Saturday, May 9, 2015

Criticile brokerilor la adresa Codului Fiscal

Asociatia Brokerilor din Romania solicita reintroducerea in Codul Fiscal a impozitului zero pentru dividende. Brokerii sustin ca proiectul aprobat de Senat, care prevede un impozit de 5% pe dividende, nu este favorabil dezvoltarii pietei de capital. De asemenea, brokerii solicita o aplicare rezonabila a CASS pe veniturile din dividende. 

Reprezentantii pietei de capital sustin ca eliminarea impozitului pe dividende ar incuraja investitiile persoanelor fizice si ar evitat dubla impozitare a profitului practicata in acest moment.

„Motivatia reintroducerii de catre Senat a impozitului pe dividende, respectiv «reducerea deficitului bugetar conform cerintelor din raportul organismelor internationale» este infirmata de chiar declaratiile publice anteterioare ale reprezentantilor Ministerului Finantelor Publice privind impactul relativ redus al veniturilor colectate din acest impozit la bugetul general consolidat, precum si de posibilitatea ca masura sa duca la cresterea incasarilor din impozitul pe profitul companiilor prin renuntarea la artificiile fiscale, acestea devenind neatractive in noul context“, se precizeaza intr-un comunicat al Asociatiei. 

O alta masura care, in opinia brokerilor, va descuraja comportamentul de investire al populatiei este includerea veniturilor din investitii in categoria surselor de venit supuse contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS), indiferent daca exista sau nu si alte surse de venit asupra carora contribuabilul plateste CASS.

„Proiectul de Cod Fiscal nu tine cont de faptul ca veniturile din investitii nu sunt similare veniturilor fixe realizate ca urmare a unui salariu sau a altor venituri fixe similare. In conditiile in care numarul investitorilor de retail pe piata de capital romaneasca este si asa foarte mic, suprafiscalizarea impusa va determina reducerea si mai drastica a acestora“, a explicat Dan Paul.

Totodata, proiectul de Cod Fiscal mentine baza anuala minima de calcul al CASS egala cu salariul anual minim, desi Curtea Constitutionala a decis In 2010 si 2011 asupra neconstitutionalitatii acestei prevederi.

Asociatia Brokerilor sustine ca, in aceasta situatie, vor exista in continuare numeroase cazuri de contribuabili care nu au alte venituri, beneficiari ai  unor dividende de valori foarte mici aferente actiunilor gratuite primite in procesul de privatizare in masa sau unor actiuni reziduale, pentru care valoarea castigului din investitii va fi inferioara valorii minime de plata a CASS, ceea ce reprezinta un principiu fiscal total incorect.

In acest context, brokerii solicita eliminarea CASS pentru veniturile din investitii atunci cand contribuabilul realizeaza si venituri din alte surse, precum si eliminarea pragului minim pentru baza anuala de calcul al CASS.

Totodata, brokerii reclama si faptul ca  veniturile obtinute de persoanele fizice rezidente in Romania din tranzactionarea actiunilor unor companii rezidente in alte tari, listate la bursa de valori din Romania, sunt considerate venituri din strainatate. Ca urmare, nu se poate face in totalitate compensarea pierderilor cu veniturile realizate la bursa din Romania, intrucat pierderile se compenseaza cu veniturile din aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara. 

„Asociatia Brokerilor solicita ca, in cazul titlurilor de valoare tranzactionate pe piata de capital, pentru stabilirea locului de provenienta a venitului sa se ia in considerare locul de tranzactionare a acestora si nu locul de rezidenta al emitentului", a se mai arata in comunicat.

Salariul mediu a crescut

Salariul mediu net a crescut, in martie, cu 98 lei (5,7%), la 1.829 lei net, fata de luna anterioara. Cele mai mari salarii au fost obtinute de angajatii din fabricarea produselor din tutun (5.799 lei), iar cele mai mici in hoteluri si restaurante (995 lei). In aceeasi perioada, salariul mediu brut la nivel national crescut cu 5,6% la 2.529 lei. 

Potrivit Institutului National de Statistica, cresterile de salarii din luna martie au fost generate de acordarea de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performante deosebite ori pentru sarbatorile de Paste), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masa sau tichete cadou), realizarilor de productii ori incasarilor mai mari (functie de contracte). 

Cele mai semnificative cresteri au fost raportate in fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice (19,8%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice, industria metalurgica, fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice, fabricarea produselor din tutun, activitati de editare, fabricarea de masini, utilaje si echipamente (12% - 16%). 

Scaderi de salarii au fost inregistrate in activitati auxiliare intermedierilor financiare, activitati de asigurare si fonduri de pensii (8,6%), in prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite (4,3%), respectiv telecomunicatii (4%).

"In sectorul bugetar s-au inregistrat cresteri ale castigului salarial mediu net fata de luna precedenta in invatamant (6,1%), ca urmare a aplicarii prevederilor legale din actele normative in vigoare, precum si ca urmare a acordarii sumelor reprezentand plata cu ora a cadrelor didactice. Usoare cresteri ale castigului salarial mediu net fata de luna precedenta s-au inregistrat si in sanatate si asistenta social? (1,7%), respectiv in administratia publica (1,4%)", arata Statistica.
Comparativ cu luna martie a anului precedent, castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,2%. 

Comisioane prea mari la platile online

Numarul redus al tranzactiilor online in Romania, comparativ cu media Uniunii Europene, este cauzat si de nivelul ridicat al comisioanelor. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, considera ca bancile ar trebui sa investeasca mai mult in aceasta directie, care reprezinta viitorul.
"Intr-o perioada de dobanzi scazute, in care subventionarea serviciilor de plata din alte surse de venit este dificil de pus in practica, marjele de dobanda sunt si ele sub presiune, mai ales ca bancile depun eforturi sa fie eficiente pe toate liniile de activitate. In acelasi timp, clientii finali manifesta o disponibilitate redusa de a plati pentru realizarea de transfer a fondurilor cu instrumente financiare dematerializate", a mentionat prim-viceguvernatorul BNR.

El a adaugat ca bancile trebuie sa decida daca se vor concentra "pe ce stiu ele mai bine", respectiv gestionarea relatiei cu clientii si riscurile traditionale, sau sa valorifice „potentialul de crestere din zona serviciilor de retail de baza”, dar cu „consumarea unor alocari suplimentare de capital si riscuri operationale adiacente". 

"Indiferent de modalitatea prin care bancile aleg sa imbunatateasca accesibilitatea clientilor la produsele si serviciile furnizate (...) nu se poate face abstractie de riscurile operationale care insotesc aceasta tendinta. Securitatea informatiei este o preconditie fundamentala a increderii", a mai spus Florin Georgescu.

Oficialul BNR a mentionat datele Eurostat, potrivit carora procentajul mediu al utilizatorilor de internet care realizeaza cumparaturi online este de cinci ori mai redus in Romania decat media UE, respectiv 10%, fata de 50%. 

Reprezentantul BNR a mentionat ca valoarea adaugata generata de sectorul IT&C a ajuns la 40 de miliarde lei la sfarsitul anului trecut, cu aproape 70% mai mult fata de nivelul inregistrat la sfarsitul lui 2011. 

Potrivit lui Georgescu, acest sector a depasit contributia agriculturii la formarea Produsului Intern Brut si nu ar fi o surpriza ca anul acesta sa surclaseze constructiile. „Generalizarea aplicarii de solutii  IT&C in economia romaneasca constituie o sursa pentru crearea rapida si sanatoasa de locuri de munca bine platite, indeosebi pentru cresterea exportului de servicii creative, in contextul in care ne aflam la inceputul unui nou ciclu major de dezvoltare economica la nivel mondial”, a adaugat prim-viceguvernatorul BNR.

Ultima varianta de frauda bancara

Fraudele bancare sunt produse de persoane din ce in ce mai specializate, care cu singuranta au lucrat in sistem si cunosc bresele si functionalitatile acestuia. Recent, au aparut si fraudele pe Facebook, sustine Septimiu Tulpan, Presedintele Comisiei de Carduri din Asociatia Romana a Bancilor. 
"Sunt oameni cu o specializare extraordinara care au lucrat ani de zile de o anumita parte si nu stiu de ce au trecut de cealalta parte. Singura metoda de a contracara aceste fraude este viteza de a reactiona", a explicat Septimiu Tulpan. 

El a exemplificat prin faptul ca, weekend-ul trecut, a fost derulat un atac la mai multe banci, pe carduri, de pe Facebook. „Le-au luat la rand. Voiau sa transfere de pe Facebook in Israel. Si asta pentru ca se fac plati si pe Facebook. Dar, in momentul in care eu vad ca un card pe care nu l-am emis deja a fost incercat de vreo cinci ori pe Facebook sa se faca o plata (actionez - n.r.)", a mai spus oficialul ARB. 

Tulpan a mai dat un exemplu de frauda sofisticata, de data aceasta de crima organizata. "Ca sa poata sa fure din niste conturi de card au intrat cu un soft prin instalatia de aer conditionat a unei cladiri ca sa se instaleze. Le-au trebuit trei ani de zile ca sa ajunga si sa poata sa fraudeze cardul", a subliniat Septimiu Tulpan. 

Potrivit acestuia, bancile din Romania colaboreaza foarte bine pe aceasta directie, pentru a mari viteza de reactie si a contracara tentativele de frauda. Tulpan a mentionat ca rezultatele acestei colaborari se vad prin disparitia din Romania a unora din tentativele de frauda la ATM.

Pe de alta parte, bancherul sustine ca educatia clientilor ramane inca o problema. 
„Ultima gaselnita o vedeti cu cardurile de sanatate in ATM-uri. Dar a prins! Acum a aparut altceva: daca decupezi SIM-ul din cardul de sanatate poti sa il pui in telefon si sa vorbesti gratuit cu medicul de familie. Si acum o sa vedeti cati destepti o sa isi taie SIM-ul ca sa il puna in telefon sa vorbeasca cu medicul de familie gratis cat vrea el", a spus Tulpan. 

In plus, inca exista multi posesori de carduri care cad prada fishing-ului. "Desi li se atrage atentia sa nu dea datele personale, sa fie atenti unde platesc cu cardul, in foarte multe cazuri vorbesti la pereti. Si se intampla (frauda -n.r.) si atunci clientul spune ca nu a stiut, ca nu e treaba lui etc. Aici este unul din punctele foarte greu de depasit. Eu nu am cum sa il vad pe cel care, de buna voie, si-a dat toate datele si apoi vine si spune "nu am fost eu"", a subliniat reprezentantul ARB.