Inflatia mai face un pas inapoi, pana la 5,25% in martie

Rata anuala a inflatiei a scazut la 5,25% in martie, dupa ce preturile marfurilor alimentare si nealimentare au inregistrat o scadere in ultima luna. 

In luna martie, preturile marfurilor alimentare si nealimentare au scazut cu 0,1% in timptarifere serviciilor au crescut cu 0,5%. 

Cea mai mare ieftinire s-a inregistrat in cazul oualor, al caror pret s-a redus intr-o luna cu 10%. Cea mai mare crestere de pret, de 1,2%, a cunoscut-o berea. 
In cazul marfurilor nealimentare, preturile nu au inregistrat modificari semnificative, in timp ce pe segmentul servicii o crestere de 2% de pret s-a inregistrat la apa/salubritate, in timp ce tarifele CFR s-au ieftinit cu peste 3%. 

La inceputul lunii februarie, BNR s-a aratat constanta in ceea ce priveste scenariul de baza al ratei inflatiei pentru 2013. Valoarea prognozata pentru anul in curs este de 3,5%, iar pentru 2014 de 3,2%. Tinta de inflatie este de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual.

Romanii au mai putina incredere in banci decat bulgarii sau bosniacii

Increderea in banci s-a erodat puternic in ultimii ani. Un sondaj al Bancii Mondiale arata ca in Romania doar 13% din populatie mai are incredere in sistemul bancar. Procentul este mult sub media europeana si mai mic decat in Bulgaria, Bosnia sau Fasia Gaza. 

Criza bancara, nemultumirea si comunicarea precara din ultimii ani dintre banci si clientii proprii a facut ca datele privind increderea romanilor in sistemul bancar sa scada puternic. Doar 1 din 8 romani mai aveau incredere in banci in 2010, respectiv 13% din totalul celor inclusi intr-un sondaj realizat de Banca Mondiala.

La nivelul Europei Centrale si de Est, procentul celor care au incredere in institutiile de credit  a fost de 18%. In ceea ce priveste statele din zona, in Bulgaria, 20,8% din populatie are incredere in sistemul bancar iar in Bosnia si Hertegovina, procentul este de 20,4%. 

Chiar si in tarile in care sistemele bancare sub relativ slab dezvoltate, increderea se situeaza la un nivel mai mare. Astfel, in Europa Centrala si Africa de Nord, aproape o cincime din populatie are incredere in banci. 

Situatia este si mai critica in ceea ce priveste companiile de asigurare. In Romania, mai putin de 9% din respondenti au declarat ca au incredere in acest sector, in timp ce in Bulgaria si Bosnia, procentele se situeaza intre 13% si 20%. 

Educatia slaba si lipsa de comunicare 

Sondajul realizat de Banca Mondiala a avut in vedere si verificarea gradului de educatie financiara a persoanelor din tarile luate in calcul. Astfel, intre increderea in sistem si gradul de cunoastere a unor termeni si produse financiare exista o corelatie directa. 

Romania se plaseaza pe ultimul loc si la acest capitol. Spre exemplu, doar 32% din cei intervievati stiu ce inseamna dobanda simpla. Procentul este de 43% in Bulgaria si peste 61% in Bosnia si Hertegovina sau Azerbaijan. 
In ceea ce priveste DAE, doar o treime din Romani stiu ce inseamna acest indicator, in timp ce procentul este de 38% in Bulgaria, 64% in Bosnia si 52% in Azerbaijan. 

Iar, in timp ce in prezent situatia Bank of Cyprus aduce in prim plan modul de functionare a schemelor de garantare a depozitelor, in 2010, doar 1 roman din 100 stia de existenta acestora, in timp ce in Bulgaria nivelul era de 20 de ori mai mare. 

Rezultatele sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat in ultimii ani bancile au pledat puternic pentru educatia financiara si au lansat diverse programe pe aceasta linie. Cifrele indica insa ca eficienta acestora a fost insa extrem de scazuta. 

In lipsa unei strategii nationale de educatie financiara, programele punctuale nu fac altceva decat sa atinga un procent prea mic al populatiei. 

Blocarea drepturilor consumatorilor nu poate inspira incredere

Scaderea increderii in banci nu poate fi pusa insa doar pe seama lipsei educatiei financiare ci trebuie pusa in context. 

Nu poate sa inspire incredere un sistem financiar care isi foloseste influenta pentru a modifica legislatia creditului in defavoarea propriilor clienti sau pentru a bloca intiativele legislative favorabile consumatorilor, precum o lege a falimentului personal sau o lege a recuperatorilor de creante. Nici macar clauzele abuzive constatate de instantele de judecata nu pot fi scoase din toate contractele in derulare. 

In anii premergatori crizei, politica relaxata a bancilor la acordarea de imprumuturi si lipsa clara de transparenta au generat supraindatorare si au facut ca nivelul creditelor neperformante sa urce puternic, la 18%. 

Peste 700.000 de romani au restante la credite, majoritatea fiind aferente unor intarzieri de peste 90 zile. Iar, conform BNR, politicile proprii ale bancilor de restructurare sau rescadentare a creditelor cu probleme nu au fost eficiente. 

In consecinta, lipsa de incredere in sistemul bancar poate fi considerata si o oglinda a modului in care bancile au considerat oportun sa functioneze pe piata din Romania si sa isi trateze clientii. 

Costul mediu salarial este de 5 ori mai mic in Romania decat media UE

Angajatii romani si bulgari au un cost salarial de peste 5 ori mai mic decat media Uniunii Europene. Contributiile suportate de angajator in Romania sunt insa aliniate la media UE. 

In 2012, costul mediu orar al fortei de munca in UE, cu exceptia agriculturii si administratiei publice, a fost de 23,4 euro. 

Totusi, disparitatile intre statele membre raman extrem de mari. Astfel, cel mai mic nivel al salariului mediu orar este in Bulgaria, respectiv 3,7 euro. Romania se afla pe locul imediat urmator, cu un salariu mediu orar de 4,4 euro. Un nivel sub 10 euro pe ora se mai inregistreaza in Ungaria, Polonia, Slovacia si Tarile Baltice. 
Cele mai mari costuri salariale se inregistreaza in Suedia, respectiv 39 de euro pe ora, in Belgia, 37,2 euro pe ora, si in Luxemburg, respectiv 34,6 euro pe ora. 

Valorile includ si taxele platite de angajator catre stat. Si in cazul acestora exista insa disparitati importante. Astfel, cele mai mari taxe sunt suportate de catre angajatorii din Suedia si Franta, peste 33% din costul salarial. 

Cele mai mici contributii se intalnesc in Malta, respectiv 8,2%. In Polonia contributiile sunt de 16,7%, in Slovenia de 14,7% iar in Bulgaria de 15,7%. 

In Romania, contributiile angajatorului sunt de 23,1%, nivel apropiat de media Uniunii Europene. 

De asemenea, in functie de sectoarele de activitate, in Romania cele mai mari salarii se intalnesc in zona serviciilor, urmate de industrie si constructii. Aceeasi situatie se intalneste si in alte state din regiune, in timp ce in tarile din Europa de Vest angajatii din industrie castiga mai mult decat cei care activeaza pe zona serviciilor.  

BNR incearca sa se distanteze de problemele Bank of Cyprus

Reprezentantii BNR au sustinut in ultimele zile ca Banca Nationala nu are nicio vina pentru problemele cu care se confunta deponentii la Bank of Cyprus. Autoritatile din Marea Britanie au fost intr-o situatie chiar mai dificila, dar au gasit deja solutii.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, impreuna cu consilierii lui, au avut in ultimele zile mai multe interventii publice  - declaratii si articole in presa - prin care au semnalat ca BNR nu are nicio vina pentru problemele intampinate de clientii cu depozite la Bank of Cyprus.

Principalul argument este ca Bank of Cyprus are in Romania statut de sucursala straina si este supravegheata direct de la Nicosia. Astfel, BNR nu are nicio responsabilite pentru problemele aparute, aceasta fiind in exclusivitate a bancii centrale a Ciprului.

Mai mult, s-a ajuns pana la a se invinovati deponentii, ca au fost prea lacomi si au cautat cea mai mare dobanda la depozit, fara sa se gandeasca la siguranta banilor.

Nu s-a ratat nici argumentul clasic, folosit pana la refuz in trecut, in cazul celor care au luat credite: trebuia citit atent contractul! Acesta preciza clar ca depozitele sunt garantate de fondul din Cipru, astfel ca BNR s-a asigurat din timp ca deponentii primesc informatii exacte despre depozitele lor.

Bancile centrale au acorduri de cooperare

Experienta din Marea Britanie arata insa ca autoritatile de supraveghere poarta o responsabilitate si in aceste situatii. Intre bancile centrale din UE exista acorduri de cooperare, astfel ca orice banca centrala poate afla informatii despre bancile straine. 
Reprezentantii BNR au sustinut in ultimele zile ca Banca Nationala nu are nicio vina pentru problemele cu care se confunta deponentii la Bank of Cyprus. Autoritatile din Marea Britanie au fost intr-o situatie chiar mai dificila, dar au gasit deja solutii.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, impreuna cu consilierii lui, au avut in ultimele zile mai multe interventii publice  - declaratii si articole in presa - prin care au semnalat ca BNR nu are nicio vina pentru problemele intampinate de clientii cu depozite la Bank of Cyprus.

Principalul argument este ca Bank of Cyprus are in Romania statut de sucursala straina si este supravegheata direct de la Nicosia. Astfel, BNR nu are nicio responsabilite pentru problemele aparute, aceasta fiind in exclusivitate a bancii centrale a Ciprului.

Mai mult, s-a ajuns pana la a se invinovati deponentii, ca au fost prea lacomi si au cautat cea mai mare dobanda la depozit, fara sa se gandeasca la siguranta banilor.

Nu s-a ratat nici argumentul clasic, folosit pana la refuz in trecut, in cazul celor care au luat credite: trebuia citit atent contractul! Acesta preciza clar ca depozitele sunt garantate de fondul din Cipru, astfel ca BNR s-a asigurat din timp ca deponentii primesc informatii exacte despre depozitele lor.

Bancile centrale au acorduri de cooperare

Experienta din Marea Britanie arata insa ca autoritatile de supraveghere poarta o responsabilitate si in aceste situatii. Intre bancile centrale din UE exista acorduri de cooperare, astfel ca orice banca centrala poate afla informatii despre bancile straine.