EY: Antreprenorii prefera simplificarea in loc de reducerea taxelor

Antreprenorii romani considera ca simplificarea fiscalitatii este mai importanta decat reducerea taxelor. Potrivit EY, 60% dintre participantii la un studiu au sustinut acest aspect, in timp ce doar 14% vad reducerea taxelor ca fiind principala masura pentru imbunatatirea mediului fiscal din Romania.

Studiul EY Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc releva faptul ca, pentru imbunatatirea mediului fiscal, antreprenorii opteaza si pentru dezvoltarea unei agentii guvernamentale care sa asiste afacerile noi in respectarea cerintelor fiscale si pentru reducerea fiscalizarii veniturilor persoanelor fizice, insa in proportie mult mai mica - 11%, respectiv 6%. 

Raspunsurile antreprenorilor indica o crestere a nevoii pentru simplificarea sistemului fiscal, aceasta cerinta crescand fata de anul trecut, de la 48% la 60%, in timp ce reducerea fiscalizarii veniturilor companiilor a scazut de la 26% la 14%, sustin reprezentantii EY. 

Acestia citeaza si raportul Doing Business 2015, din care reiese ca in Romania deschiderea unei afaceri dureaza opt zile, presupunand ca toate informatiile necesare infiintarii unei afaceri sunt disponibile fara costuri de timp si fara a apela la consultanti sau la plati neoficiale. Asta plaseaza Romania pe locul 38 din cele 189 de tari analizate. Totusi, timpul s-a scurtat fata de anul trecut, cand erau necesare 8,5 zile in acest scop. 

Prin comparatie, in Estonia, una dintre cele mai digitalizate societati din Europa si din lume, alegerea si verificarea disponibilitatii numelui pentru noua companie, ca si inregistrarea efectiva a firmei se pot face 100% online. Astfel, crearea noii firme poate dura doar cateva ore si costa 140 de euro.

In plus, conform aceluias raport, o firma romaneasca la inceput de drum are nevoie de 159 de ore/an pentru a naviga prin sistemul fiscal. Acest cost reprezinta de fapt o scadere a productivitatii pentru firma respectiva, sustin specialistii EY. 

In Statele Unite, conform Small Business Administration, costurile de conformitate pentru o firma mica sunt cu 206% mai mari decat pentru o firma mare, care dispune de resurse semnificative pentru a se conforma codului fiscal. 

”Pentru Romania, nu stim ca un astfel de calcul sa fi fost realizat, dar cel mai probabil situatia este comparabila”, precizeaza reprezentantii companiei de consultanta.

Amnistia contributiei sociale de sanatate intra in vigoare

Legea care anuleaza plata contributiei de sanatate pentru mai multe categorii de persoane fizice a aparut in Monitorul Oficial si urmeaza sa intre vineri in vigoare. Este vorba de sumele datorate de acele categorii de contribuabili pentru perioada 01 ianuarie 2012 - 01 februarie 2015. 
La data de 1 februarie 2015 a intrat in vigoare Ordonanta Guvernului, de modificare a Codului Fiscal, care scuteste de la plata constributiilor sociale respectivele categorii de persoane. 

Beneficiarii scutirii sunt in principal cei care au realizat venituri in sume mici, pentru care legea a dispus recalcularea bazei impozabile a contributiei la sanatate, la nivelul salariului minim pe economie.

Ca exemplu, e vorba si de copiii care au incasat dobanzi bancare pentru alocatia scolara, iar pentru venituri nesemnificative din dobanzi a fost stabilita obligatia platii contributiei la sanatate calculata la nivelul salariului minim.

Capcanele Codului Fiscal

Economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea a identificat cinci capcane macroeconomice continute de prevederile Codului Fiscal. Printre acestea se numara adaugarea unui stimul fiscal unei economii care creste peste potential si riscurile cresterii deficitului bugetar peste 3% din PIB.
Potrivit lui Lazea, conceptul de PIB potential arata cu cat poate creste economia fara a crea presiuni inflationiste. Cele mai multe studii, facute atat in cadrul BNR, cat si de catre organismele financiare internationale, estimeaza cresterea potentiala din Romania undeva intre 2,5 si 3% pe an. ”Nu inseamna ca suntem “condamnati” la aceste niveluri de crestere: investitiile pot fi stimulate, la fel ca si demografia sau productivitatea (cele trei ingrediente care compun cresterea economica – n.r.), prin politici de reforme structurale. (…) 

Astazi, economia Romaniei creste cu aproape 4,5% pe an (deci peste potential) si nu exista nici un motiv pentru a adauga stimuli suplimentari de crestere printr-o relaxare masiva a politicii fiscale. Este ca si cum un sofer ar apasa pe acceleratie in timp ce masina in care se afla o ia la vale, convins fiind ca nu va trebui sa franeze brusc, deoarece legea gravitatiei nu i se aplica”, a scris Valentin Lazea pe blogul BNR. 

In opinia sa, este de preferat o crestere sustenabila de 3%; 3%; 3%; 3% (adica 12% in patru ani), decat de 5%; 5%; -2% si 1% (pentru un total de 9% in patru ani). ”Aici trebuie sa vorbim si de ipocrizia mediului de afaceri autohton, care prefera castigurile pe termen scurt (si preseaza asupra factorului politic) chiar stiind bine ca acestea sunt nesustenabile si reversibile in timp. Despre omul de rand, ce sa mai vorbim? Deprins cu supravietuirea de pe o zi pe alta, orice concept de planificare pe termen lung ii este strain cu desavarsire, asa incat se bucura pentru orice castig prezent, indiferent de pretul pe care va trebui sa il plateasca ulterior”, sustine economistul BNR. 

A doua capcana identificata de Lazea este referitoare la deficitul bugetar, care, daca ajunge 3% din PIB, sau peste, intr-un an in care cresterea economica supraperformeaza, intr-un an slab ar putea ajunge la 5-6 procente din PIB. 

Pe de alta parte, incalcarea unuia din criteriile de la Maastricht, cel referitor la deficitul bugetar, semnalizeaza “seriozitatea” intregii clase politice (si a mediului de afaceri) in ceea ce priveste adoptarea euro, atunci cand – teoretic cel putin – ar trebui ca Romania sa intre in Mecanismul Ratelor de Schimb II la 1 ianuarie 2016. 

In aceste conditii, Lazea sustine ca politica monetara va trebui sa reactioneze si sa devina, macar ea, contraciclica, daca politica fiscala devine agresiv prociclica. 

”Intr-un mediu economic cuprins de euforie (nejustificata) este usor sa ne imaginam preturile locuintelor crescand cu 8-10% pe an. Ce vor face multi deponenti la banci, ale caror dobanzi de 2% abia acopera rata inflatiei si comisioanele de administrare? Exista riscul real ca intermedierea imobiliara sa redevina un sport national, asa cum a fost in perioada 2007- 2008. Banca Nationala nu are cum sa ramana indiferenta si sa nu ridice nivelul dobanzilor. Astfel, ce se va castiga pe “mere” (prin relaxarea politicii fiscale) se va pierde pe “pere” (prin inasprirea politicii monetare)”, a explicat Lazea. 

In plus, Romania risca sa promoveze un model de crestere consumerist, care sa o condamne la capcana venitului mijlociu. ”Daca autoritatile aleg sa stimuleze consumul, prin sacrificarea investitiilor si a exporturilor, tarile respective au toate sansele sa ramana prinse in capcana venitului mijlociu, o zona din care nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad (vezi cazul Greciei, Argentinei si al altor state mediteraneene si sud – americane cu care ne asemanam). Din contra, daca autoritatile conving populatia sa amane consumul si sa stimuleze investitiile si exportul, exista toate sansele ca economiile respective sa iasa din capcana venitului mijlociu (vezi cazul Estoniei, Slovaciei si chiar al Poloniei)”, a mai spus Lazea. 

In opinia sa, pe langa cele cinci capcane macroeconomice continute in Codul Fiscal, mai trebuie semnalata una, respectiv semnalul pe care il trimite Romania ca stat indisciplinat fiscal, care a iesit din procedura de deficit excesiv, pentru a reintra din nou.

Asiguratorii risca 10% din primele subscrise

Companiile de asigurari investigate de Consiliul Concurentei pentru schimb de informatii si intelegeri in legatura cu preturile risca amenzi de pana la 10% din primele incasate, daca suspiciunile se confirma. Afirmatia ii apartine presedintelui Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu. 

"Suspectam o coordonare a comportamentului intre companii pe baza unui schimb de informatii. Ele aveau acces prin intermediul unei platforme la cifrele de vanzari ale concurentilor lor - puteau sa stie preturi, volume, tipurile de clienti si produsele, iar acest lucru le permitea sa-si ajusteze comportamentul si in felul aceste sa nu ofere cele mai bune preturi si conditii clientilor lor", a explicat Chiritoiu. 

El a explicat ca au fost deja descinderi la sediile principalelor companii si s-au colectat documente de acolo, pe baza mandatului de dat de judecator.

Presedintele Consiliului a mai spus ca ancheta poate dura pana la doi ani, insa, in functie de complexitatea cazului, pot fi investigatii mai scurte.


Pe de alta parte, reprezentantii Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) au precizat, prin intermediul unui comunicat de presa, ca au incredere ca analiza Concurentei va arata ca ingrijorarle avute in vedere la deschiderea procedurii nu reprezinta o incalcare a regulilor de concurenta.

Mai mult, UNSAR va colabora "cu toata disponibilitatea" cu Consiliul Concurentei in vederea clarificarii si inlaturarii eventualelor ingrijorari care au stat la baza deschiderii acestei proceduri, mai spus reprezentantii companiilor investigate. 

Consiliul Concurentei a declantat o investigatie privind posibila incalcare a regulilor nationale si comunitare de concurenta de catre Media Xprimm, UNSAR, societatile de asigurare membre UNSAR, precum si alte societati de asigurare.

Clientii cu credite in franci, abandonati de autoritati

Clientii cu credite in franci elvetieni sunt abandonati si de autoritati, dupa ce cele mai multe banci au refuzat negocierile cu reprezentantii acestora. Toate initiativele legislative propuse pentru conversia creditelor din franci in alta moneda sunt abandomate in prezent. 

Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) impreuna cu reprezentantii Grupului Clientilor cu Credite in CHF (GCCC) denunta dezinteresul total al autoritatilor romane in legatura cu rezolvarea problemelor cu care se confrunta debitorii cu credite in franci elvetieni (CHF). 

„Comisia Buget-Finante-Banci din Camera Deputatilor a stopat discutiile pe seama multiplelor proiecte de lege care vizeaza conversia creditelor in franci elvetieni. Cu exceptia unor initiative personale ale unor membri ai comisiei, drama debitorilor in franci elvetieni nu pare sa-i preocupe prea tare nici pe alesii poporului”, se arata intr-un comunicat comun al celor doua organizatii.

Mai mult, reprezentantii clientilor reclama faptul ca,la aproape o luna si jumatate de la depunerea la Guvern a unui memoriu in atentia Primului Ministru, prin care prezentau rezultatele initiativei de negociere colectiva cu bancile si prin care solicitau adoptarea cat mai rapida a unei reglementari privind conversia creditelor, dar si o audienta in care se explicau ratiunile solicitarii lor, demersul a fost ignorat total. 

„In plus, intamplator sau nu, memoriul a fost initial directionat spre Ministerul Sanatatii. Eforturile noastre de re-inregistrare la Ministerul Finantelor Publice s-au dovedit si ele zadarnice, nici aceasta institutie nu a dat niciun raspuns in cele 30 de zile care au trecut de la momentul confirmarii receptiei documentului”, se subliniaza in comunicat.


In plus, semnatarii comunicatului sustin ca au depus repetate solicitari pentru obtinerea unei audiente la ministrul Finantelor Publice care au fost, de asemenea, ignorate. „Ministerul Finantelor Publice tine in sertar, de altfel, un proiect de lege propriu pe aceasta tema. AURSF si reprezentantii GCCC au solicitat o dezbatere publica a proiectului, au discutat cu reprezentantii MFP in ultima saptamana a lunii martie si au transmis propunerile de modificare ale acestuia la inceputul lunii aprilie. De atunci si pana astazi, cu proiectul respectiv nu s-a mai intamplat nimic, iar oficialii MFP nu au oferit nicio precizare privind stadiul in care se afla acesta”, se mai arata in comunicat. 

AURSF constata ca dezinteresul autoritatilor romane contrasteaza in mod evident cu atitudinea manifestata de decidentii politici si economici din alte tari. 

Se mentioneaza, in acest context, cazul Poloniei unde, conform informatiilor publicate in mass-media, partidele politice si presedintele tarii lucreaza la o solutie care sa intruneasca un suport cat mai general. Guvernul este favorabil unei solutii de conversie a creditelor la un curs mediu intre cel actual si cel de la momentul acordarii, in timp ce opozitia si presedintele sunt inca si mai radicali, solicitand conversia creditelor la cursul din momentul acordarii. 

De asemenea se da exemplul Croatiei, tara in care Parlamentul a fixat cursul monedei nationale fata de francul elvetian pentru un an, la nivelul de dinainte de explozia acestuia din ianuarie 2015, iar ministrul Finantelor Publice este favorabil unei solutii prin care bancile sa fie obligate sa aplice un discount similar cu nivelul deprecierii pretului imobilelor ipotecate in favoarea bancilor.

"Speram, totusi, ca macar in ceasul al 12-lea, autoritatile romane sa se trezeasca si, daca nu identifica o solutie proprie, sa preia macar unul dintre modelele gandite de tarile din regiune. Cei care isi mai permit luxul de a plati, fac fata din ce in ce mai greu platii ratelor lunare si tot mai multi romani se confrunta cu pericolul de a-si pierde acoperisul de deasupra capului", afirma Alin Iacob, presedintele AURSF.

Restantele la credite sunt in scadere

Restantele la creditele acordate de banci populatiei si firmelor au scazut, in iunie 2015, la 23 de miliarde de lei (echivalentul a 5,2 miliarde de euro). Suma este cu 27% sub nivelul inregistrat in urma cu un an, reiese din datele publicate de Banca Nationala a Romaniei.
La lei, valoarea restantelor era de 9,5 miliarde la finele lunii iunie, in scadere cu o treime fata de iunie 2014. Comparativ cu luna mai, restantele in lei au scazut cu 100 de milioane de lei, in timp ce restantele la creditele in valuta s-au diminuat cu 200 de milioane de lei. 

La finalul lunii iunie, imprumuturile acordate populatiei si companiilor de banci se ridicau la 215 miliarde de lei, in timp ce resursele atrase insumau 231 de miliarde de lei. Astfel, restantele au ajuns sa reprezinte 11% din totalul imprumuturilor. In iunie anul trecut, ponderea restantelor in creditele acordate era de 15%. 

In termeni nominali, scaderea anuala a restantelor la credite a fost de 8 miliarde de lei, in principal datorita procesului accelerat de curatare a portofoliilor de credite neperformante derulat de banci in a doua jumatate a anului trecut.

Consiliul fiscal: Sub-executia cheltuielilor de investitii este foarte probabila

Deficitul bugetar stabilit de autoritati nu va fi depasit ca urmare a rectificarii bugetare, sustine Consiliul fiscal in opinia emisa pe aceasta tema. Insa, din nou, este foarte probabila nerealizarea cheltuielilor de investitii, avand in vedere experienta nefasta din 2014 si din prima jumatate a acestui an. 

"Consiliul fiscal apreciaza ca incadrarea in tinta de deficit bugetar pe anul in curs, in contextul mentinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare, se va realiza cu usurinta, iar balanta riscurilor apare drept inclinata in directia inregistrarii unui deficit bugetar mai redus decat cel tintit, in conditiile in care sub-executia cheltuielilor de investitii apare drept foarte probabila”, se arata in documentul mentionat. 

La capitolul venituri, CF sustine ca estimarile sunt fundamentate avand in vedere cresterea economica peste asteptari si imbunatatire a eficientei colectarii. 

Pe de alta parte, organismul are rezerve serioase fata de estimarile privind cresterea veniturilor din contributii sociale, insa sustine ca nerealizarea acestora va fi compensata de probabilitatea ridicata a unor venituri fiscale superioare celor estimate.

In plus, CF este sceptic in ceea ce prives estimarilor privind sumele din fonduri europene post-aderare revizuite ascendent cu circa doua miliarde de lei, avand in vedere performanta raportata la programul pe primul trimestru si ipoteza implicita a triplarii intrarilor in a doua jumatate a anului. Insa, nerealizarea veniturlor duce la ajustarea automata a cheltuielilor, deci deficitul nu va fi afectat, sustine CF. 

La capitolul cheltuieli, „realizarea acestora la nivelul programat apare drept extrem de putin probabila”, avand in vedere subexecutia masiva din primul semestru al anului curent. Pentru realizarea programului anual, ar trebui cheltuite sume de patru ori mai mari in a doua parte a anului comparativ cu primul semestru, iar experienta recenta arata ca acest lucru nu este posibil. 

Consiliul fiscal mentioneaza faptul ca opinia transmisa nu tine seama de modificarile operate intre timp la proiectul de rectificare bugetara si notificate Consiliului fiscal in dimineata zilei de marti, 28 iulie.

Credite de 10.000 de lei de la Provident, cu rambursare lunara

Provident lanseaza creditele cu rambursare lunara si dubleaza suma maxima care poate fi imprumutata, pana la 10.000 de lei. Decizia vine in urma unui sondaj din care a reiesit faptul ca un procent important de participanti ar lua un credit cuprins intre 5.000 si 10.000 de lei. 

Noile credite se acorda pe o perioada de 12, 15 sau 18 luni si sunt disponibile momentan pentru locuitorii din Bucuresti, Targu Mures, Medias, Targoviste, Brasov si Covasna, urmand sa devina disponibile in intreaga tara pana la sfarsitul lunii octombrie, reiese dintr-un comunicat al companiei. 

Imprumuturile sunt oferite fara giranti si fara garantii in baza unei dovezi de resedinta si a unui venit minim de 1.300 de lei, iar valoarea DAE este cuprinsa intre 45% si 59,7% in functie de valoarea imprumutata si de perioada.

Comunicatul prezinta si un exemplu de rambursare a unui imprumut Provident de 10.000 lei pe 18 luni, prin transfer bancar: rata fixa a dobanzii 36% pe an, DAE 45,2%; valoare totala platibila 13,262.57 lei (include suma imprumutata, dobanda si comisionul de analiza dosar de 175 lei); valoarea ratei lunare 736,81 lei. 

Sondajul mentionat, realizat la solicitarea Provident Financial Romania, arata ca, daca ar avea in buzunar 10.000 de lei, mai bine de o treime dintre romani si-ar renova locuinta, 31% dintre ei si-ar achita creditele, iar 30% ar pune banii deoparte pentru a economisi. 

In acelasi timp, un sfert dintre romani cred ca, in conditiile actuale, nu ar reusi niciodata sa puna deoparte 10.000 de lei.  Un procent similar (25%) considera ca le-ar trebui 2 sau 3 ani, in timp ce un roman din 5 spune ca ar putea economisi aceasta suma in 5 ani, mai reiese din sondaj. 

Smartphone-ul este cea mai importanta achizitie din ultimul an pentru 20% dintre respondenti, urmat de aparatele electrocasnice (14,4%), de laptop (13,2%) si de masina (11,5%).

Conform sondajului, atunci cand vor sa ia un credit, romanii sunt interesati in cea mai mare masura sa fie informati in legatura cu toate costurile si conditiile (peste 62%) si ca institutia financiara care acorda imprumutul sa fie deschisa sa negocieze daca apar intarzieri la plata ratei (aproape 17%). Daca ar fi sa imprumute acum o suma de bani pentru diverse nevoi personale, 20% dintre respondenti au spus ca ar lua un imprumut de cel mult 5.000 de lei si un procent similar ar imprumuta sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei.

Sondajul realizat la cererea Provident a fost efectuat pe un esantion de 670 de persoane din mediul urban (85%) si rural (15%). 38% dintre respondenti au absolvit cel putin colegiul sau facultatea in timp ce 39% au terminat liceul sau scoala profesionala. 

In privinta regiunilor din care provin participantii la sondaj, se detaseaza Muntenia, cu 47% dintre respondenti, urmata de Transilvania, cu 26%. Veniturile participantilor la studiul sustinut de Provident Financial Romania sunt de pana in 1.500 de lei pentru 49% dintre respondenti.

Majorare de capital la Banca Transilvania

Banca Transilvania si-a majorat capitalul cu 417,38 milioane de lei, la 3,03 miliarde de lei. Operatiunea a fost realizata prin emisiunea a 417,38 milioane de actiuni cu valoare nominala de 1 leu/titlu, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

Fondurile obtinute prin majorarea de capital vor fi utilizate pentru sustinerea activitatii curente a bancii, se mentioneaza in raportul citat. 

Potrivit documentului, majorarea capitalului social s-a realizat prin incorporarea rezervelor constituite din profitul net pe 2014, de 406,82 milioane lei si a rezervelor constituite din prime de conversie a obligatiunilor in actiuni, in valoare de 10,55 milioane de lei. 

Actiunile Bancii Transilvania sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti cu simbolul TLV. Titlurile au inchis sedinta bursiera de vineri la 2,36 lei/titlu, astfel incat capitalizarea se ridica la 7,14 miliarde de lei.

Increderea analistilor in economie scade

Indicatorul de incredere macroeconomica al CFA Romania a scazut in iunie la 70,8 puncte, de la maximul istoric de 77,1 puncte inregistrat in luna mai. Reducerea a fost determinata de componenta de anticipatii, in timp ce perceptia situatiei actuale a atins un nivel record, reiese dintr-un comunicat al organizatiei.

Astfel, indicatorul conditiilor curente a urcat cu 2,8 puncte fata de valoarea inregistrata in exercitiul anterior, la 67,5 puncte.

"Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 10,7 puncte, la valoarea de 72,6. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, valorile mediane ale anticipatiilor pentru cele doua orizonturi de timp avute in vedere au consemnat un curs anticipat de 4,45 lei/euro pentru ambele orizonturi (6 luni si 12 luni, n.r.); valori similare cu cele inregistrate in exercitiul anterior. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2016/iunie 2015) a inregistrat o valoare mediana de 1,38%", se mentioneaza in comunicatul CFA Romania.

Potrivit sondajului, 55,2% dintre analistii financiari se asteapta la cresteri ale veniturilor personale in economie in urmatoarele 12 luni, in timp ce doar 3,4% anticipeaza scaderea acestora. Restul, de 41,4% dintre respondenti considera ca veniturile vor stagna in acest interval.

Analistii financiari au asteptari bune si pentru piata de capital, peste 62% dintre acestia estimand o evolutie pozitiva a indicelui BET al Bursei de Valori Bucuresti in urmatoarele 12 luni. Numai 10,3% dintre respondenti se asteapta la scadere.

Indicatorul CFA de incredere macroeconomica a fost lansat in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin care se doreste sa se cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni. Indicatorul poate avea valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a sase intrebari cu privire la conditiile curente, referitoare la mediul de afaceri si piata muncii, anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie. Sondajul evalueaza totodata anticipatiile pentru un an pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Investigatie a Consiliului Concurentei pe piata asigurarilor

Consiliul Concurentei a declansat o investigatie privind posibila incalcare a regulilor nationale si comunitare de concurenta. Sunt vizate publicatia Media Xprimm, UNSAR, societatile de asigurare membre UNSAR, precum si alte societati de asigurare. 

”Investigatia are ca obiect un posibil schimb de informatii sensibile din punct de vedere comercial intre concurentii de pe piata serviciilor de asigurare. Investigatia a fost declansata din oficiu”. 

In cadrul investigatiei, Consiliul Concurentei a efectuat inspectii inopinate la sediile UNSAR, Media Xprimm si la sediile unor societati de asigurare membre UNSAR. 


”Documentele ridicate in cadrul acestor inspectii se afla in analiza autoritatii romane de concurenta, in cadrul procedurilor specifice investigatiei”, se mentioneaza in comunicat.

Potrivit documentului, inspectiile inopinate reprezinta o etapa preliminara in cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurential. 

”Efectuarea acestor inspectii nu reprezinta o antepronuntare a Consiliului Concurentei in ceea ce priveste vinovatia companiilor investigate si nici in ceea ce priveste rezultatul final al investigatiei declansate”, precizeaza Consiliul Concurentei.

Leul a reintrat in era acalmiei

Leul incheie saptamana in scadere usoara fata de moneda unica europeana, intrand intr-o perioada de stabilitate, dupa cateva saptamani de fluctuatii ample pe fondul tensiunilor din Grecia. In schimb, leul s-a apreciat fata de dolar, dar cotatia ramane inca peste 4 lei.

Banca Nationala a Romaniei a anuntat vineri un curs de 4,4226 lei pentru un euro, maximul satamanii, in crestere cu aproximativ 1,5 bani fata de cotatia de vinerea trecuta. Minimul saptamanii a fost atins in sedinta de marti, cand un euro a fost cotat la 4,4097 lei/euro. 

Dolarul american si-a consolidat pozitia peste cotatia de 4 lei, insa a mai pierdut din avant. BNR a anuntat un curs de inchidere de saptamana de 4,0393 lei pe dolar, in scadere de la 4,0584 lei pe dolar la sfarsitul saptamanii trecute. In prima zi a saptamanii, dolarul a urcat la 4,0785 lei, insa ulterior a scazut constant. 

Si francul elvetian a scazut in raport cu leul pana la un curs de 4,2042 lei pe franc, de la 4,2391 lei pe franc vinerea trecuta. Si in acest caz, aprecierea leului s-a produs constant pe parcursul intregii saptamani.

Solutia Cipru trebuie evitata in Grecia, sustine un oficial BCE

Bancile din Grecia ar trebui sa se recapitalizeze urgent, inainte de testele de stres pe care Banca Centrala Europeana (BCE) le deruleaza in toamna, sustine un oficial din BCE. El sustine ca, astfel, s-ar evita o situatie de genul celei din Cipru, unde clientii au contribuit la recapitalizarea bancilor. 

O astfel de masura este de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar,a precizat Christian Noyer, membru in consiliul guvernatorilor BCE, citat de Reuters. 

Oficialul BCE a precizat ca este impotriva ideii de a cere celor mai importanti clienti ai bancilor elene sa contribuie la recapitalizarea acestora, asa cum s-a intamplat in cazul bancilor din Cipru in 2013.

"Pozitia mea este impartasita in mare parte de guvernatori",a precizat Noyer. In opinia sa, clarificarea acestei probleme ar contribui la recastigarea increderii si ar readuce in Grecia o mare parte din fondurile de 90 de miliarde de euro care au iesit din tara din 2010.

BCE a suplimentat, recent, fondurile de urgenta destinate bancilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, de la 89,5 miliarde de euro. Acest aspect a permis redeschiderea bancilor la inceputul acestei saptamani, dupa ce au fost inchise timp de trei saptamani.

UNSAR: Asiguratorii pot plati daunele in cazul unui cutremur similar celui din 77

Companiile de asigurari din Romania au capacitatea de despagubire necesara in cazul unui cutremur similar celui din 1977, sustin reprezentantii Uniunii Nationale a Asiguratorilor din Romania. 12 societati, care cumuleaza 84% din piata, ar putea acorda despagubiri de peste 1,45 miliarde de euro, intr-o asemenea perspectiva. 
Suma este cu aproape 60% peste daunele pe care le-ar produce un cutremur similar cu cel din 1977. La acel moment, daunele produse au fost estimate la 909 de milioane euro, se arata intr-o analiza realizata de AON Benfield, citata de reprezentantii UNSAR. 

"Prin acest studiu vrem sa va aratam ca este gresita ideea ca nici un asigurator nu ar putea plati despagibirile in cazul unui cutremur major. Testul de stres prezentat de ASF, care a luat in calcul producerea unui cutremur sever, a fost foarte util, a aratat nevoia de reasigurare, dar este extrem de sever.  Ce s-a intamplat pana acum in lume nu sustine acest scenariu de test stres, sustin reprezentantii asiguratorilor. 

Uniunea a transmis si un punct de vedere detaliat cu privire la rezultatele testului de stres prezentat de ASF, conform caruia industria asigurarilor din Romania poate face fata cu succes si fara probleme obligatiilor de plata in cazul unui eveniment catastrofal. 

Potrivit asiguratorilor, exercitiul de Stress Test realizat de catre ASF reprezinta un proiect-pilot, bazat pe un scenariu de o severitate dusa la extrem, a carui metodologie nu a mai fost niciodata testata sau calibrata pe nicio piata din Uniunea Europeana. Estimarea UNSAR este ca rezultatele aplicarii aceluiasi scenariu nu ar fi fost diferite nici in alte piete din Europa.

Isarescu: Retrimiterea Codului fiscal in Parlament, un lucru intele

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, sustine ca retrimiterea in Parlament a Codului fiscal este un lucru intelept. In opinia sa, pachetul de reduceri de taxe si de impozite prevazute de proiect este inaplicabil din punct de vedere economic si financiar. 
„Este un proces legal, in desfasurare, este un drept al presedintelui si mai este ceva... Faptul ca institutiile statului roman reactioneaza, chiar la o aprobare de 100% in Parlament”, a precizat guvernatorul BNR. 

In opinia sa, impactul bugetar de 2,3% din PIB pe care il presupune aplicarea Codului de la 1 ianuarie 2016 va produce deraieri importante ale economiei romanesti. Si asta fara sa se ia in calcul si majorarile de salarii anuntate pentru sectorul bugetar, care ar mai aduce un impact de 1,3% din PIB. 

„Este o miscare brutala, de proportii, care in conditii de crestere economica nu isi are rostul. Cand ai crestere economica nu iti trebuie deficite mai mari. Trebuie sa tii resursele sa le cheltuiesti cand economia scade", a mai spus Isarescu.

Guvernatorul BNR a subliniat faptul ca discutiile din ultima vreme pe marginea Codului fiscal dovedesc faptul ca fundamentele economice nu sunt intelese nici la 25 de ani de economie libera, si a punctat sase lucruri pe care ar trebui lamurite. 

El s-a referit la modalitatea in care se conduce o economie de piata, si anume prin politici fiscal bugetare coerente si care sa urmeze o directie, fara deviatii bruste, la faptul ca politica fiscal bugetara trebuie sa fie anticiclica, la viteza cresterii economice, care trebuie adaptata la posibilitati, la „necesitatea deficitelor pentru cresterea economica”, la blamarea creditorilor internationali pentru faptul ca ne limiteaza sfera de decizie, si la faptul ca decidentii nu au tinut cont de analiza fiscal bugetara si de rolul Consiliului Fiscal in promovarea Codului Fiscal. 

"Pentru mine este alarmant faptul ca de cateva luni zile s-a discutat de Codul Fiscal si nimeni nu s-a uitat pe siteul Consiliului Fiscal. Sa vedem, ce spun acolo? (...) Este adevarat ca este un aviz consultativ, dar sa nu te uiti la aceste estimari este un semnal de alarma si pentru noi ca economisti, dar si pentru altii", a mai spus Isarescu.

Populatia continua sa sustina creditarea

Creditele acordate populatiei si firmelor au crescut, in iunie fata de mai cu 1,1%, insa au scazut fata de iunie 2014 cu 0,1%. Imprumuturile in lei acordate populatiei au avansat cel mai mult, atat de la luna la luna, cu 5%, cat si ca ritm anual, cu 24,7%. 

Potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a ajuns, in iunie, la 215,1 miliarde de lei. Creditul in lei a crescut cu 3,9%, in timp ce creditul in valuta, exprimat in lei, s-a diminuat cu 1,4%. 

Cel mai mult au crescut, in perioada mentionata, creditele in lei acordate populatiei, cu 5%, insa si finantarile in moneda locala acordate companiilor au avansat cu 3%. La valuta, tot populatia a determinat scaderea finantarilor de la o luna la alta cu 2,7%, in timp ce creditele in valuta pentru firme au crescut nesemnificativ, cu 0,2%.


Comparativ cu anul trecut, la 30 iunie 2015, creditul neguvernamental s-a redus cu 0,1% pe  seama  majorarii cu 13,2% a componentei in lei si a diminuarii cu 9,8% a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 11,6%).

Ca evolutie anuala, s-a remarcat tot creditatea in lei pentru populatie, cu un avans de 24,7%, in timp ce finantarile pentru companii au urcat cu doar 5,4%. La scaderea creditarii in valuta, firmele au avut cea mai mare contributie, cu un minus de 11,3% de la an la an, in timp ce imprumuturile populatiei au scazut cu 8,4%. 

Pe de alta parte, depozitele populatiei si firmelor in banci au crescut, atat in iunie fata de mai, cu 1,3%, dar si fata de iunie 2014, cu 7,9% pe toate componentele, mai reiese din datele BNR.

Omniasig: Scenariile ASF sunt extreme

Omniasig Vienna Insurance Group are capacitatea financiara pentru a-si onora integral obligatiile de plata asumate prin contractele de asigurare incheiate, chiar si in situatii de producere a unor catastrofe naturale sau orice alte evenimente majore. Reprezentantii companiei sustin ca scenariile testate de ASF includ ipoteze mult mai complexe. 

”Conform rezultatelor raportului exercitiului Balance Sheet Review–BSR publicat in cursul saptamanii trecute de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), Omniasig VIG indeplineste atat cerintele de solvabilitate conform cadrului legislativ curent, cat si al celui viitor – regimul Solvabilitate II – care va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2016. (...) In ceea ce priveste scenariile specifice de asigurare testate in cadrul acestui exercitiu, precizam ca acestea nu evalueaza efectele producerii catastrofelor naturale in mod individual – cutremur, respectiv inundatii – ci sunt scenarii combinate care includ si alte tipuri de ipoteze (de exemplu intrarea in incapacitate de plata a reasiguratorilor, cresterea diverselor costuri asociate daunelor)”, se arata intr-un comunicat al companiei. 



Documentul mentioneaza ca societatea este protejata printr-un program de reasigurare complex, cu o limita totala care este superioara daunei maxime care ar rezulta in urma producerii unui eveniment extrem de catastrofa naturala. ”In cazul Omniasig, riscurile de cutremur sau inundatie nu indica vulnerabilitati potentiale, conform raportului evaluatorului extern. Acesta arata faptul ca societatea are expunere neta redusa la riscurile de catastrofa naturala tocmai datorita protectiei – aproape integrale – prin reasigurare”, afirma reprezentantii companiei. 

Reprezentantii companiei considera ca scenariul de intrare in incapacitate de plata a reasiguratorilor – ca parte componenta a scenariilor specifice de asigurare testate – este unul extrem, cu probabilitate de realizare extrem de redusa, iar rezultatele testului de stres trebuie interpretate in acesti parametri.

Precizarile companiei vin in contextul in care, saptamana trecuta, Autoritatea de Supraveghere Financiara a dat publicitatii rezultatele testelor de stres din care a rezultat faptul ca niciun asigurator din Romania nu ar fi putut plati toate pagubele produse de un cutremur sever la 30 iunie 2014.

Oferta promotionala CEC Bank la creditele de refinantare

CEC Bank lanseaza o oferta promotionala pentru creditele de refinantare, in lei, fara ipoteca imobiliara. Creditele sunt scutite de comision de analiza dosar si de comision de administrare. Oferta promotionala se va incheia la data de 20.10.2015.

Creditele vor avea dobanda fixa pe intreaga perioada de creditare. Valoarea dobanzii fixe este de 10% in cazul in care clientii contracteaza creditele de refinantare fara a solicita si un card de credit, respectiv de 9,50% in cazul in care clientii opteaza pentru un card de credit. 


Suma maxima ce poate fi acesata este de 80.000 de lei iar perioada maxima de acordare este de 5 ani (60 luni). 

La un credit in valoare de 80.000 lei cu rambursare in 5 ani, pentru creditul cu dobanda de 10%, DAE va fi de 10,47% iar pentru cel cu dobanda de 9,5% DAE va fi de 9,92%.
In plus, banca precizeaza ca clientii vor beneficia de asigurare de viata si de somaj gratuita, care acopera riscurile de deces din boala sau accident, invaliditate permanenta totala precum si somajul involuntar.

Oferta BT pentru clientii Volksbank expira intr-o saptamana

Aproape toti clientii Volksbank Romania (VBRO) cu credite in franci elvetieni s-au programat pentru a le fi prezentata oferta de conversie in lei sau euro de catre echipele VBRO si Banca Transilvania (BT). Insa doar 80% dintre ei au acceptat oferta, cu o saptamana inainte ca aceasta sa expire, reiese din datele transmise de cele doua banci.

Astfel, peste 14.000 dintre clientii Volksbank au acceptat pana acum oferta de conversie a creditelor din franci elvetieni, majoritatea optand pentru creditul in lei, respectiv 95%. Oferta este valabila pana in 31 iulie, iar durata ei nu va fi prelungita dupa respectiva data. 

”Persoanele care accepta oferta pana in data de 31 iulie (inclusiv), pana la ora 17.30, se mai pot programa pentru semnarea efectiva a documentelor pana in 17 august a.c.”, se arata in comunicatul companiei. 

De la inceputul campaniei, din 4 mai si pana in prezent, aproximativ 18.000 de clienti VBRO, reprezentand peste 99% dintre cei vizati, s-au programat pentru a le fi prezentata oferta de catre echipele celor doua banci, insa doar 12.000 de persoane au semnat deja contractele de conversie. 

Conversia se realizeaza la cursul BNR din ziua semnarii contractului. In plus, oferta presupune returnarea sumelor deja platite in contul comisionului de risc, prin diminuarea creditului in sold si reducere de 22,5% aplicabila la soldul creditului curent rezultat ca urmare a diminuarii cu comisionul de risc/administrare platit efectiv si nerecuperat de clienti.

Eco-tichete pentru masini electrice

Ministerul Mediului propune acordarea unor subventii de 20.000 de lei la cumpararea unui autovehicul pur electric si de 5.000 de lei la pentru un autovehicul electric hibrid. Prevederile sunt cuprinse intr-un  proiect de ordonanata a Guvernului lansat in dezbatere publica.
Subventiile vor fi acordate sub forma de ecotichet din bugetul Fondului pentru Mediu, se arata in proiectul citat, care modifica Ordonanta de Urgenta a Guvernului 9/2013 privind timbrul de mediu.

Astfel, ecotichetul va avea o valoare de 20.000 de lei un autovehicul pur electric si de 5.000 de lei pentru unul nou electric hibrid cu sursa de alimentare externa, care genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 50g/km, se mentioneaza in proiect.

Programul se va adresa atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice, unitatilor administrativ-teritoriale si institutiilor publice. 

In 2013,  AFM a derulat o sesiune de finantare in cadrul careia au fost alocate 100 de ecotichete pentru achizitia de automobile electrice. Singurul solicitant care a beneficiat de reducerea de 12.000 de lei la cumpararea unei masini de acest tip a fost municipiul Moinesti, judetul Bacau. In 2014 nu a mai fost derulata vreo sesiune de finantare.

Actualul program Rabla presupune acordarea de eco-bonusuri pentru cumpararea de masini nepoluante. Anul acesta, prin program s-au achizitionat 371 de autovehicule cu emisii de CO2 mai mici de 100g/km, tehnologii hibride conventionale precum si tehnologii avansate de tip plug-in. Pentru achizitionarea celor 371 de autovehicule au fost utilizate 422 de eco-bonusuri.
Anul trecut, numarul total de masini nepoluante achizitionate cu eco-bonusuri prin Rabla a fost de doar 38.

In 2015, programul Rabla a fost configurat cu eco-bonusuri diferentiate, care, ca si anul trecut, se adauga primei de casare in valoare de 6.500 de lei, cu posibilitatea cumularii a maximum doua eco-bonusuri pentru achizitia unui autovehicul. Astfel, se ofera un eco-bonus in valoare de 750 lei la achizitionarea unui autovehicul nou al carui motor genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 100 g/km, un eco-bonus in valoare de 1.500 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid (tehnologii hibrid conventionale), precum si un eco-bonus de 2.500 de lei la achizitionarea unui autovehicul nou electric hibrid (tehnologii avansate de tip plug-in).

Intesa reduce temporar marja de dobanda pentru imobiliare

Intesa Sanpaolo Bank a scazut marja de dobanda pentru creditele de investitii imobiliare in lei cu un punct procentual. Aceasta reducere de costuri este valabila pe perioada determinata, pana la 30 septembrie 2015, pentru a sustine si incuraja creditarea in moneda nationala, mentioneaza banca.
Astfel, in prezent, creditele imobiliare acordate de banca au costuri comparabile cu cele din programul Prima Casa, se arata intr-un comunicat al bancii. 

„Concret, costul acestor credite este format din marja bancii (2,75%), plus indicele de referinta Robor la 3 luni (1,33%)”, se mentioneaza in comunicat.

Suma maxima ce poate fi obtinuta pentru un astfel de credit este de 400.000 euro (echivalent in lei), pentru achizitia unei locuinte, respectiv de 100.000 euro (echivalent in lei) pentru creditul de modernizare a casei. Perioada de rambursare este intre 6 luni si 25 de ani si poate urca pana la 35 de ani in cazul creditului de investitii imobiliare (achizitie). 

Avansul pentru accesarea acestui tip de finantare este zero in cazul creditului pentru  modernizarea casei, in timp ce pentru creditul de achizitie acesta este de 15% din valoarea proiectului.

Guvernul aproba proiectul de lege privind supravegherea macroprudentiala

Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, proiectul de lege privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national. In acest scop, se va constitui Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Supraveghere Financiara si ai Guvernului.

Comitetul va functiona ca structura de cooperare inter-institutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national. 

„In indeplinirea obiectivului sau, Comitetul si membrii Consiliului general nu solicita si nu accepta instructiuni din partea niciunei autoritati, institutii sau organism public ori privat. Aceasta structura inter-institutionala va avea calitatea de autoritate macroprudentiala, in sensul Recomandarii CERS/2011/3”, reiese din actul nomativ. 

Recomandarile acestui Comitet vor fi adresate BNR si ASF, sau Guvernului, iar institutia responsabila va avea obligatia sa adopte masurile recomandate sau sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati, inclusiv in sensul emiterii de reglementari.

Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi Consiliul general, format din noua membri: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru.

De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot.

Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate. Membrii Consiliului general nu vor fi remunerati pentru activitatea desfasurata.

De asemenea, proiectul de lege stipuleaza obligativitatea mentinerii independentei BNR, conform art.130 din Tratatul privind functionarea UE, in ceea ce priveste deciziile privind politica macroprudentiala.

Printre principalele atributii ale Comitetului se numara elaborarea strategiei privind politica macroprudentiala, emiterea de recomandari si avertizari in vederea prevenirii sau diminuarii riscurilor sistemice la adresa stabilitatii sistemului financiar national si monitorizarea implementarii acestora, monitorizarea implementarii recomandarilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) si a masurilor adoptate la nivel national ca urmare a recomandarilor si avertizarilor emise de CERS, si emiterea de opinii consultative in domeniul sau de competenta.

In plus, organismul va avea responsabilitati si in ceea ce priveste coordonarea gestiunii crizelor financiare in sensul emiterii de recomandari in vederea stabilirii masurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare in cazul in care unul sau mai multi participanti la sistemul financiar se confrunta cu dificultati care au impact sistemic, precum si a monitorizarii implementarii acestora.