Ce modificari aduce noua directiva UE privind asigurarile RCA

 

Sunt vizate de textul noii directive in principal despagubirile in urma insolventelor unor societati de asigurare, sumele minime asigurate, controalele privind incheierea RCA si utilizarea certificatelor cu istoricul daunelor in statele membre. 

Vorbim despre o directiva care modifica Directiva 2009/103/CE privind asigurarea de raspundere civila auto si controlul obligatiei de asigurare a acestei raspunderi. 

In 2017, Comisia Europeana a demarat o evaluare privind functionarea Directivei din 2009, inclusiv in ceea ce priveste eficienta si eficacitatea acesteia, precum si coerenta sa cu alte domenii de politica a Uniunii. 

Concluzia evaluarii a fost ca Directiva functioneaza bine in general, dar au fost identificate patru domenii principale in care ar fi oportune modificari specifice: despagubirea persoanelor prejudiciate in urma accidentelor in cazul insolventei societatii de asigurare vizate, sumele minime asigurate obligatorii, controalele privind asigurarea vehiculelor desfasurate de statele membre, precum si utilizarea certificatelor privind istoricul daunelor ale asiguratilor. 

In acest sens, s-a constatat ca Directiva 2009 prevedea diferite date de referinta pentru recalcularea periodica a sumelor minime asigurate in diferite state membre, ceea ce conduce la sume minime asigurate diferite in functie de statul membru. Pentru a asigura un nivel egal al protectiei minime a persoanelor prejudiciate in intreaga Uniune, se recomanda ca respectivele sume minime sa fie armonizate si ar trebui sa fie introdusa o clauza standard de revizuire, care utilizeaza ca referinta indicele armonizat al preturilor de consum, astfel cum este publicat de Eurostat, precum si norme procedurale care sa reglementeze o astfel de revizuire si sa stabileasca un calendar uniform. 

Accelerarea despagubirilor in cazul insolventei asiguratorului

In ceea ce priveste persoanele prejudiciate in cazul insolventei unei societati de asigurare, se fac pasi in directia uniformizarii procedurilor pentru a accelera procesul respectiv. 

Astfel, organismele carora li s-a incredintat sarcina despagubirii ar trebui sa se straduiasca sa incheie un acord privind functiile si obligatiile lor precum si privind procedurile de rambursare la nivelul Uniunii. 

Daca nu se ajunge la un astfel de acord in termen de 24 de luni de la data intrarii in vigoare a directivei, competenta de a adopta acte ar trebui sa fie delegata Comisiei in ceea ce priveste determinarea sarcinilor si obligatiilor procedurale in legatura cu rambursarea.

In cazul insolventei unei societati de asigurare, persoanele prejudiciate ar trebui sa aiba dreptul de a solicita despagubiri de la un organism din statul lor membru de resedinta, inclusiv atunci cand sunt prejudiciate in urma accidentelor care au avut loc intr-un alt stat membru decat statul lor de resedinta, se arata in Directiva. 

Reglementarea controalelor RCA pentru autovehiculele in tranzit

In prezent, statele membre trebuie sa nu efectueze controale privind asigurarea vehiculelor care stationeaza in mod obisnuit pe teritoriul unui alt stat membru, precum si a vehiculelor care stationeaza in mod obisnuit pe teritoriul unei tari terte si care intra pe teritoriul lor de pe teritoriul unui alt stat membru. 

Noile evolutii tehnologice, precum tehnologia de recunoastere automata a placutelor de inmatriculare, permit controale privind asigurarea vehiculelor fara oprirea acestora si, prin urmare, fara a afecta libera circulatie a persoanelor. 

Noua Directiva recomanda sa se permita respectivele controalele privind asigurarea RCA a vehiculelor, dar numai daca acestea nu sunt discriminatorii, sunt necesare si proportionale, fac parte dintr-un sistem general de control pe teritoriul national care este efectuat si pentru vehiculele care stationeaza in mod obisnuit pe teritoriul statului membru ce desfasoara controalele si nu necesita oprirea vehiculului. 

Istoricul daunelor va fi disponibil in toate statele UE

Pentru a simplifica verificarea si autentificarea certificatelor privind istoricul daunelor, este important ca formatul si continutul lor sa fie identice in toate statele membre, se arata in noua Directiva. 

Societatile de asigurare ar trebui sa trateze un certificat dintr-un alt stat membru privind istoricul daunelor in acelasi mod in care trateaza un certificat intern privind istoricul daunelor si ar trebui sa aplice unui client din alt stat membru orice reducere de care ar beneficia un client intern aflat intr-o situatie identica, inclusiv reducerile prevazute de dreptul intern al unui stat membru, cum ar fi reducerile „bonus-malus”. 

De asemenea, societatile de asigurare ar trebui sa publice o prezentare generala a politicilor lor in ceea ce priveste utilizarea de catre acestea a istoricului daunelor la calculul primelor (acestea nu sunt insa obligate sa publice informatii sensibile din punct de vedere comercial, cum ar fi detalii despre politicile de tarifare). 

De ce nu putem cumpara titluri de stat Tezaur online?

 

Daca in cazul certificatelor de trezorerie din cadrul programului Fidelis achizitiile se pot face direct din platforma brokerilor, pentru titlurile din programul Tezaur fiecare investitor trebuie sa ajunga personal la Posta sau la Trezorerie, pierzand timp pretios. 

In aceasta perioada se desfasoara subscrieri pentru ambele programe. 

Prin BVB, in intervalul 18 noiembrie-10 decembrie se deruleaza o noua etapa a programului Fidelis fiind la vanzare titluri de stat in lei cu scadenta la 1 an (dobanda de 4%), 3 ani (dobanda de 4,6%) si in euro, cu scadenta la 5 ani (dobanda 1,8%). 

In acelasi timp, din 6 decembrie au fost scoase la vanzare noi emisiuni in cadrul programului Tezaur in lei la scadentele de 1 an (dobanda 4,25%), 3 ani (dobanda 4,75%) si 5 ani (dobanda 5,1%), titluri care vor fi in vanzare in aceasta luna prin Trezorerii si sediile Postei. 

Dupa cum se vede, dobanzile la titlurile vandute prin Trezorerii sunt usor mai mari decat cele vandute prin Bursa, dar asta ar trebui pus in legatura mai mult cu data lansarii emisiunilor decat cu o filosofie diferita a Finantelor.

Mai exact, titlurile prin Bursa au debutat pe 18 noiembrie, iar cele vandute prin Trezorerii cu aproape 3 saptamani mai tarziu, cand perspectivele asupra inflatiei s-au mai deteriorat, ceea ce face foarte probabil sa vedem majorari de randamente si la urmatoarele emisiuni Fidelis. 

Cum pot fi tranzactionate titlurile de stat

Pentru cei care vor sa subscrie in cadrul programului Fidelis, platformele brokerilor sunt cea mai la indemana scurtatura. Titlurile de stat se cumpara fara comisionul de tranzactionare (acesta va apare insa la vanzarea inainte de scadenta, uzual 0,2% din valoarea tranzactiei), iar fiecare investitor da ordinul de cumparare din platforma pusa la dispozitie de broker, deci din fata calculatorului propriu. 

Pentru programul Tezaur, lucrurile se schimba radical. Trebuie mers personal la Posta sau Trezorerie, completat un formular de subscriere, asa cum trebuie procedat si cand se primeste dobanda aferenta cuponului, daca e vorba de o scadenta mai lunga de 1 an (spre deosebire de investitorii Fidelis care primesc dobanzile direct in contul deschis la broker). 

De ce nu se generalizeaza achizitiile online?

Din moment ce fiecare contribuabil isi poate achita online impozitele locale sau cele datorate ANAF (prin ghiseul.ro), de ce nu s-ar putea subscrie in acelasi mod si titlurile de stat din programul Tezaur? Nu ar fi o premiera, acest mecanism e pus la punct in alte economii dezvoltate unde persoanele fizice le pot cumpara direct, fara sa apeleze la banci sau la brokeri, vezi modelul Tresury Direct.

Sa tinem cont ca ultimele restrictii privind combaterea pandemiei au ingreunat accesul in administratiile publice pentru nevaccinati, ca iarna lumea de deplaseaza oricum mai greu si multi vin chiar cu banii in sacosa pentru a completa o subscriere (in paranteza fie spus, banii se pot primi si cash la subscriere dar pentru ridicarea lor la scadenta exista limitarea de 5.000 lei pe zi, ceea ce nu este tocmai la indemana unor persoane in varsta care nu se descurca cu viramentele). 

N-ar fi mai simplu ca aceste bariere birocratice sa fie eliminate pentru toti investitorii Tezaur pentru a egaliza procedurile de subscriere si plata a dobanzilor intre programele Fidelis si Tezaur? 

Toata lumea ar avea de castigat, atat statul care ar vedea majorat volumul subscrierilor, cat si unii deponenti care isi doresc dobanzi mai mari decat la banca dar nu sunt familiarizati cu societatile de brokeraj si nici nu sunt foarte dorinici sa bata drumurile Trezoreriilor. 

Aquila, un IPO care confirma regula inceputului timid

 

Prima zi de tranzactionare a actiunilor Aquila a adus o inchidere rosie pentru grupul de distributie listat la bursa in urma unei oferte publice. Dar atat One United cat si TTS au inceput campania bursiera cu scaderi, inainte de a cunoaste aprecieri de peste 20% ale cotatiilor. 

Spre deosebire de ofertele publice (IPO) ale TTS si One United, de aceasta  data actiunile oferite retailului nu s-au mai epuizat in cateva secunde, ci dimpotriva, o parte din transa destinata acestuia a trebuit realocata catre investorii institutionali. 

Este un semn ca sentimentul din piata s-a mai schimbat din vara, cand toata lumea era convinsa ca se castiga garantat din marfa proaspata livrata la bursa, fie prin IPO-uri fie prin plasamente private, dar si o penalizare a indcatorilor bursieri ceva mai piperati. 

La pretul de inchidere de 5,5 lei pentru IPO-ul Aquila, indicatorul PER a fost de 18,3 pornind de la profitul de 60 milioane lei din 2020. Asta spre deosebire de PER-ul din oferta publica TTS, cand raportul dintre pret si profitul pe actiune era cuprins intre 13 si 14 sau raportat la acelasi indicator din IPO-ul One United, care era de 16. 

Nici alocarea procentului din profit catre fondul de dividende-40% fata 35% la One United sau 45% la TTS n-a reprezentat un motiv de bucurie, mai ales in contextul in care dobanzile bancare incep sa creasca. 

Cum debutul la tranzactionare a coincis cu emotia legata de varianta Omicron a Covid-19, nu surprinde prea mult scaderea cu mai putin de 0,5% a actiunilor AQ, mai ales ca luni a fost o zi destul de rosie la BVB. Care sunt insa sansele ca aceasta corectie sa continue?

Avem deja un model la BVB post IPO

Daca ne uitam la evolutiiile cotatiilor TTS si One imediat dupa listare, avem o traiectorie foarte asemanatoare. 

Presiunea la vanzare e mare, iar pretul tinde sa intre repede sub cel din oferta publica. Apoi, pe masura ce investitorii speculativi pleaca, jucatorii mai mari incep sa acumuleze, companiile anunta rezultate bune (vezi crestere profit TTS care a depasit la T3 intreg rezultatul din 2020) sau proiecte interesante (vezi investitia One United in complexul comercial Bucur Obor), cotatiile incep sa urce. 

In prezent, TTS a castigat peste 100 milioane lei in capitalizare (de la 19 lei pretul actiunilor a urcat la 23,4, cu un maxim la 25 lei saptamana trecuta) iar actiunile ONE au urcat cu peste 20% la randul lor, oferind deja un castig frumos celor care au pariat pe ele pe termen mai lung.

Sigur, aici a contat foarte mult si decizia de includere a celor doua titluri in indicele FTSE Russel pentru pietele emergente, fapt ce a amplificat apetitul pentru achizitii, dar acelasi lucru se poate intampla si cu Aquila, data fiind capitalizarea mare a acesteia (peste 1 miliard lei).

In concluzie, pentru copierea modelului TTS si ONE, vor conta foarte mult rezultatele raportate de Aquila, modul in care vor evolua bursele la nivel global (inca un lockdown nu ar fi deloc bine primit) si, nu in ultimul rand, randamentele din pietele de obligatiuni (daca dobanzile vor continua sa urce, multi investitori vor prefera instrumentele cu venit fix in dauna actiunilor care sunt percepute cu un grad superior de risc).

In ciuda plafonarii, preturile la energie bat record dupa record

 

Legea care plafoneaza in sezonul rece preturile la consumator pare sa fi dat un impuls suplimentar cotatiilor din energie, preturile pentru ziua urmatoare batand noi si noi recorduri.

Pretul energiei electrice stabilit marti pentru miercuri 24 noiembrie a atins 1.400 lei/MWh, cu un varf intermediar de 1.900 lei/MWh pe intervalul orar 17-18, noi recorduri in materie pentru piata pentru ziua urmatoare (PZU). 

Asta in condtiile in care autoritatile au adoptat recent o lege care plafona preturile pentru consumatorii casnici in intervalul noiembrie-martie, la 0,37 lei KWh pentru gaze naturale si 1 leu KWh pentru energie electrica, preturi finale, pentru un consum echivalent cu 300 KWh/luna (1500 KWh pentru toata perioada) la energie electrica si 1000 m3 de gaze naturale pentru intreaga perioada.

Cum arata ofertele la energie in comparatorul ANRE

Pe site-ul ANRE, comparand ofertele actuale pentru Bucuresti, cu toate taxele incluse, inclusiv TVA, pentru un consum de 100 KWh, pe prima pozitie avem Hidroelectrica cu 628 lei/MWh, oferta ferma pentru piata concurentiala pentru un an, urmata de ofertele pentru serviciu universal ale Enel, Electrica, E.ON, CEZ si Tinmar Energy, intre 750 si 860 lei/MWh, oferte care expira insa la sfarsitul acestui an. 

Pe piata concurentiala, dupa Hidroelectrica, cea mai buna oferta este a CEZ Vanzare cu 890 lei/MWh (pret valabil 3 luni) si Nova Power & Gas (durata contract 6 luni) cu 960 lei/MWh. 

Pe piata concurentiala, cea mai buna oferta a greilor din domeniu este cea a E.ON la 1.217 lei/MWh, urmeaza Enel la 1.260 lei/MWh. OMV, care produce energie electrica din gazele extrase in regie proprie, are oferta la 1.346 lei/MWh. 

Spre deosebire de gazele naturale unde varful consumului casnic este in sezonul rece, la energia electrica facturile la consumator vor avea un puseu dupa aprillie 2022, cand expira perioada de plafonare, si nu au sanse sa se reduca semnificativ in cursul anului. 

In plus, cum ponderea pietei pentru ziua urmatoare pentru energia tranzactionata se apropie de jumatate din consumul intern, sansele ca in comparatoarele ANRE sa apara preturi semnificativ mai mici decat in tranzactiile derulate prin PZU sunt reduse. 

Ce se intampla pe piata gazelor

Spre deosebire de piata energiei electrice, piata gazelor naturale se bazeaza pe contracte bilaterale ale caror preturi pot diferi foarte mult in functie de capacitatea de negociere a ofertantilor. 

Pe Bursa Romana de Marfuri, contractele incheiate in aceasta luna s-au facut la preturi cuprinse intre 540 si 700 lei/MWh. 

In comparatorul ANRE, alegand Bucurestiul ca locatie, cea mai buna oferta este cea a E.ON cu un pret de furnizare (care nu contine TVA) de 353 lei/MWh. Urmeaza Distrigaz Vest cu 392 lei, Premier Energy cu 438 lei/MWh, Nova Power & Gas cu 491 lei/MWh. Dintre companiile mari, Enel are oferta la 624 lei/MWh, Engie la 672 lei/MWh, CEZ la 798 lei/MWh, etc. 

Dupa cum se vede, daca pe piata energiei electrice exista macar o oferta pe piata concurentiala sensibil sub pretul plafonat de 1000 lei/MWh-vorbim de Hidroelectrica, pe piata gazelor naturale cea mai buna oferta care contine TVA este peste pretul plafonat (420 lei/MWh fata de 370 lei/MWh), restul competitorilor pozitionandu-se peste acest nivel. Din pacate pentru consumatorii casnici, Romgaz care este echivalentul Hidroelectrica pe piata gazelor (companie unde statul este, de asemenea, actionar majoritar) nu are are oferte  pentru acestia. 

Este destul de limpede in aceasta conjunctura ca interventia statului nu a calmat pietele din energie, mai ales cata vreme furnizorii sunt despagubiti daca cumpara mai scump si vand la pretul plafonat, iar singura speranta este ca scaderea preturilor sa vina din reducerea cererii si instalarea de capacitati noi de productie. 

Adica in timp, dupa ce consumatorii vor fi lasati sa se descurce cu primul val de facturi majorate substantial din primavara (sau chiar din iarna, pentru consumatorii de gaze de la case, care majoritatea nu se incadreaza in consumul plafonat). 

Deponentii vad luminita de la capatul tunelului

 

Dupa o lunga perioada in care dobanzile depozitelor au continuat sa scada, trendul s-a inversat, iar statul si bancile sunt pregatite sa isi recompenseze mai bine creditorii pe fondul inflatiei in crestere accelerata. 

Tonul l-a dat statul, care arata ca este dispus sa ridice stacheta dobanzilor. Saptamana trecuta, Ministerul Finantelor a dorit sa imprumute 400 milioane lei de la banci pentru scadenta din 2029, iar dobanda obtinuta a fost de 5,26%, cea mai mare din 2014 pentru pentru o maturitate comparabila, semn ca bancile nu mai sunt dispuse sa isi cedeze usor resursele. 

Este o miscare inceputa din octombrie, odata cu semnalul dat de BNR ca incepe sa creasca gradual dobanda de politica monetara, de atunci si pana acum urmand doua astfel de majorari cu cate 0,25%, pana la 1,75%. 

De altfel, randamentul obligatiunilor romanesti pe 10 ani depaseste in prezent 5%, cel mai mare din regiune (Ungaria sta la 4%, Polonia la 3%, Cehia in jur de 2,7%). 

Inevitabil, generozitatea mai mare a statului-confruntat cu o inflatie care s-a apropiat de 8% in octombrie-fata de banci a inceput sa se reflecte si in ofertele pentru persoanele fizice. 

Dobanzile la titluri de stat au depasit 4%

Ultima emisiune Fidelis care se deruleaza in prezent la BVB pana pe 10 decembrie ofera dobanzi de 4% pe un an si 4,6% pe 3 ani celor interesati sa imprumute statul. 

Randamentele sunt in crestere fata de emisiunea lansata in septembrie cand dobanzile erau de 3,25% la un an si 3,75% la 3 ani, iar trendul probabil ca va continua si in perioada urmatoare, avand in vedere ca si la aceste niveluri dobanzile sunt puternic real negative. 

Din pacate, detinatorii de obligatiuni de stat lansate anterior sunt in buna masura pe pierdere acum-pretul obligatiunilor se ajusteaza la bursa pentru a tine pasul cu noile dobanzi-daca ar dori sa vanda inainte de scadenta, astfel incat vor trebui sa se multumeasca cu dobanzile mai mici primite in momentul subscrierii. 

Timid, bancile urmeaza pasii Finantelor

In ultima perioada mai multe banci au anuntat majorari ale dobanzilor la termen. 

Ultima majorare a operat-o Banca Transilvania care a urcat cu 0,3 puncte procentuale dobanda la depozitele la 12 luni, pana la 1,9%, cu 0,45 puncte procentuale pentru depozitele la 24 luni, pana la 2,1% si tot cu 0,45 pp pentru depozitele la 36 luni, pana la 2,3%. 

Intesa SanPaolo Bank urca la randul sau dobanzile pe toate palierele, cu valori cuprinse intre 0,25% si 0,5%. Cele mai mari randamente se obtin la 36 luni pentru depozitele constituite online (dobanda 4%) si la 24 luni (3,75%). 

Banca Romaneasca a anuntat in noiembrie ca majoreaza dobanzile la termen in lei cu valori cuprinse intre 0,15 pp si 0,4 pp. Cele mai bune randamente se obtin si aici la scadentele mai lungi-2,9% la 12 luni si 3,6% la 24 luni. 

First Bank majoreaza la randul sau dobanzile pentru scadentele la 1,3, 6, 12, 24 si 36 luni cu 0,2-0,5 pp. Cele mai mari randamente se obtin la 36 luni pentru sume mai mari de 120.000 lei (2,8%).

Dupa cum se vede, bancile sunt inca in urma statului in ceea ce priveste randamentele brute (sa nu uitam ca in cazul titlurilor de stat dobanzile nici nu se impoziteaza, spre deosebire de depozitele la termen) si mult sub inflatie, dar ajustarea dobanzilor la termen este un fenomen aflat abia la inceput si care va continua lunile urmatoare. 

Un sfat de luat in calcul in cazul in care aveti depozite care se apropie de scadenta ar fi sa asteptati oferte semnificativ mai bune, chiar daca asta inseamna sa pastrati banii intr-un depozit pe termen scurt (1-3 luni) pana acestea apar. 

Sa nu uitam ce afacere buna au facut deponentii in 2008, pe fondul inflatiei si crizei financiare cand bancile supralicitau cu dobanzi de doua cifre si asta chiar si la scadente de 12 luni. 

Chiar daca nu este cazul acum pentru o reeditare a respectivului fenomen, cine asteapta cateva luni ar putea prinde randamente semnificativ imbunatatite. 

4 intrebari si raspunsuri despre creditul rapid

 

Lunile noiembrie si decembrie pot fi foarte solicitante din punct de vedere financiar. Cumparaturi de Black Friday, facturi mai mari pentru gaze si electricitate, pregatiri pentru sarbatorile de iarna, cadouri… 

Este important sa ne gestionam foarte bine banii ca sa ne ajunga de la o luna la alta, dar chiar si asa, sunt anumite cheltuieli care nu pot fi amanate si se intampla sa mai avem nevoie de niste bani pana la urmatorul salariu. Creditul online rapid ar putea sa fie solutia salvatoare cand ajungi in impas, asa ca iti vom prezenta mai jos in ce consta si cum il poti obtine!

Ce este un credit rapid?

Asa cum ii spune si numele, creditul rapid consta in acei bani pe care ii poti obtine in aceeasi zi, in decurs de cateva ore, ca sa te „salveze” dintr-o situatie urgenta, in care ai intampinat o cheltuiala care nu poate fi amanata. Acest tip de imprumut a fost creat din dorinta de te ajuta in timp util cu suma de bani de care ai nevoie, de aceea, procesul este simplu si rapid, 100% online. 

Care sunt avantajele creditului online rapid?

Principalul avantaj al unui astfel de credit este rapiditatea cu care il obtii, care in situatiile urgente este cruciala. Nu pierzi timp alergand dupa acte, nu faci drumuri la sediul institutiei financiare, iar banii ii primesti in aceeasi zi. 

Cum se obtine un imprumut rapid?

Pentru a obtine imprumutul rapid online, nu este nevoie sa faci niciun drum pana la sediul IFN-ului si nu ai nevoie nici de hartii, giranti sau garantii. Este suficient sa completezi un formular pe site-ul IFN-ului. Dupa ce creditul iti este aprobat, primesti banii in 2 ore, chiar si in weekend.

Cand si cum se ramburseaza creditul rapid?

Un credit rapid are avantajul de a fi flexibil si cand vorbim de durata lui. Cu toate acestea, recomandarea este sa-l folosesti pe termen scurt si sa-l rambursezi imediat ce ai posibilitatea, pentru a evita acumularea dobanzii. 

Alegem dobanda fixa sau variabila la creditele ipotecare in lei?

 

Cresterea inflatiei si implicit reducerea puterii de cumparare a debitorilor, amenintarile privind cresterea dobanzilor pe termen mediu, evaluarea puterii de rambursare pe termen lung trebuie luate in calcul cand ne alegem tipul de dobanda al unui credit ipotecar.

Cei care se pregatesc pentru contractarea unui imprumut in aceste zile au o variabila in plus de luat in calcul-cresterea inflatiei si reducerea puterii de cumparare. 

Aceasta temere nu a existat in ultimii ani, avand in vedere ca din 2008 cresterea preturilor nu s-a mai apropiat de 8%. Si cum cresterea salariilor prinde in mai mica masura ascensiunea preturilor, multi angajati vor suferi contractii ale puterii de cumparare in perioada urmatoare. 

Cei care planuiesc sa ia un imprumut in aceasta perioada ar trebui sa isi potriveasca foarte bine pasii, avand grija sa lase o marja mai mare de siguranta in ceea ce priveste raportul dintre rata si venituri (gradul de indatorare) pentru a nu avea dificultati pe parcurs la plata ratelor. 

Cine doreste sa se imprumute pe termen mai lung dar are ezitari din cauza dificultatilor prin care trece economia in acest moment ar putea folosi un grafic de rambursare a ratelor ca exercitiu pentru o perioada intermediara. 

Alexandra Radulescu, Manager Produs Senior in cadrul BCR, ii sfatuieste pe consumatori sa incerce sa puna bani de-o parte, echivalentul unei rate lunare, o perioada de cel putin 6 luni, pentru a vedea in ce masura se incadreaza in ritmul impus de rambursarea imprumutului, bani care ulterior pot fi folositi pentru acoperirea unui avans mai mare si, implicit, asigurarea unei rate mai mici la credit. 

IRCC va urca din ianuarie 2022

Bancile propun in acest moment pentru creditele ipotecare un algoritm de calcul al dobanzii care porneste de la nivelul IRCC plus o anumita marja, care pleaca la randul sau de la 2%. 

Nivelul IRCC este in prezent de numai 1,08% pentru ca este calculat cu un anumit decalaj fata de tranzactiile zilei din piata monetara (Robor la 3 luni era peste 2,5% la mijlocul lunii noiembrie), dar va incepe sa recupereze rapid terenul la inceputul anului viitor. 

In acest context, o dobanda fixa de 4%, desi acum este aparent mai dezavantajoasa decat una variabila calculata ca IRCC+marja bancii, ar putea aduce economii importante la plata ratelor daca dobanzile isi continua aprecierea. Iar tendinta va fi in mod sigur una de crestere si la inceputul anului viitor, cand vor trebui absorbite influentele majorarii preturilor energetice. 

Cum BNR este abia la inceputul unui ciclu de majorare a dobanzii de politica monetara, proces ce se desfasoara gradual, in pasi marunti, o dobanda fixa pe termen de 5 ani ar putea reprezenta un avantaj important, mai ales daca debitorii sufera intre timp o scaderea a puterii de cumparare.

Strategii de pe termen lung

In cazul unui credit ipotecar, data fiind lungimea scadentei (25-30 de ani uzual), obtinerea unei dobanzi fixe pe toata aceasta perioada, desi ar fi utila din perspectiva debitorului care scapa astfel de emotiile oscilatiilor de dobanda din piata monetara, nu este disponibila in acest moment la bancile din Romania. 

Ramane deci posibilitatea accesarii unui credit cu o dobanda fixa pentru o perioada limitata (5-7-10 sau chiar 15 ani), o posibilitate care nu ar trebui ratata in perioada urmatoare, caracterizata de presiuni inflationiste, mai ales daca diferenta intre nivelul actual al dobanzilor, calculat pornind de la IRCC-ul aflat la minime istorice, si nivelul dobanzilor fixe nu este foarte mare.

Care este insa strategia optima in ceea ce priveste raportul rata/venituri in aceasta perioada mai complicata economic, este prudent sa mergem direct in gradul maxim de indatorare daca veniturile ne permit? 

Aici raspunsul e mai complicat pentru ca depinde foarte mult de valoarea veniturilor celui in cauza. La venituri foarte consistente, un grad de indatorare de 40% nu ar fi o problema atat de mare, dar la un salariu mediu pe economie, chiar si un grad de indatorare de 30% poate pune probleme, daca puterea de cumparare scade prin inflatie. 

Cu alte cuvinte, este mai intelept sa ne limitam din start pretentiile locative sau sa nu ne refuzam nimic daca veniturile ne-o permit? 

Alexandra Radulescu vine cu o idee interesanta pentru viitorii debitori. Dincolo de posibilitatea deja amintita de a mai economisi o perioada pentru a creste ponderea avansului si a diminua astfel ratele lunare, cei aflati in dilema de mai sus au si optiunea sa ia totusi un credit si sa  economiseasca in plus bani in fiecare luna, sume care sa fie utilizate apoi pentru rambursari anticipate. 

Cum nu exista comision de rambursare anticipata la creditele ipotecare, cei care isi diminueaza periodic soldul imprumutului vor beneficia de rate mai mici pe parcurs sau de o perioada de rambursare mai redusa, economisind astfel din suma totala rambursata bancii. 

Protejarea impotriva inflatiei nu inseamna asumarea unor riscuri mari

 

Inflatia s-a apropiat de 8% si sunt sanse mari sa avem o inflatie cu doua cifre la inceputul anului viitor, pe masura ce preturile mari la energie sunt transmise si in alte costuri de productie. Cum ne protejam economiile personale?

Am vazut ca teama de inflatie alimenteaza deja cautarea de alternativelor de plasament, iar bursa este indicata de multi ca o solutie de protejare a economiilor personale erodate de dobanzile real-negative. Asa sa fie? 

Sa nu uitam ca bursele sunt la maxime istorice mai peste tot in lume si de aici se deschid mai degraba optiuni pentru o corectie alimentata de dobanzile care si-au inceput cresterea decat de noi aprecieri de teama inflatiei. 

Sa trecem in revista fortele care se confrunta aici

De partea aprecierii cotatiei actiunilor sta dorinta protejarii economiilor de inflatie si dobanzile mici la depozite. Numai ca dobanzile la credite au fost pana acum mici, iar restrangerea accesului la finantare dupa schimbarea politicii monetare va duce la cresterea dobanzilor, mai intai in zona creditelor corporate si apoi in cea a depozitelor. 

De partea corectiilor avem majorarea dobanzilor care va genera costuri mai mari pentru companiile foarte indatorate, deci profituri mai mici si implicit cotatii mai mici la bursa. Tot aici putem sa trecem puterea de cumparare in scadere a consumatorilor (majorarile de salarii nu tin pasul cu inflatia in crestere in majoritatea cazurilor), fapt ce va duce la vanzari mai mici pentru companii (desi in prima faza vor dori sa majoreze preturile pentru a-si conserva marjele de profit), deci profituri mai mici si cotatii mai mici. 

Sa trecem tot la acest capitol multipli bursieri exagerati, dupa ani buni de crestere a burselor, si perspectivelor lor de a deveni si mai exagerati daca profiturile scad (vezi indicatorul PER-raportul dintre pret si profitul pe actiune). 

Una peste alta, ar fi mai multe motive pentru ca bursele sa nu tina pasul cu inflatia decat sa avem o solutie infailibila de protejare a economiilor. 

Deci, mare atentie, pastrarea economiilor in mai multe cosuri (depozite, actiuni, obligatiuni in lei si euro) este mai sigura in vremuri de incertitudine politica, economica, monetara. 

Cum s-au descurcat actiunile in inflatia anilor ‘80?

Statele Unite s-au confruntat intre 1978 si 1981 cu o perioada inflationista severa si dobanzi de politica monetara  care par acum fanteziste. 

Cresterea preturilor a fost de 9% in 1978, 13,3% in 1979, 12,5% in 1980 si 8.9% in 1981. In 1982 preturile se calmasera (inflatie de 3,8%) dar asta si ca efect al dobanzilor mari de politica monetara-10% in 1978, 12% in 1979, 18% in 1980, 12% in in1981. 

In paranteza fie spus, rata Fed a continuat sa fie ridicata pana in 1990 (valori anuale intre 6% si 9,75%) desi inflatia scazuse intre timp sub 5%. 

Similitudini-inflatia anilor ‘80 a aparut tot in urma unei crize energetice (in 1979 a fost Revolutia din Iran si tot ce a decurs de acolo). Unde ne diferentiem-acum nu ar fi posibile dobanzi de politica monetara de doua cifre pentru ca economiile sunt supraindatorate si nu ar mai suporta cresterea serviciului datoriei din cauza dobanzilor mai mari. 

Cum s-a descurcat bursa in timpul celor 4 ani de inflatii-record? In conditiile in care cresterea preturilor depasise cumulat 45%, indicele S&P500 urcase cu 1% in 1978, cu 12,31% in 1979, cu 25,7% in 1980 si pierduse 9,7% in 1981. Deci, cumulat, cresterea actiunilor se situeaza in jurul a 30% in cei 4 ani, sub inflatie deci. 

Este adevarat, deponentii aveau alternative mai bune la banci decat acum, dar nici companiile din indice nu aveau atunci multipli bursieri la fel de mari ca in prezent. 

In 1979, media  PER pentru companiile incluse in S&P 500 avea valoarea de 7,2, iar in prezent este peste 29,  iar asta cu profiturile record raportate in ultimii ani de crestere economica sustinuta. In caz de recesiune, valoarea PER poate urca destul de mult, ca in mai 2009, cand era 123. 

De ce datul cu banul poate sa fie mai profitabil decat investitia in CFD-uri

 

Apetitul pentru investitii speculative si toleranta la risc sunt maxime pe final de ciclu economic si monetar, desi cei care reusesc sa nu piarda bani fac parte dintr-o minoritate destul de restransa. 

Despre criptomonede a auzit toata lumea, iar mitul imbogatirii peste noapte este bine intretinut prin povesti de succes abil promovate. 

Pe langa celebrul Bitcoin, apar peste noapte tot soiul de monede ce par o gluma la inceput, dar care se dilata apoi repede la capitalizari de miliarde de dolari.

Sunt insa si glume proaste, precum SQUID, o criptomoneda inventata pornind de la filmul Jocul Calamarului, care s-a dovedit repede o frauda. 

Cum nu sunt putini cei care vor sa profite de acest trend, eventual folosind efectul de levier al contractelor pe diferenta de curs (CFD), au aparut si webinarii care sa ii invete abc-ul acestei “investitii”. 

Trei din patru speculatori ajung sa isi piarda banii

Pe pagina unui astfel de curs – Tranzactionarea crypto prin CFD, promovat de un broker care il are pe home page-ul site-ului sau pe un foarte cunoscut antrenor de fotbal care indeamna la tranzactionare, exista in final o avertizare, obligatorie pentru aceste produse cu risc deloc neglijabil (asa cum in cazul fondurilor mutuale promovarea trebuia sa contina avertizarea ca performantele din trecut nu reprezinta o garantie a celor viitoare). 

“CFD-urile sunt instrumente complexe si au un risc ridicat de a pierde rapid bani din cauza efectului de levier. 72% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci cand tranzactioneaza CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui sa luati in considerare daca intelegeti modul in care functioneaza CFD-urile si daca va puteti permite sa va asumati riscul ridicat de a va pierde banii.”

O avertizare similara gasim si pe site-ul altui broker care se promoveaza extrem de agresiv. 

“68% dintre conturile investitorilor persoane fizice pierd bani cand tranzactioneaza CFD-uri prin intermediul acestui furnizor”. 

Cu alte cuvinte, aproape 3 din 4 speculatori pierd bani atunci cand tranzactioneaza CFD-uri. 

De ce se intampla asta, daca e vorba de un pariu pe o diferenta de curs, cu doua sensuri? De ce nu exista macar 50% dintre investitori in castig, ca la datul cu banul, de vreme ce ce nu exista si optiunea a treia care sa dilueze sansele de a nimeri sensul corect, ca la pariurile sportive pe fotbal (castiga gazdele, oaspetii sau meci egal)? 

Efectul marjei  

Contractele pentru diferenta (”CFDs”) sunt produse care se supun efectului de levier si presupun un nivel de risc ridicat, intrucat chiar si miscarile minore de pret ale activului suport va pot afecta contul. Balanta contului poate fi pierduta in totalitate-se mentiona in pagina de promovare a cursurilor unuia dintre brokeri. 

Cu alte cuvinte, “investitorul” depune o garantie (marja) si apoi suporta oscilatiile de pret ca si cum ar fi investit intreaga suma. 

La o marja de 10%, de exemplu, cine investeste intr-un CFD si prinde o crestere de 10% a activului suport corect anticipata, isi dubleaza banii sau poate pierde totul daca e surprins pe contrasens de piata. Inainte de a se intampla asta, va primi un apel in marja, fiind chemat sa completeze garantia, in caz contrar urmand sa ii fie inchisa pozitia. 

Iar in acest mod se pot pierde bani mai multi decat s-au investit initial, in ipoteza in care investitorul nostru vrea sa isi mentina pozitiile, iar piata se incapataneaza sa mearga in sens contrar. 

De ce marea majoritate pierd, de ce nu avem macar un 50% sansa de profit, ca la un joc de noroc clasic, precum datul cu banul? 

Pentru ca cei mai multi astfel de jucatori vor sa castige mult mobilizand marje reduse, deci se expun unui efect de levier apreciabil. 

Daca s-ar folosi o marja de 50%, culegand profiturile cand piata ne da dreptate si apoi lasand cotatiile sa isi revina cand nu nimerim sensul corect, in timp am putea iesi pe plus pentru ca probabilitatea unei corectii majore, de 50% din valoarea activului suport nu este foarte mare, mai ales pe perechile valutare sau pe actiuni (nu insa si pe piata crypto!). 

Cum insa cei care se joaca aici vor sa faca dintr-un dolar 10, si asta foarte repede, cel mai des ajung sa piarda si dolarul lor sau chiar mai multi dolari pe care ii aduc suplimentar, in speranta ca piata le va da pana la urma dreptate. 

Dupa case si masini, bancile finanteaza si electrocasnicele verzi

 

Bancile au solutii pentru cei ce doresc sa isi finanteze achizitia electrocasnicelor, aparaturii, materialelor eco-friendly la costuri mai bune decat in cazul imprumuturilor standard.

Banca Transilvania isi prezinta produsul-Practic Verde BT ce ofera pana la finalul anului dobanzi cuprinse intre 7.5% si 8%-focalizandu-se pe dobanda mai avantajoasa decat in oferta standard. 

Astfel, noua dobanda este de 7,5%/an pentru creditul cu asigurare si de 8%/an pentru creditul fara asigurare de viata si somaj, dobanzi fixe. Pe siteul Bancii, creditele de nevoi personale Practic BT, tot cu dobanzi fixe, pleaca de la o dobanda de 7,9% cu asigurare de viata si somaj sau 8.9% fara asigurare 

In cazul creditelor cu dobanda variabila, pot exista si oferte aparent mai avantajoase, cu dobanzi de 7,08% (IRCC +6%) chiar in oferta Bancii Transilvania, dar in acest caz trebuie tinut cont de faptul ca IRCC are un decalaj fata de situatia actuala din piata monetara, unde Robor la 3 luni a urcat deja la peste 2,4% in vreme ce IRCC va ramane pana la finalul anului la 1,08%. 

Cu alte cuvinte, cine ia un credit cu dobanda variabila acum isi poate vedea topit destul de repede avantajul competitiv. 

Cat costa creditul verde la Banca Transilvania

Pentru un credit de 43.000 lei pe 5 ani, cu asigurare de viata si somaj, clientul va plati o rata lunara de 861,6 lei, aferenta unei DAE de 9,16% iar valoarea totala de platit va fi de 52.989 lei (este inclus si costul asigurarii, de 1.204 lei).

Daca s-ar alege creditul Practic BT Verde fara asigurare, dobanda fixa pe toata perioada de creditare devine 8% iar rata lunara ajunge la 871,8 lei. Cu o DAE de 8,39%  valoarea totala de plata la finalul perioadei va fi de 52.400 lei. 

Cum se vede, costurile finale sunt destul de apropiate dar cei care platesc suplimentar asigurari reusesc sa le scoata la jumatate de pret prin prisma dobanzii mai reduse la acest tip de imprumut. 

Pentru a se asigura ca produsele cumparate sunt eco-friendly, Banca Transilvania solicita un document precum o factura proforma, factura fiscala sau oferte comerciale care sa dovedeasca natura eco-friendly a bunurilor achizitionate. 

Clientii pot obtine sume cuprinse intre 5.000 si 100.000 de lei iar perioada de creditare este intre o luna si 60 de luni (5 ani) atat pentru creditele cu asigurare, cat si pentru cele fara asigurare de viata si somaj. 

Dobanzi de la 4,99% prin UniCredit Consumer Financing 

UniCredit Consumer Financing are la randul sau solutii pentru cei care fac achizitii de “aparatura, echipamente sau materiale performante din punct de vedere energetic pentru casa”. 

Plaja de variatie a dobanzilor este insa mai larga, in functie de suma imprumutata, modul in care este semnat contractul (bonus pentru semnatura electronica) si de produsele suplimentare contractate. 

Astfel, in cazul unui contract pentru un imprumut de sub 20.000 lei (1.500-20.000 lei), fara asigurare de viata, semnat “fizic” in sucursala, dobanda este de 13,99%, fixa, dar poate scadea la 12,99% daca se ataseaza o asigurare de viata si contractul este semnat electronic. 

Cea mai avantajoasa formula este in cazul in care suma acordata trece de 40.000 lei (40.000-120.000 lei), creditul are asigurare de viata, contractul se semneaza electronic iar debitorul achizitioneaza si un card de credit-in aceasta situatie dobanda scade la 4,99% pe an, fixa. 

De ce electrocasnice verzi?

Bancile au sesizat oportunitatea creditelor verzi inca de la sfarsitul anului trecut si au propus credite pentru achizitionarea locuintelor cu eficienta energetica sporita in conditiile in care potentialii debitori erau tot mai preocupati de cresterea costurilor cu facturile la energie. 

Dincolo de dobanzile mai reduse, bancile plusau atunci si cu avantaje colaterale, precum in cazul BCR care oferea un cadou de casa noua sub forma unui voucher de 7% pentru amenajari prin Ajusto si 1.000 lei reducere pentru electrocasnice eficiente energetic cumparate de la Flanco.

Iar dupa casele verzi, au urmat masinile varzi, ING oferind in premiera un imprumut pentru achizitionarea de autoturisme electrice full sau plug-in hybrid, derivat din creditul de nevoi personale, cu o dobanda cu pana la 2 puncte procentuale mai mica. 

Era deci firesc ca tendinta eco-friendly sa vizeze in oferta bancilor si debitorii care au resurse mai modeste sau care nu urmaresc sa isi schimbe prea curand casa sau masina dar care pot urma moda eco cand isi schimba electrocasnicele, cu atat mai mult cu cat se apropie in Romania o “sarbatoare” celebra de marketing si vanzari, Black Friday.