Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR) a elaborat un proiect de Cod de Bune Practici pentru imbunatatirea relatiilor dintre banci si clientii acestora. Scopul acestui document, aflat in dezbatere publica pana la finalul lunii mai, este recastigarea increderii clientilor in sistemul bancar.“Pentru consultarea acestui Cod, CPBR se adreseaza in special consumatorilor prin intermediul asociatiilor si organizatiilor care-i reprezinta si ale caror opinii si sugestii sunt binevenite. In afara de acestea, incurajam si opiniile altor membri ai comunitatii bancare, angajati, sindicate, insa si autoritati si institutii publice”, potrivit unui comunicat al institutiei.Potrivit comunicatului, Consiliul mentioneaza in mod expres faptul ca acest Cod de Bune Practici Bancare nu poate si nici nu-si propune sa se situeze deasupra prevederilor legale si normelor bancare în vigoare.
"CPBR doreste sa pozitioneze acest Cod intr-o relatie de complementaritate cu legile si regulamentele existente cu privire la sistemul bancar, prin strangerea acestora intr-un singur loc, cu scopul principal de a-i ajuta pe clienti sa inteleaga drepturile si obligatiile lor atunci cand incheie o relatie contractuala cu o banca, sau modalitile de a beneficia la maxim de relatia existenta cu banca lor actuala. Desi astfel de legi si regulamente exista, acestea nu sunt intotdeauna cunoscute de toti consumatorii, ceea ce poate duce la o interactiune mai putin informata cu bancile, cu toate consecintele care pot aparea dintr-o astfel de relatie”, se precizeaza in comunicat.Proiectul a fost propus de consiliul director al institutiei si urmeaza sa fie aprobat de catre adunarea generala a CPBR dupa incheierea perioadei de dezbatere publica. Consiliul director este format din Steven van Groningen (Raiffeisen), Rasvan Radu (UniCredit) si Tomas Spurny (BCR).CPBR este un organism care reuneste sase banci cu o cota de piata cumulata de 50%.
Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) a acordat, de la inceputul anului 2015, aproape 6.800 de garantii, cu o valoare de 555 milioane de lei, pentru credite in cadrul Programul Prima. Valoarea totala a finantarilor a ajuns la 1,11 miliarde de lei, iar valoarea medie a unui credit a fost de aproximativ 165.000 lei. Astfel, solicitarile de garantare au crescut, in primele patru luni din 2015, cu aproximativ 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut, se arata intr-un comunicat al FNGCIMM.
Ritmul mediu al solicitarilor de garantare primite, in ultima perioada, de FNGCIMM, este de 220 de solicitari pe zi, fata de 120 solicitari/zi, cate se inregistrau in aceeasi perioada a anului trecut. De la debutul programului, incepand cu anul 2009, FNGCIMM acordat aproape 139.000 de garantii, in valoare de circa 11,6 miliarde de lei, pentru credite accesate in valoare de circa 23 de miliarde de lei.Potrivit comunicatului Fondului, Programul Prima Casa poate fi considerat un indicator al increderii romanilor in viitor si a faptului ca rezultatele macroeconomice, evolutia pozitiva a economiei Romaniei, devin vizibile la nivelul intregii societati.
Statul roman mentine reglementari inutile care aduc costuri suplimentare si pun piedici oamenilor de afaceri, considera majoritatea firmelor romanesti, potrivit unui studiu realizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei . De asemenea, majoritatea firmelor chestionate acuza coruptia din administratia publica.Conform realizatorilor studiului, "exista un optimism moderat" pentru 2015, dar firmele din Romania identifica cinci aspecte "care sugruma activitatea economica si limiteaza dezvoltarea economiei reale si crearea de locuri de munca".Primul este legat de nivelul foarte ridicat al fiscalitatii. Apoi vin legislatia care contine multe prevederi inutile, invechite sau impovaratoare, incoerenta dintre institutii, inclusiv pentru ca acestea nu au bazele de date corelate, coruptia din administratia publica si starea educatiei nationale care nu reuseste sa pregateasca specialistii de care are nevoie economia reala. 58% dintre companiile chestionate considera ca "statul mentine numeroase reglementari inutile si costisitoare". In plus, peste 80% dintre companii reclama legislatia instabila si nivelul ridicat al fiscalitatii, urmate de starea infrastructurii rutiere drept aspectele cu cel mai mare impact negativ asupra activitatii lor.
In privinta contactului oamenilor de afaceri cu institutiile statului, aproape 50% dintre companii reclama consumul mare de timp. In context, 87% dintre companii vor sa interactioneze cu un singur organ de control, dupa model german, se mai arata in studiu.
Depozitele garantate ale persoanelor fizice au crescut in primul trimestru al anului, comparativ cu finalul anului trecut, potrivit Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). In schimb, economiile persoanelor juridice au fost in scadere in aceeasi perioada. La finalul lunii martie, depozitele garantate de Fond totalizau 169,1 miliarde de lei, adica 60,8% din valoarea totala a depozitelor la institutiile de credit participante la FGDB.„In cazul depozitelor populatiei, au fost inregistrate cresteri trimestriale indiferent de moneda de denominare a depozitelor sau de incadrarea in plafonul de garantare. La sfarsitul trimestrului I 2015, depozitele garantate ale populatiei constituiau 76,9% din valoarea totala a depozitelor garantate de FGDB, respectiv 130 miliarde de lei, in crestere cu 1% fata de 31 decembrie 2014“, potrivit informatiilor publicate de FGDB.
Depozitele in lei garantate de FGDB ale persoanelor fizice erau, la finalul lui martie de 77,8 miliarde de lei, iar cele in valuta reprezentau echivalentul a 52,2 miliarde de lei. In schimb, depozitele garantate ale persoanelor juridice au scazut cu 3,1 miliarde de lei pe parcursul primului trimestru al anului 2015, ca urmare a diminuarii cu 11,2% a valorii depozitelor garantate denominate in lei, desi componenta in valuta a depozitelor garantate a crescut cu 4,8%.Depozitele garantate ale persoanelor juridice totalizau 39,1 miliarde de lei lei, 73,2% din valoarea acestora fiind depozite in lei. In sistemul bancar din Romania, depozitele populatiei si firmelor sunt garantare in limita unui plafon de 100.000 de euro per deponent, per banca.
