FGA a platit peste 5.500 de dosare in cazul Astra

Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) a platit, pana la data de 6 iunie, despagubirile pentru 5.543 de dosare apartinand creditorilor de asigurari ai companiei Astra Asigurari, aflata in faliment. Suma totala a acestor despagubiri se ridica la 23,9 milioane de lei. Fondul a inceput platile catre creditorii Astra Asigurari in data de 3 mai 2016.  

In total, pana la data mentionata, Fondul a aprobat la plata 8.034 de dosare, in valoare de 25,65 milioane de lei. In acelasi timp, institutia a respins 58 de dosare, in cuantum de 245.100 lei.

Pagubitii pot depune cereri de plata pana la finalul lunii iulie

Pana in prezent, FGA a receptionat 37.705 cereri de plata, atat pentru dosarele preluate de la Astra Asigurari, cat si pentru dosarele nou deschise de catre Fond. Doar de la Astra, Fondul a preluat, la data de 1 octombrie, 57.210 de dosare de dauna, inclusiv dosare de rascumparare, si 2.046.604 de contracte de asigurare in vigoare. Asadar, Fondul a primit cereri de plata pentru aproximativ jumatate din dosarele de dauna potentiale in cazul Astra Asigurari. 

In aceste conditii, pagubitii Astra trebuie sa stie ca au posibilitatea sa depuna cereri de plata pana cel tarziu la finalul lunii iulie, cand se implinesc 90 de zile de la ramanerea definitiva a deciziei de intrare in faliment a companiei.

In momentul in care i s-a cerut falimentul, Astra mai avea in portofoliu 2,5 milioane de polite de asigurare si 1,8 milioane de clienti.

Platile catre pagubitii Astra s-ar putea finaliza in 20 de luni

Referitor la perioada in care se vor derula platile catre pagubitii Astra, presedintele Consiliului de Administratie al FGA, Carmen Radu, afirma, in urma cu o luna, ca acestea ar putea dura pana la 20 de luni, avand in vedere ca unele dosare se afla in diferite faze in instanta.
    

"Din estimarile pe care noi le-am facut pana acum, ar fi o perioada intre 14 si 18 luni, poate chiar si 20 de luni, pentru ca unele dosare se afla in instanta. Peste 5.000 de dosare se afla in instantele din Romania in diferite faze procesuale", a afirma Carmen Radu.

La finele anului trecut, disponibilitatile FGA depaseau 1 miliard de lei. Conform legii, FGA este in drept sa efectueze plati din disponibilitatile sale doar catre creditorii de asigurari care au depus cereri de plata si care au dosarele complete. Plata despagubirilor se va face in limita a 450.000 lei pentru fiecare creditor de asigurare al societatii aflate in faliment. Legea care reglementeaza acest aspect a fost modificata in 2015, fiind introduse aceste plafoane de despagubire in caz de faliment al unei societati de asigurari. 

Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara a solicitat, la finalul lunii august 2015, intrarea in faliment a societatii Astra Asigurari si a decis retragerea autorizatiei de functionare a companiei, dupa un an si jumatate de administrare speciala. Decizia privind falimentul societatii a ramas, insa, definitiva, abia la finalul lunii aprilie 2016.

Politica fiscala indeparteaza Romania de euro

Romania indeplineste, in prezent, trei din patru dintre criteriile nominale de convergenta la zona euro, insa exista riscuri sa devieze in special in zona fiscala, reiese din raportul de Convergenta publicat de Comisia Europeana. Tara noastra este analizata alaturi de Bulgaria, Croatia, Ungaria, Polonia, Cehia si Suedia. 
„In Romania, deficitul bugetar si datoria publica s-au incadrat in nivelurile prevazute de criteriile de la Maastricht in anul 2015. (...) Previziunile economice ale Comisiei Europene din primavara anului 2016 releva faptul ca Romania si-a indeplinit obiectivul bugetar pe termen mediu incepand cu anul 2013, dar risca sa devieze semnificativ de la acesta atat in anul 2016, cat si in 2017. Totodata, se estimeaza ca implementarea masurilor de relaxare fiscala anuntate va conduce, in anul 2017, la depasirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar si la plasarea datoriei publice pe o tendinta ascendenta”, se mentioneaza in Raport.

In aceste conditii, Comisia Europeana considera ca se impun in continuare reforme in aceste domenii si o politica fiscala prudenta, care sa determine reindeplinirea rapida a obiectivului pe termen mediu, pentru a asigura sustenabilitatea finantelor publice. 

Leul a avut o volatilitate ridicata in ultimii doi ani

„Cursul de schimb al leului romanesc fata de euro s-a caracterizat printr-un grad relativ ridicat de volatilitate, diferentialele de dobanda pe termen scurt fata de zona euro mentinandu-se la niveluri relativ ridicate pe tot parcursul perioadei de referinta”, se arata in raportul citat. Insa aceeasi evolutie s-a remarcat in majoritatea tarilor analizate in raport.
 
In schimb, tara noastra indeplineste criteriile pentru adoptarea euro in ceea ce priveste inflatia si donanzile. In privinta inflatiei, cu o medie anuala de minus 1,3%, aceasta se afla mult sub referinta europeana de plus 0,7%. Totodata, in perioada de referinta mai 2015-aprilie 2016, ratele dobanzilor pe termen lung s-au situat, in medie, la 3,6%, valoare inferioara celei de referinta de 4% corespunzatoare criteriului de convergenta privind ratele dobanzilor, se mai arata in raport. 

Cerintele privind independenta bancii centrale nu sunt indeplinite

Pe de alta parte, Comisia considera ca, in Romania, in multe domenii sunt necesare masuri destinate ameliorarii mediului de afaceri si a celui institutional, sporirii investitiilor si concurentei pe pietele de bunuri si servicii, reducerii somajului in randul tinerilor si a somajului pe termen lung, precum si imbunatatirii calitatii si eficientizarii administratiei publice si a sistemului judiciar.

De asemenea, Romania trebuie sa intreprinda eforturi semnificative pentru majorarea ratei foarte scazute de absorbtie a fondurilor europene. 

Mai mult, potrivit raportului, legislatia romaneasca nu indeplineste toate cerintele privind independenta bancii centrale, interdictia de finantare monetara si integrarea juridica a bancii centrale in Eurosistem.