Noi reguli pentru restituirea taxei auto, cu dobanda

Guvernul schimba, din nou, regulile cu privire la taxa auto, insa de aceasta data este vorba de restituirea acesteia. Executivul a stabilit, printr-o Ordonanta de Urgenta, ca soferii isi vor recupera taxa, indiferent de denumirea acesteia in momentul platii, pana cel tarziu in martie 2019. 
Mai mult, cei care au de recuperat bani de la stat in contul taxei auto sunt indreptatiti si la dobanzi de la stat. 

Conform legislatiei anterioare, cei care au platit taxa de-a lungul timpului, aveau posibilitatea sa o recupereze in termen de cinci ani, in rate anuale egale de cate 20%. Insa aceasta prevedere a fost suspendata, incepand din data de 1 februarie 2017, odata cu eliminarea timbrului de mediu, avand in vedere ca actul normativ care instituia aceasta ultima varianta a taxei a fost anulat, iar acesta continea si reglementarile cu privire la rambursarea taxei. 

Astfel, Guvernul a stabilit o noua procedura de rambursare a taxei, inclusiv cu calendar clar de rambursare. 

Care sunt termenele asumate de stat?

Asadar, pentru taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, rambursarile sunt programate in perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018. 

Pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, platile urmeaza sa se efectueze in perioada 1 septembrie 2018 – 31 martie 2019.

Pentru primirea banilor, platitorii taxei trebuie sa depuna o cerere la sediile ANAF.

Statul plateste dobanda pe fiecare zi de intarziere

Referitor la dobanzile datorate celor care au platit taxa, actul normativ prevede ca nivelul acesteia “va fi cel prevazut la articolul 174 alin. (5) din Codul de procedura fiscala”, transmite Guvernul. Articolul respectiv stabileste ca nivelul dobanzii este de 0,02% pentru fiecare zi de intarziere. 

Modificarea modalitatii de rambursare a taxei auto survine si pe fondul avertismentelor venite de la institutiile europene, potrivit carora rambursarea in transe a taxei achitate integral nu este acceptabila. 

Curtea Europeana de Justitie (CJUE) a constatat, in 9 iunie 2016, ca timbrul de mediu este incompatibil, partial, cu legislatia UE. Cazul timbrului de mediu a ajuns la CJUE ca urmare a faptului ca un roman a cerut in instanta restituirea timbrului de mediu, si, pentru ca cererea i-a fost respinsa, a mers mai departe, iar Curtea de Apel Cluj a pus problema compatibilitatii timbrului de mediu cu articolul 110 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene si a transmis o serie de intrebari la CJUE.

La randul sau, Curtea Europeana a considerat ca timbrul de mediu include “ramasite” din fostele taxe auto aflate in vigoare in perioada 1 ianuarie 2007-15 martie 2013. Astfel, CJUE sustine ca, in anumite privinte, timbrul de mediu este incompatibil cu legislatia europeana.

Timbrul de mediu, cea mai recenta incercare a statului roman de a impune o taxa auto, a fost eliminat de la 1 februarie 2017, insa autoritatile au declarat in repetate randuri ca se cauta o formula de inlocuire a acestuia.

Dispute intre ministrul Finantelor si APAPR pe tema pensiilor private

Ministrul Finantelor, Ionut Misa, acuza, din nou, administratorii de fonduri din Pilonul II ca isi trag comisioane de sute de milioane de lei pe an, bani care ar trebui sa ajunga in conturile de pensie. In schimb, administratorii spun ca romanii ar fi avut mai multi bani la pensie daca statul respecta calendarul de majorare a contributiilor. 
 
Misa a afirmat, intr-o emisiune TV ca aceste comisioane sunt percepute degeaba. „Exista un principiu european, care spune sa nu iei comisioane din ceea ce nu ai facut. Or, administratorii de pensii Pilonul II iau acele comisioane de administrare de 2,5%, bani care se duc in conturile lor in loc sa vina in pensiile romanilor”, a subliniat ministrul.
 
Cat e comisionul si cat e randamentul?
 
In schimb, reprezentantii pietei spun ca, din analizele realizate pe baza datelor din perioada iunie 2016 – iunie 2017, comisionul mediu perceput in cadrul Pilonului II a fost de 0,98% din activul net. In aceeasi perioada, randamentul mediu net al tuturor fondurilor de pensii din Pilonul II a fost de 7,38%, in ciuda faptului ca nivelul contributiei nu a ajuns la 6%, procent prevazut de Lege inca din 2016.
 
“Amanarile succesive de majorare a contributiei fata de calendarul initial au venit, in special, in detrimentul participantilor care ar fi avut in plus, in conturi, o suma de cel putin 4,2 miliarde de lei daca nu ar fi existat „inghetarea” contributiilor in 2009, 2015 si 2016”, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Pensiilor Administrate Privat din Romania (APAPR).
 
In schimb, in cei 9 ani de activitate, fondurile de pensii private obligatorii au primit in administrare contributii brute de 28,2 miliarde de lei, diferenta pana la activele nete de 35,1 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro) in suma de 6,91 miliarde de lei (peste 1,51 miliarde de euro) reprezentand castigul total obtinut din investitii, net de toate comisioanele, exclusiv in beneficiul participantilor romani.
 
“Cu alte cuvinte, romanii au castigat de pe urma Pilonului II sume totale de peste 1,5 miliarde de euro, doar din investitiile fondurilor, sume care se adauga contributiilor deja virate in conturile lor personale”, se mentioneaza intr-un comunicat al Asociatiei.
 
In plus, potrivit Asociatiei, peste 92% din investitiile Pilonului II sunt realizate in Romania, astfel incat banii de pensii private ai romanilor contribuie la cresterea economica si crearea de locuri de munca din tara.
 
Comisioanele percepute in Romania, comparativ cu alte tari

Totodata, Asociatia mentioneaza faptul ca, din toate evaluarile interne si la nivelul Uniunii Europene, nivelul costurilor administrarii Pilonului II in Romania se numara printre cele mai scazute din UE, in contextul celor mai bune performante financiare.
 
De asemenea, potrivit celui mai recent studiu al IOPS (Organizatia Internationala a Autoritatilor de Supraveghere a sistemelor de pensii private), Pilonul II din Romania are una dintre cele mai mici rate de comisionare la nivel global, in conditiile unui procent de 8,67% fata de o medie a sistemelor analizate de 11,51%, pe o durata de 20 de ani si, respectiv, de 12,29% fata de o medie de 16,14%, pe o durata de 30 ani.
 
Ministrul Finantelor Publice, Ionut Misa, declara, chiar la preluarea mandatului, ca Pilonul II de pensii va fi desfiintat pentru ca beneficiile sale nu sunt atat de mari, iar comisionele incasate de fondurile de administrare sunt consistente.
 
“La nivelul Pilonului II de pensii astazi sunt acumulate 40 miliarde lei. Din analiza pe care am facut-o impreuna cu colegii, pensia pe care ar primi-o astazi un contributor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe luna", declara Misa la finalul lunii iunie.