Dobanzile negative nu descurajeaza economisirea in Europa

Europenii continua sa isi pastreze banii in conturi la banci, chiar daca dobanzile incasate sunt la nivelul zero sau negative, reiese dintr-un studiu realizat de cea mai mare firma de colectare de creante din Europa, Intrum Justitia, cu sediu in Stockholm. Pe de alta parte, potrivit Bloomberg, un sfert dintre europeni nu isi pot plati datoriile.

Conform cercetarii, circa 69% dintre europenii intervievati sustin ca isi pastreaza banii in conturi bancare. Studiul, intitulat European Consumer Payment Report, a fost realizat prin intervievarea a circa 21.000 de oameni in 21 de tari.

”Dupa criza financiara oamenii au simtit nevoia sa isi creeze o anumita siguranta, chiar daca au mijloace financiare modeste. Cum nu poate fi vorba de castiguri fantastice, probabil cei care isi tin inca banii in banca o fac pentru siguranta”, a explicat directorul general al companiei, Mikael Ericson.


Studiul mai arata ca 26% dintre europeni prefera sa isi pastreze surplusul de bani in numerar, iar alti 16% in actiuni.

Pe de alta parte, numai 14% dintre persoanele intervievate au spus ca apeleaza la fonduri de investitii, 8% isi plaseaza economiile in proprietati imobiliare si 8% in obligatiuni.

Interesant este faptul ca si in Danemarca si Suedia, unde dobanzile bancilor centrale sunt negative, aproape 80% dintre persoanele intervievate, adica mai mult decat media la nivel european, au spus ca isi pastreaza banii in conturi bancare. In Franta, Marea Britanie si Olanda, procentul este de peste 80%, mai reiese din documentul citat

Jumatate dintre europeni spun ca nu isi permit o existenta demna

Cu toate acestea, realizatorii studiului au sesizat si motive de ingrijorare. Documentul arata fragilitatea financiara a multor europeni, la aproape cinci ani de la criza datoriilor din regiune.

Conform realizatorilor cercetarii, circa 27% dintre persoanele intervievate au spus ca uneori nu pot sa isi plateasca datoriile. Dintre acestia, 58% simt ca nu au destui bani pentru o existenta demna.

Din studiu mai reiese ca, in ultimele 12 luni, circa 44% dintre europeni nu au fost capabili sa isi plateasca la timp cel putin o factura, mai ales din cauza lipsei de bani. Cea mai grava situatie este in Grecia, unde 76% dintre familii nu reusesc sa achite la timp facturile.

Multi locuitori din UE vor sa emigreze

Dupa ani de zile de masuri monetare extraordinare de sprijin pentru sistemele financiare, multi europeni se intreaba daca le-ar fi fost mai bine daca ar fi trait in alta parte, mai spus realizatorii analizei.

Astfel, la nivelul Europei, 24% dintre participantii la studiu au spus ca vor sa se mute pentru a scapa de problemele financiare din tarile lor.

In acelasi timp, in Marea Britanie, 29% dintre persoanele cu varste intre 18 si 24 de ani au declarat ca s-ar gandi sa plece din tara, posibil ca reactie la decizia Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana, potrivit Intrum Justitia. In urma cu un an, doar 13% dintre tinerii britanici au spus ca vor sa plece.

Noi tichete pentru Rabla

Programul Rabla Clasic 2016 a fost suplimentat cu 3.538 de tichete, in valoare de aproximativ 23 de milioane de lei, exclusiv pentru persoanele fizice. Aceasta este a treia suplimentare din acest an. Totodata, termenul de inscriere si de depunere a dosarelor a fost prelungit pana la data de 10 decembrie 2016, a anuntat Ministerul Mediului.
Anterior, Programul a mai fost suplimentat in iulie, cu 4.000 de tichete electronice, si in octombrie, cu aproximativ 2.000 de tichete.

Cati beneficiari are Programul anul acesta?

„Cumuland bugetul initial al Programului si suplimentarile din iulie si octombrie, ne asteptam sa depasim 25.000 de beneficiari, pana la sfarsitul anului. Interesul fata de programul Rabla continua sa fie foarte ridicat si ma bucur ca am reusit sa identificam resursele pentru a inlocui si mai multe masini vechi cu autovehicule noi, mai putin poluante”, a declarat ministrul mediului, Cristiana Pasca Palmer.


Programul Rabla a inceput tarziu in acest an, spre finalul lunii iunie, insa tichetele (13.000 in prima faza) s-au epuizat rapid, astfel incat Ministerul Mediului a anuntat aproape imediat ca il suplimenteaza.

Pentru Rabla Clasic ramane in vigoare prima de casare de 6.500 de lei, cu posibilitatea accesarii suplimentare a doua eco-bonus-uri, respectiv un eco-bonus de 750 de lei care poate fi adaugat primei de casare in situatia in care posesorul alege sa isi cumpere o masina al carei motor genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 100 g/km, si/sau un eco-bonus in valoare de 1.500 lei pentru situatia in care se opteaza pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

Pentru masinile electrice, este in derulare programul Rabla Plus. In cadrul acestuia, cei care vor sa aleaga o masina care nu polueaza beneficiaza din partea AFM de doua tipuri de eco-tichete, unul de 5.000 de lei pentru achizitionarea unui autoturism nou electric-hibrid sau unul de 20.000 de lei pentru masinile noi 100% electrice. Cele doua axe ale programului pot fi accesate de populatie separat sau combinat. 

Finantarea pentru Programul Rabla ar putea disparea

In contextul prelungirii programului, Ministerul mai anunta ca notele de inscriere vor putea fi introduse de catre producatorii validati incepand cu data de 23 noiembrie, ora 12.00, iar facturile aferente acestora vor fi emise numai incepand cu data de 9 decembrie 2016.

Nota de inscriere este valabila maximum 120 de zile de la data emiterii, insa fara a se depasi data de 15 decembrie 2016, aceasta fiind si data-limita pentru depunerea ultimei cereri de decontare din cadrul programului.

In plus, a fost introdusa posibilitatea prelungirii, pana la data de 31 martie 2017, a valabilitatii contractelor de finantare nerambursabila incheiate de catre producatorii validati cu Administratia Fondului pentru Mediu (AFM).

Programul Rabla este finantat din bugetul AFM, alimentat in mare parte din timbrul de mediu prevazut a fi elminat, potrivit unei legi adoptata recent de Parlament. Actul normativ nu a fost promulgat, insa, de presedintele Iohannis, care l-a contestat la Curtea Constitutionala pe motiv ca incalca mai multe prevederi ale legii fundamentale. 

In aceste conditii, ramane de vazut daca in urmatorii ani Programul va mai beneficia de finantarea necesara.