Tuesday, June 30, 2015

Finantari europene pentru IMM

Firmele mici si mijlocii din Romania vor avea la dispozitie 865 de milioane de euro din fonduri europene prin noul Program Operational Regional (POR) 2014-2020. Programul a fost aprobat recent de Comisia Europeana. La acesti bani se vor adauga si altii din Progranul de Capital Uman, cel de Competitivitate si Programul National de Dezvoltare Rurala.
Daca se adauga si partea de cofinantare din fonduri nationale, sumele destinate IMM-urilor in noul POR sar de 1 miliard de euro in perioada de programare 2014-2020.
 
"Circa 206 milioane euro vor fi alocati pentru centrele de transfer tehnologic,o noutate fata de programul anterior, iar 877 milioane euro - pentru a sprijini IMM sa devina mai competitive", a anuntat Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), care gestioneaza, prin autoritatea sa de management noul program. 

La randul sau, Comisia Europeana sustine ca, prin noul POR, mai mult de 5.000 de firme mici si mijlocii vor fi sprijinite, ceea ce va duce la o crestere de aproape 50% a productivitatii muncii in regiunile mai putin dezvoltate.

Pasii urmatori constau in publicarea, de catre autoritatile romane, a ghidurilor solicitantilor si demararea apelurile oficiale pentru proiecte. 

In noul program, IMM-urile au la dispozitie doua axe priorotare din cele 11. Este vorba de Axa prioritara 1 – Bani pentru inovare si transfer tehnologic,  prin care firmele mici si mijlocii vor avea la dispozitie 165 de  milioane de euro pentru consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii. 

Pentru a primi bani europeni, firmele trebuie sa prezinte un plan de afaceri  care sa dmonstreze orientarea catre piata si durabilitatea investitiei, precum si incadrarea in domeniile prioritare de dezvoltare, identificate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

In Axa prioritara 2 - Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor, firmele vor avea la dispozitie 700 de milioane de euro pentru consolidarea pozitiei pe piata a IMM-urilor in domeniile de competitivitate ale Romaniei, prcum si pentru cresterea productivitatii muncii in firmele din acele sectoare. 

Cele 10 sectoare pe care statul roman le considera "de viitor" pentru Romania sunt: Turism si ecoturism, Textile si pielarie, Lemn si mobila, Industrii creative, Industria auto si componente, Tehnologia informatiilor si comunicatiilor, Procesarea alimentelor si a bauturilor, Sanatate si produse farmaceutice, Energie si management de mediu, precum si Bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologii.

Creste deductibilitatea pentru asigurarile private de sanatate

Majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurarile private de sanatate de la 250 de euro la 400 de euro pe an/persoana a fost aprobata odata cu Codul Fiscal. Reprezentantii companiilor de asigurari  sustin ca masura va conduce la stimularea investitiilor in sectorul de sanatate din Romania. 

"Un aspect important adus de noul Cod Fiscal este ridicarea plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurarile private de sanatate, de la 250 euro, la 400 euro pe an/persoana. Facilitatea fiscala a fost extinsa si pentru primele platite individual, nu doar pentru cele sustinute de angajator. Astfel, deductibilitatile pentru asigurarile private de sanatate pot ajunge la un nivel cumulat (angajat si angajator) de 800 de euro pe an/persoana", mentioneaza UNSAR, intr-un comunicat de presa. 

Noul Cod Fiscal intra in vigoare la 1 ianuarie 2016.

Potrivit sursei citate, efectele pozitive acestei masuri se vor vedea in faptul ca asiguratorul va suporta cheltuielile acoperite de polita de sanatate, degrevand astfel sistemul national de asigurari de sanatate. Pe de alta parte, vor fi stimulate investitiile in sectorul de sanatate din Romania, contribuind la dezvoltarea calitativa a serviciilor si, totodata, la retentia in sistemul national a medicilor romani.

"Fireste, aceasta masura reprezinta un prim pas catre impulsionarea dezvoltarii pietei asigurarilor private de sanatate. Insa, numai printr-o reasezare a sistemului sanitar, prin crearea cadrului legislativ specific asigurarilor private de sanatate si prin cresterea gradului de informare a cetatenilor se va realiza adevaratul potential al asigurarilor private de sanatate", precizeaza UNSAR.

Programe gratuite de formare profesionala pentru femei

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) ofera programe gratuite de formare profesionala femeilor din Romania. Astfel, pana in luna octombrie a acestui an, 1.100 de femei pot beneficia de aceste programe. 

Proiectul ”STEP2SUCCESS - Promovarea egalitatii de sanse a femeilor pe piata muncii este implementat de CNIPMMR in parteneriat cu compania Market Scope.

”Discriminarea la locul de munca inca exista, iar maternitatea e principalul motiv de discriminare. Acest fenomen are drept cauze principale educatia si mentalitatea. Femeile, in general, lucreaza mai mult, pe un salariu mai mic, insa sunt mai constiincioase decat barbatii. In functiile de top, discriminarile dintre barbati si femei sunt mai reduse, insa ele se accentueaza in cazul pozitiilor de baza sau de nivel mediu dintr-o companie”, sustine Marian Gherghescu, consultant de implementare al proiectului. 

Obiectivele specifice ale programului se refera la cresterea gradului de ocupare si integrare a femeilor pe piata muncii, prin cursuri de calificare si recalificare pentru minimum 660 de femei, la organizarea de programe pentru competente antreprenoriale pentru 320 de femei, dar si la acordare

Bancnota de 100 de lei, in topul falsurilor in 2014

La Banca Nationala a Romaniei (BNR) au fost expertizate, anul trecut, 2.631 de bancnote false, in crestere cu 122% fata de anul 2013, potrivit raportului anual al BNR pentru 2014. Cele mai multe bancnote false descoperite sunt de 100 de lei, respectiv 1.725 de bucati. 

Pe locul al doilea s-a situat bancnota de 50 lei, cu un numar de 673 de falsuri, iar pe locul al treilea, bancnota de 200 de lei, cu un numar de 187 de falsuri.

Din numarul total de bancnote false, 229 au fost capturate de politie in cursul unor actiuni specifice, inainte de a fi puse in circulatie, iar 2.402 falsuri au fost depistate in circulatie (cu 225% mai multe decat in anul 2013).

Astfel, potrivit datelor BNR, numarul de falsuri la un milion de bancnote autentice in circulatie a fost de 2,4 bucati, in crestere de la 0,82 bucati in anul 2013.

Anul trecut, numarul de bancnote in euro false descoperite in circulatie pe teritoriul Romaniei si expertizate la BNR a fost de 2.607 bucati, cu 2,6% mai multe decat in 2013.

Better Finance: Atentie la interesele micilor investitori!

Federatia Europeana a Utilizatorilor de Servicii Financiare – Better Finance solicita centrarea Uniunii Pietelor de Capital pe interesele deponentilor si investitorilor individuali. Organizatia a transmis, in acest sens, o scrisoare deschisa comisarului european pentru Servicii Financiare, Jonathan Hill. 

Better Finance sustine ca intentia declarata a comisarului european, de a proteja deponentii si investitorii individuali, trebuie tradusa in prioritati de actiune in cadrul Uniunii.

”Asa cum foarte corect ati mentionat, populatia din UE reprezinta sursa principala de finantare pe termen lung a economiei europene. Acesta este motivul pentru care deponentii si investitorii individuali trebuie sa fie plasati in centrul initiativei Uniunii Pietelor de Capital. De asemenea, ati mentionat ca succesul Uniunii nu este posibil fara succesul deponentilor si al investitorilor individuali”, se arata in scrisoarea mentionata. 

In plus, reprezentantii Federatiei atrag atentia asupra faptului ca exista, inca, obstacole majore in stabilirea unui canal eficient intre economiile populatiei si  investiiile individuale si economia reala, principalul obstacol fiind increderea, asa cum si comisarul Hill a mentionat.  

Better Finance este ingrijorata de faptul ca discursurile publice se refera doar la cele cinci prioritati pe termen scurt cuprinse deja in Cartea Verde a Uniunii Pietelor de Capital, avand in vedere ca niciuna dintre acestea nu tine cont de interesele deponentilor si investitorilor individuali. 

Federatia sustine ca, pentru a restabili increderea micilor investitori, Uniunea trebuie sa extinda prioritatile declarate pe termen scurt cu inca cinci directii de actiune. 

Prioritati pentru micii investitori


In primul rand, cetatenii UE (si supraveghetorii) ar trebui sa aiba acces la informatii cuprinzatoare si comparabile privind rezultatele istorice si preturile tuturor produselor de investitii. Din pacate, regulamentele recent aprobate au eliminat cerintele pentru fondurile de investitii de a publica performantele lor anterioare intr-un mod standardizat. In acest context, autoritatile europene de supraveghere ar trebui sa colecteze, sa analizeze si sa publice date privind performanta si preturile produselor de investitii.

O a doua directie de actiune solicitata de Better Finance se refera la adoptarea unor norme de protectie a investitorilor, care sa se aplice tuturor produselor de investitii, inclusiv asigurarilor de viata, pensii, actiuni si obligatiuni.

In plus, Federatia solicita ca ofertele de produse de investitii de retail sa fie standardizate, astfel incat investitorii sa aiba acces, la nivel pan-european, la produse mai simple, mai transparente si mai eficiente din perspectiva cost-beneficiu. 

Pe de alta parte, autoritatile publice ar trebui sa nu mai permita pietelor de actiuni sa incline balanta in favoarea investitorilor cu un nivel de tehnologie ridicat in detrimentul micilor investitori. 

Nu in ultimul rand, Better Finance avertizeaza ca Directiva Drepturilor Actionarilor nu ar trebui sa se transforme in Directiva Drepturilor Intermediarilor. 

”Better Finance propune cateva amendamente la Directiva Drepturilor Actionarilor, care este in prezent in discutie in Parlamentul European, pentru a permite milioanelor de actionari individuali sa-si exercite cu adevarat drepturile de vot - in special prin metode trans-frontaliere gratuite in UE. Dar nu ne-am facut auziti pana acum. Cu toate acestea, masurile sunt foarte simplu de implementat, astfel incat Directiva Drepturilor Actionarilor sa fie in concordanta cu Uniunea Pietelor de Capital”, se mai arata in comunicatul Better Finance. 

Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) este membru, din primavara anului 2014, al Federatiei Europene a Utilizatorilor de Servicii Financiare (Better Finance).

Romania, in impas cu CE si FMI

Comisia Europeana nu a ajuns la un acord cu Romania in cadrul misiunii de evaluare a economiei pe care a derulat-o la Bucuresti, din cauza neintelegerilor pe marginea Codului Fiscal. Ministrul roman al Finantelor declara recent ca nici Fondul Monetar International nu va mai veni in iulie, pentru ca va avea la dispozitie concluziile Comisiei. 
”Pasi importanti au fost facuti in anumite sectoare, iar situatia macroeconomica este buna. Cu toate acestea, progresul general in punerea in aplicare a masurilor agreate de comun acord nu au fost suficient, in principal in ce priveste politica fiscala, pentru a ajunge la un acord cu autoritatile romane", se arata intr-o declaratie a Comisiei Europene (CE) transmisa in urma misiunii din perioada 16-26 iunie.

Potrivit reprezentantilor CE, realizarile programului ar trebui mentinute, pentru ca reprezinta baza pentru continuarea unei cresteri puternice si echilibrate si pentru crearea de locuri de munca. Politici fiscale solide si continuarea reformelor in cadrul programului vor fi importante in aceasta privinta, se mai spune in declaratia CE.

Sprijinita de trei programe consecutive de asistenta privind balanta de plati, Romania si-a corectat dezechilibrele externe si interne si a redobandit accesul pe piata. Cresterea a fost robusta in ultimii ani, somajul este in scadere, inflatia este la minime istorice, iar sectorul financiar a aratat rezistenta puternica, constata reprezentantii forului european. 

Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a admis, de asemenea, ca nu s-a ajuns la un acord cu reprezentantii Comisiei Europene in privinta Codului Fiscal, dar stadiul acordului cu Romania se va decide in cadrul intalnirii ministrilor de Finante (Ecofin) din 14 iulie. In plus, ministrul a precizat ca Fondul Monetar International nu va mai efectua vizita de evaluare luna viitoare pentru ca va avea deja concluziile misiunii Comisiei Europene.

Actualul program de asistenta financiara cu UE in ceea ce priveste balanta de plati, convenit in mod oficial in octombrie 2013, se desfasoara in paralel cu un acord stand-by cu FMI. Programul a fost de tip preventiv si nu au avut loc trageri de fonduri. Acordul Romaniei cu institutiile financiare expira in septembrie, dar pana acum doar o misiune de evaluare, din cele patru care ar fi trebuit realizate, s-a incheiat cu succes.

Bancile din Grecia, inchise si cu retrageri limitate

Bancile din Grecia vor ramane inchise pana la 6 iulie, a doua zi dupa referendum. Pana atunci, retragerile de la bancomate vor fi limitate la 60 de euro pe zi, potrivit deciziei privind controlul capitalurilor publicate in monitorul oficial grecesc in noaptea de duminica spre luni. De asemenea, si Bursa de la Atena ramane inchisa. 
Intitulata ”Vacanta bancara de scurta durata”, aceasta decizie contine masurile valabile intre 28 iunie si 6 iulie pentru institutiile financiare, informeaza AFP. Documentul citat, semnat de presedintele tarii Prokopis Pavlopoulos si de premierul Alexis Tsipras, face referire la ”caracterul de extrema urgenta si necesitatea neprevazuta de a proteja sistemul financiar si economia greceasca din cauza lipsei de lichiditati provocata de decizia Eurogrupului din 27 iunie de a refuza prelungirea acordului de imprumut pentru Grecia”.

Bancile care incalca reglementarile pot fi amendate cu pana la 10% din valoarea oricarei tranzactii ce nu respecta restrictiile impuse miscarilor de capital.

Tsipras nu a dat detalii cu privire la introducerea unor controale asupra capitalului, dar analistii se asteapta la limitarea sumelor de bani ce pot fi transferate in afara tarii. 

Premierul elen, Alexis Tsipras a anuntat, duminica, intr-un discurs televizat adresat natiunii, ca Banca Centrala a Greciei a recomandat inchiderea bancilor si aplicarea de restrictii asupra miscarilor de capital, dupa ce Banca Centrala Europeana a decis sa nu majoreze finantarea de urgenta (ELA) destinata bancilor grecesti.

Amenintarea intrarii Greciei in incapacitate de plata a determinat populatia sa-si retraga masiv banii din conturi, astfel incat plafonul liniei de finantare de urgenta, situat in prezent la 89 miliarde de euro, ar putea sa nu fie suficient.

Analistii se asteapta ca aceste restrictii sa adanceasca recesiunea din Grecia si sa o aduca mai aproape de iesirea din zona euro (Grexit). 

Un oficial elen a declarat ca restrictiile asupra miscarilor de capital nu se vor aplica celor care detin conturi in banci straine, care au carduri emise peste hotare. Astfel, grecii care au conturi peste hotare si turistii nu vor fi afectati de masurile autoritatilor elene. 

Grecia este a doua tara din zona euro care impune restrictii asupra miscarilor de capital, dupa decizia similara adoptata de Cipru, in 2013. In aprilie 2015, Nicosia a ridicat si ultimele restrictii impuse asupra miscarilor de capital in timpul crizei financiare din 2013. Dar situatia Greciei este mult mai dificila, intrucat aceasta trebuie sa achite marti FMI 1,6 miliarde de euro, altfel intra in incapacitate de plata.

Ministrii de Finante din zona euro s-au reunit, sambata, la Bruxelles, de urgenta, pentru a discuta deblocarea unui ajutor de 15,5 miliarde de euro pentru Grecia si extinderea pana in noiembrie a programului de asistenta pentru aceasta, insa, conform AFP, au refuzat sa prelungeasca programul dupa 30 iunie, data la care acesta expira. 

Atena a cerut creditorilor internationali prelungirea ajutorului pentru Grecia pentru a putea organiza un referendum, convocat pentru 5 iulie, la care alegatorii sa se pronunte asupra masurilor de austeritate cerute de creditorii Greciei.

Leul pierde pe seama Greciei

Criza din Grecia isi face simtite efectele si pe piata din Romania. Leul s-a depreciat puternic, luni, in fata tuturor valutelor, iar in fata euro a atins cel mai slab curs din ultimele cinci luni, potrivit cotatiilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Moneda nationala a fost cotata de BNR la un curs de 4,4931 lei/euro, in crestere cu 3,54 bani (0,79%) fata de vineri, cand un euro valorade 4,4577 lei/euro.

Pe piata interbancara, cursul euro/leu a trecut de pragul de 4,5. Analistii din piata romaneasca se asteapta ca raportul leu/euro sa testeze pragul superior al "zonei de stabilitate a BNR (4,38-4,52)" in asteptarea rezultatelor referendumului din Grecia privind acceptarea programului de masuri asociate extensiei finantarii externe. ”Ne asteptam ca BNR sa fie prezenta in piata peste nivelul de 4,5 pentru a limita volatilitatea ridicata pe termen scurt, ceea ce va conduce la reducerea excesului de lichiditate din piata monetara si va pune presiune ascendenta pe ratele de dobanda", sustine economistul sef al ING Bank, Ciprian Dascalu.

In schimb, banca isi mentine prognoza de apreciere a leului catre finalul anului spre limita inferioara a intervalului mentionat de banca centrala (4,38 lei/euro). In ceea ce priveste perechea euro/dolar american, banca mentine tinta de unu la unu pentru finalul acestui an. 

In raport cu dolarul american, leul s-a depreciat luni chiar mai mult luni, la 4,0469 lei/dolar, in crestere cu 6,86 bani (1,72%) fata de vineri, cand cursul era de 3,9783 lei/dolar.

Fata de francul elvetian, leul a scazut pana la un curs de 4,3251 lei pe franc, in crestere cu 6,04 bani (1,41%), comparativ cu valoarea din sedinta anterioara, de 4,2647 lei pentru un franc. 

Si gramul de aur s-a scumpit luni cu aproape trei lei (2%), pana la valoarea de 153,2420  lei, fata de cotatia precedenta, cand se stabilise o valoare de 150,2526 lei pe gram.