sunt generoase). 

Cum se subscrie efectiv

Investitorii de retail au la dispozitie o transa de 15% din oferta, impartita in doua. Prima subtransa, reprezentand 10% din oferta, 1,5 milioane actiuni, este pentru ordine cuprinse intre minim 240 actiuni si maxim 7.500 actiuni. 

Cum investitorii de retail subscriu automat la pretul de 21 lei (daca oferta se inchide la un pret mai mic atunci si detinerile lor vor fi ajustate la respectiva valoare), rezulta ca suma minima pentru participare la IPO este de 5.040 lei. 

Pe aceasta subtransa alocarea este garantata, dupa principiul primul venit primul servit. Pe cea de a doua subtransa, cea a investitorilor care cumpara peste 7.500 actiuni, alocarea este pro-rata, deci se primesc actiuni proportional cu valoarea subscrierilor, daca cererea e mai mare ca oferta. 

Subscrierile se fac prin brokerii din sindicatul de intermediere-Swiss Capital, Tradeville, SSIF Broker, dar si prin partenerii lor autorizati la BVB.