Ce risca statul prin subrezirea Pilonului II?

Reducerea sau oprirea contributiilor la Pilonul II (pensiile obligatorii administrate privat) va afecta in principal pensiile romanilor, dar va lasa si statul fara unul dintre cei mai buni aliati in cazul in care Romania ar trece din nou printr-un soc financiar similar celui din 2008. 

Fondurile de pensii de la Pilonul II sunt printre cei mai importanti investitori in titlurile de stat si in actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti. Totodata, o intensificare in viitor a presiunii pe sistemul public de pensii, ca urmare a declinului demografic, va pune peste ani Romania in situatia de a nu avea suficiente resurse financiare pentru a asigura romanilor o pensie decenta, solutiile fiind deloc atractive, din categoria majorarii taxelor sau a varstei de pensionare.

La mijlocul acestui an, fondurile de pensii aveau active de 36 miliarde de lei (7,8 miliarde euro), suma care creste lunar cu aproximativ 600 de milioane de lei. Peste 90% din acesti bani sunt investiti in Romania, in principal in titluri de stat si actiuni ale companiilor listate la bursa.

In septembrie 2008, cand la nivel global prabusirea bancii americane Lehman Brothers declansa o criza financiara care avea sa zdruncine lumea, fondurile de pensii Pilonul II functionau de numai cinci luni si reusisera sa acumuleze doar 500 de milioane de lei, o suma prea mica ca sa poata genera stabilitate pentru sistemul financiar-bancar din Romania.

Noua ani mai tarziu, Pilonul II este de peste 70 de ori mai mare. Sunt bani ai cetatenilor romani care asigura stabilitatea costurilor de imprumut ale statului si contribuie la dezvoltarea economiei prin investitiile pe care le fac in companiile listate pe bursa de la Bucuresti.

Din cele 36 miliarde de lei, aproximativ 7 miliarde de lei (in jur de 1,5 miliarde de euro) sunt profiturile obtinute in cei 9 ani de existenta a Pilonului II, pentru cei 6,9 milioane de romani care au contribuit. La nivelul lunii iunie, numarul de participanti era usor peste 4 milioane, diferenta fiind o consecinta a unor factori precum intrari si iesiri de pe piata muncii sau plecarea din tara a unor persoane care au contribuit in trecut.

Ca urmare a crizei economice si a scaderii demografice, cele mai multe state UE si-au reformat sistemul public de pensii. Astfel, 20 din cele 28 de state europene fie au crescut varsta de pensionare, fie perioada de cotizatie. Doar cateva tari din Europa Centrala si de Est au ales masuri care au afectat si Pilonul II de pensii. Astfel, Ungaria a nationalizat Pilonul II, in timp ce Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au transferat parte din cotizatii catre Pilonul I de pensii. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala, aceste masuri nu numai ca nu rezolva problema deficitului bugetar, dar creeaza si alte probleme pe termen mediu si lung, cum ar fi pierderea unor surse stabile de finantare pe termen lung si cresterea gradului de dependenta fata de imprumuturile externe.

Sistemul public de pensii este finantat din contributiile populatiei active si subventiile de la bugetul de stat, in caz de deficit bugetar, cum este cazul Romaniei, sumele acumulate fiind platite pensionarilor actuali. In 2016, Romania a platit pensii de 58 de miliarde de lei, din care 21 de miliarde de lei au reprezentat subventii de la bugetul de stat, acoperind deficitul structural al Pilonului I de pensii.  Scopul acestui sistem la nivel european este sa acopere cel putin nivelul minim de subzistenta.

Finantarea de la buget, prin diminuarea fondurilor pentru drumuri, sistemul medical sau alte cheltuieli, nu reprezinta o solutie la nesfarsit, intrucat statul imprumuta bani pentru a acoperi lipsa resurselor financiare. Cresterea datoriei publice, concomitent cu imbatranirea si declinul populatiei Romaniei, potrivit prognozelor pana la 15-16 milioane in 2050, va limita si mai mult posibilitatile statului de a acoperi golul de la pensiile de stat.

In acest context, o oprire sau chiar si o reducere a transferurilor la Pilonul II, de 5,1% in prezent, ar lasa viitorii pensionari cu resurse mai putine, iar statul cu decizii grele de luat, cum ar fi o majorare si mai accentuata a varstei de pensionare.

Potrivit estimarilor Forumului Economic Mondial, varsta de pensionare in tarile dezvoltate ar trebui sa urce la cel putin 70 de ani pentru a face fata cheltuielilor mai mari cu finantarea sistemului de pensii pe care le presupune, in mod paradoxal, chiar cresterea sperantei de viata. In Romania, fenomenul de imbatranire a populatiei este accentuat si de plecarea unui numar mare de persoane apte de munca in tarile mai bogate ale UE. Acestia contribuie la sistemul public de pensii in tarile in care se afla, in timp ce in Romania deficitul se adanceste.

Iata de ce statul ar trebui sa priveasca in ansamblu toate aceste implicatii de ordin financiar si demografic inainte de a decide sa modifice functionarea Pilonului 2, afectand nu doar sumele acumulate in conturile de pensii ale catorva milioane de romani, dar chiar si sursele sale de finantare si sursele de finantare a economiei in ansamblul sau, asa cum sunt fondurile private de pensii. 

BVB - din nou contra curentului

Intr-o lume in care semnele de ingrijorare de pe pietele financiare internationale se inmultesc de la o zi la alta, Bursa de Valori Bucuresti se bucura vremelnic de o decizie a statului care, pe termen mediu si lung, va afecta toti investitorii. Este vorba de dividendele speciale pe care companiile de stat sunt obligate sa le vireze la bugetul de stat. 
Cel mai recent avertisment cu privire la “riscurile ridicate” de pe pietele financiare vine chiar de la Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete (ESMA). Un raport al institutiei europene arata ca preturile activelor inregistreaza o crestere puternica. Aceasta, alaturi de incertitudinile geopolitice, de gradul ridicat de indatorare publica si privata si pe fondul dobanzilor aflate la minime istorice, reprezinta riscuri majore pentru pietele financiare in a doua jumatate a anului. 

In Europa, institutia sustine ca cele mai mari riscuri raman cele legate de Brexit, de valoare activelor si de evolutia economica, in conditiile in care cresterile inregistrate in ultimii ani raman modeste si nu dau semne de sustanabilitate.

BVB decuplata de pietele europene

Romania, insa, pare din nou decuplata de la angrenajul european. Bursa de Valori Bucuresti a evoluat pozitiv zilele acestea, in pofida unui usor declin pe bursele europene. 

Mai mult, companiile vizate de masura guvernamentala, care la va afecta semnificativ capitalizarea, au inregistrat printre cele mai importante cresteri de la Bursa. 

Actiunile Nuclearelectrica, una dintre societatile obligate sa verse mai multi bani la buget, au crescut cu 3,3% intr-o singura sedinta bursiera. Si actiunile Transgaz, aflata in aceeasi situatie, au urcat, desi ceva mai modest. Cele doua companii s-au regasit printre cele mai tranzactionate 10 actiuni pe segmentul principal, alaturi de Romgaz, de asemenea afectata de decizia Guvernului.

Pe langa cele trei societati mentionate, Guvernul a solicitat si companiilor Tanselectrica, Conpet si Hidroelectrica sa plateasca dividende suplimentare. 

Dintre acestea, doar Nuclearelectrica si conducerea executiva a societatii s-au opus distribuirii unui dividend special din rezervele constituite din profitul reportat in anii anteriori. Argumentele Nuclearelectrica au vizat necesarul de investitii, pierderea dobanzilor pentru depozitele la termen si decapitalizarea companiei. 

In schimb, conducerea Hidroelectrica a aprobat, deja, intr-o sedinta a actionarilor convocata rapid la ordinul Guvernului distribuirea a 655 milioane de lei, sub forma de dividende, catre actionarii societatii, in termen de 15 zile. Din banii acestia, statului roman, in calitate de actionar majoritar, i-ar reveni circa 500 de milioane de lei. 

Guvernul si-a asigurat accesul la banii companiilor

Premierul Mihai Tudose a declarat ca solicita dividende speciale de la companiile de stat “pentru ca acum are nevoie”, pentru “niste proiecte foarte mari”. In realitate, majoritatea analistilor sustin ca banii respectivi vor fi utilizati pentru plata pensiilor si salariilor majorate. 

Guvernul poate solicita dividende speciale de la companiile din subordine in baza OUG nr. 29/2017, adoptata anul acesta. Actul normativ mentioneaza faptul ca societatile de stat pot da dividende actionarilor si din rezervele financiare constituite, precum si din rezultatul pozitiv reportat al anilor trecuti, nu doar din profitul curent, asa cum prevedea legislatia anterior in vigoare. 

In paralel, Executivul a emis o “recomandare” catre aceste companii sa aloce sub forma de dividende pana la 90% din profitul inregistrat. Anterior, recomandarea era de alocare de dividende de pana la 50% din profit.