Thursday, May 30, 2013

Leul a pierdut tot castigul din sedinta precedenta

Aproape tot castigul obtinut in sedinta precedenta de leu a fost pierdut miercuri. Cotatiile s-au intors in jurul nivelului de 4,35 lei pentru un euro. 

Marti, leul a reusit sa castige peste 2 bani in fata euro iar cursul a scazut la aproape 4,33 lei pentru un euro. tot castigul a fost insa anulat in sedinta de miercuri iar euro a revenit in jurul valorii de 4,35 lei. 

Cursul oficial anuntat de BNR este de 4,3497 lei pentru un euro. 
“Am fost surprinsi de evolutia buna a leului din sedinta de ieri, insa corectia din aceasta dimineata a compensata acea surprinza. Leul a inchis sedinta de ieri la 4,3330/euro intr-o apreciere de 150 de puncte, iar in prezent este cotat la 4,3470/euro. Ne asteptam la o continuare a deprecierii pe fondul saltului deosebit al randamentelor titlurilor de stat americane”, au precizat analistii ING Bank. 

La casele de schimb valutar ale bancilor, in partea a doua a zilei, cursul de vanzare porneste de la un minim de 4,3650 lei pentru un euro. Cursul de cumparare ajunge pana la un maxim de 4,3235 lei pentru un euro. 

Banca Mondiala atrage atentia ca fondurile de pensii nu investesc pe termen lung

Un raport al Bancii Mondiale asupra celui mai vechi sistem de pensii private obligatorii din lume atrage atentia ca fondurile nu investesc pe termen lung. In Romania, situatia este similara. Riscurile sunt suportate de clienti, deoarece vor avea pensii mai mici.

Fondurile de pensii private ar trebui sa se concentreze pe obtinerea unor castiguri pe termen lung pentru participanti. Banii nu pot fi retrasi decat la pensie, astfel ca administratorii nu sunt fortati sa detina active care sa fie usor convertite in cash. Dimpotriva, ar trebui sa caute active subevaluate, care pe termen lung pot genera castiguri ridicate.

Un raport recent al Bancii Mondiala arata ca lucrurile nu stau deloc in felul acesta. In acest scop, s-a analizat activitatea tranzactionala din perioada 1996-2008 a fondurilor de pensii din Chile, tara al carui model de pensii private a fost copiat in toata Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania.

“Foarte multi oameni isi pun economiile la fondurile de pensii pentru a obtine un randament bun peste 20 sau 30 ani, dar fondurile nu functioneaza asa cum s-a prevazut”, afirma Sergio Schmukler, economist la Banca Mondiala.

Administratorii prefera solutia mai comoda

In urma analizei, s-a ajuns la concluzia ca fondurile de pensii au adoptat strategii de investitii pasive, alocand sume foarte mari in active pe termen scurt – cum ar fi numerar, titluri de stat sau obligatiuni corporative -  ce pot fi usor lichidate.
In decursul anilor, fondurile de pensii din Chile au acumulat sume importante de la populatie. Administratorii au acces la plasamente pe termen lung emise de stat si de catre corporatii, dar nu se inghesuie faca astfel de investitii. Ei prefera investitiile pe termen scurt, deoarece sunt mai putin riscante.

In plus, administratorii cauta in mod permanent ca randamentele obtinute sa tina pasul cu competitia, ceea ce genereaza un comportament de turma. 

Iar acest comportament nu se rezuma doar la a face investitii pe termen scurt. Fondurile isi copiaza intre ele deciziile de investitii, in special, in zonele opace, cum sunt obligatiunile corporatiste. Comportamentul de turma este mai vizibil in cadrul fondurilor care fac parte din aceeasi categorie de risc, ceea ce arata ca administratorii se compara cu competitorii directi.
Clientii vor suporta consecintele

Riscurile pe care actuala situatie le presupune nu sunt deloc de neglijat. Desi clientii platesc comisioane uriase catre administratori, acestia nu isi ating obiectivele pe termen lung si vor genera randamente mai mici decat este anticipat. Implicit, pensia privata incasata in final de client va fi mai mica decat se estimeaza.

Banca Mondiala arata ca pensiile private si-au atras in ultimii ani tot mai multe critici, iar solutiile nu sunt usor de gasit. Raportul sustine ca este necesar ca administratorii sa fie incurajati sa isi asume riscuri mai mari.

“Investitorii si autoritatile de reglementare se confrunta cu un compromis intre nevoia de a monitoriza administratorii in mod regulat si relaxarea unor conditii pentru a le permite realizarea de investitii pe termen lung”, afirma autorii raportului.

La noi, ideea principala vehiculata de autoritatea de supraveghere si de industria pensiilor private este cresterea contributiilor platite de populatie. Eficienta investirii banilor pe termen lung nu este deocamdata pe agenda de lucru.

Comisia Europeana pregateste o noua directiva pentru pensiile private

Presedintele CE, comisarul Michel Barnier a anuntat ca se are in vedere o noua directiva pe zona pensiilor private. Scopul acesteia este de a creste guvernanta si transparenta acestui sector.

Media de varsta in Europa creste iar sistemul de pensii trebuie sa se adapteze acestei schimbari. 

In 2011, o carte alba pe zona pensiilor a adus in discutie cele 3 moduri prin care statele pot asigura pensia cetatenilor carstinici: pensia de stat,pensia privata obligatorie si pensia facultativa. 

De curand si europarlamentarii au pus accentul pe necesitatea mentinerii in paralel a sistemului de pensii publice cu cel al pensiilor private. 

In prezent, pensiile private sunt guvernate de o directiva din 2003. 
“Directiva existenta are scopul de a crea o piata unica pentru pensiile private si sa imbunatateasca functionarea acestora. Totusi, aceste obiective au fost doar partial atinse”, a precizat comisarul pentru piata interna si servicii, Michel Barnier.

Conform acestuia exista 3 puncte mari care necesita imbunatatiri: solvabilitatea fondurilor de pensii, guvernanta si transparenta. In consecinta, pana in toamana anului curent acesta are in vedere stabilirea unui nou cadru legislativ care sa imbunatateasca cel putin zona transparenteisi a guvernantei. In ceea e priveste solvabilitatea, aceasta problema va fi clarificata de Solvency 2.   

“Diversitatea practicilor nationale si diferentele dintre statele membre impedica dezvoltarea unei piete interne adevarate pentru pensiile private si afecteaza protectia viitorilor pensionari”, a mai adaugat Barnier. 

Atentie: Tichetele Rabla 2013 nu au fost inca distribuite

Administratia Fondului de Mediu a transmis o atentionare pentru cei interesati de programul Rabla 2013: tichetele nu au fost inca distribuite dar programul va demara in scurt timp. 

Chiar daca nu a fost avansata o data clara, reprezentantii AFM au precizat ca vor urgenta procedurile astfel incat in cel mai scurt timp posibil programul sa fie functional. 

Pana acum a fost incheiata prima etapa, de depunere a ofertelor din partea colectorilor si dealerilor autorizati. Dupa validarea ofertelor, numele colectorilor si dealerilor va fi publicat pe site-ul AFM si vor fi repartizate tichetele valorice. 
Repartizarea tichetelor nu va fi egala in fiecare judet ci se va realiza in functie de numarul masinilor mai vechid e 10 ani din parcurile auto, conform statisticilor locale. 

Dupa finalizarea acestor proceduri prmergatoare persoanele fizice, companiile si administratiile publice se pot inscrie in program. 

In 2013 pentru casarea unei masini mai vechi de 10 ani se va oferi un tichet valoric de 6.500 lei, transmisibil. La cumpararea unui autoturism nou va putea fi utilizat un singur tichet pentru reducere. 
Tichetele aferente programului Rabla 2012 nu mai pot fi utilizate in acest an. 

Wednesday, May 29, 2013

Tinerii cu idei de afaceri se pot inscrie in competitia The Big Pitch

Tinerii intreprinzatori care au idei de afaceri pot intra in competitia The Big Pitch, care va avea loc in septembrie. Planurile de afaceri castigatoare pot primi finantare si sprijin. 

Competitia este organizata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) in parteneriat cu Anglia Ruskin University din Cambridge si cu Academia de Studii Economice Bucuresti. 
In cadrul competitiei pot participa tineri intreprinzatori absolventi ai scolii Antreman, creata in cadrul proiectului Antreman, cofinantat prin Posdru. 

Proiectele particopantilor vor fi analizate de 15 jurati nationali si internationali, oameni de afaceri de succes si reprezentanti ai mediului academic. Premiile totale au o valoare de 22.500 euro. 

Pe langa premii in bani, The Big Pitch are ca scop si conectarea tinerilor intreprinzatori aflati la inceput de drum, in cautare de finantare si sprijin, cu business angels si intreprinzatori cu experienta.

Visa propune o strategie nationala de incurajare a platilor cu cardul

Visa a lansat o strategie nationala ce are ca scop incurajarea si promovarea platilor cu cardul in special in sectorul public. Strategia vizeaza reducerea economiei gri din acest sector, prin impulsionare utilizarii cardului, dar si plata beneficiilor si drepturilor sociale pe card, sustinand astfel bancarizarea zonei rurale. 

Strategia propune o serie de etape pentru inlocuirea numerarului cu platile electronice in administratia publica. 

“Datele statistice sugereaza ca exista o corelatie clara intre amploarea economiei subterane si numarul de tranzactii electronice realizate. De exemplu, in statele unde platile electronice sunt utilizate pe scara larga, precum Marea Britanie, economia subterana este semnificativ mai redusa comparativ cu tari precum Bulgaria, unde tranzactiile electronice nu sunt utilizate frecvent”, se precizeaza in strategie. 

Strategia este structurata pe 4 paliere:

1.    Imbunanatirea colectarii impozitelor si taxelor locale cu ajutorul platilor prin card

Pe termen mediu, se evidentiaza necesitatea unei practici unitare privind credentialele ce dau contribuabililor posibilitatea de a plati online impozitele si taxele locale. De asemenea, pe o perioada de 2-3 ani este nevoie sa se acorde stimulente pentru a ajunge la inrolarea a 75% din primarii in sistemul national de plata online. 

Acest lucru inseamna integrarea tuturor bazelor de date aferente, astfel incat sa se permita inclusiv depunerea online a declaratiilor fiscale, inregistrarea electronica a amenzilor de circulatie si promovarea platii online a impozitelor locale. 

Pe termen scurt, Visa propune clarificarea regimului comisionului de tranzactionare. Masura este sustinuta si de Alin Iacob, redactorul sef al Conso.ro, din pozitia sa de membru al grupului de experti Payment Systems Market Expert Group (PSMEG) de pe langa Comisia Europeana.  

2.  Plata cu cardul a cheltuielilor realizate de angajatii institutiilor publice cu deplasarile in interes de serviciu


Propunerea Visa presupune ca in urmatorii 2-4 ani sa se introduca utilizarea cardurilor bancare pentru deplasarile in interes de serviciu. Conform calculelor proprii, aceasta masura ar putea genera economii de circa 12,6 milioane lei.

3. Distribuirea ajutoarelor si beneficiilor sociale prin intermediul cardului

Aceasta propunere are ca scop cresterea gradului de control al autoritatilor publice fata de utilizarea beneficiilor sociale cu destinatie precisa dar si eficientizarea distributiei acestor ajutoare. 
Primul pas in acest sens este crearea cadrului juridic necesar folosirii cardurilor bancare pentru distributia beneficiilor sociale, introducerea in etape a cardurilor in transferul acestora. Astfel, se va permite extinderea retelei de POS-uri si ATM-uri si in mediul rural. 

Economiile realizate astfel sunt calculate la 400 milioane lei anual. Initiatorii acestei propuneri au in vedere si implementarea anumitor facilitati de cost pentru cei care vor primi beneficiile, astfel incat suma primita sa nu fie erodata de comisioane.

4. Acordarea unor facilitati fiscale la platile electronice prin card in sectoarele afectate de economia subterana


In acest segment intra in special colectarea TVA, unde gradul de conformare la plata este de 56%, unul dintre cele mai mici niveluri din Europa. 

Visa propune introducerea unor facilitati fiscale sub forma reducerii cu 4 procente a cotei TVA la platile efectuate cu cardul in sectoarele in care evaziunea fiscala are un impact major, ceea ce ar determina o crestere a TVA colectat intre 49% (358 milioane lei) si 139% (3,3 miliarde lei). 

In plus, este considerata necesara si demararea unei campanii de informare publica de promovare a acestei masuri in randul populatiei.

Timbrul de mediu - criticat si pentru birocratie

Dupa ce timbrul de mediu a fost criticat in nenumarate randuri pentru modul de stabilire al nivelului de plata, de data aceasta cei afectati acuza birocratia. Una dintre plangeri se refera la obligativitatea de a prezenta chitanta de plata a taxei auto, pentru a beneficia de scutire de la plata timbrului de mediu. 

Noua legislatie privind timbrul de mediu presupune ca pentru autoturismele pentru care s-a achitat taxa auto nu se va mai plati si timbru la schimbarea proprietarului. Pentru aceasta insa, cei care achizitioneaza un autoturism vechi si vor sa il inmatriculeze pe numele propriu trebuie sa faca dovada platii taxei auto prezentand chitanta sau ordinul de plata prin care s-a achitat taxa.

Problema rezida insa chiar din modul in care a fost incasata taxa auto in anii anteriori. Astfel, chitanta sau ordinul de plata nu au fost nominale si pe chitanta nu au fost inscrise detalii de identificare. 

In plus, la momentul respectiv nu a fost constituita o baza de date de catre niciuna din institutiile implicate in colectare, ANAF, Ministerul Mediului, Politie, in care sa fie inscrise seriile de sasiu ale masinilor pentru care s-a platit taxa auto. 

Practic, la momentul inmatricularii se prezentau la Politie actele masinii si chitanta de plata a taxei auto. Daca documentele erau corecte la momentul respectiv se inmatricula masina, fara ca detaliile sa fie arhivate intr-o baza de date. 

Lipsa de comunicare dintre autoritati afecteaza consumatorii

In consecinta, cei care vor sa fie scutiti de timbrul de mediu trebuie sa prezinte acum chitanta sau OP-ul originale care sa dovedeasca plata taxei auto. Pentru a intra in posesia acestei dovezi, cumparatorul trebuie sa ia legatura cu primul proprietar roman al autoturismului si sa il convinga sa ii dea chitanta, asta in cazul in care o mai detine. 
“In trecut nu s-a instituit obligatia de evidenta a acestor plati de taxa auto. Singura evidenta pe care o avem este cea legata de restituirile de taxa, obtinute in instanta”, a precizat Ion Busuioc, director in cadrul ANAF. 

De asemenea, se pare ca nu exista incredere nici in activitatea Politiei. Teoretic, daca o masina a fost inmatriculata in trecut inseamna ca a fost prezentata dovada platii taxei auto si astfel nu ar mai trebui sa fie necesara din nou prezentarea respectivei chitante.  Aceasta solutie nu este insa acceptata de autoritati. 

“O solutie de compromis pe care am propus-o partilor implicate presupune ca inmatricularea sa fie permisa si fara prezentarea dovezii platii taxei auto pentru clientii societatilor de leasing. Verificarile se pot face ulterior, fara a fi conditionata inmatricularea, iar societatile de leasing isi pot asuma plata timbrului de mediu daca se dovedeste ca nu a fost achitata taxa auto”, a precizat Ahciarliu. 

Conform acesteia, o decizie in acest sens nu a fost luata oficial dar propunerea ar fi fost agreata, pentru a debloca finantarea masinilor second-hand. 

Companiile nu mai pot utiliza masinile 


Problema a fost ridicata in special de Asociatia Societatilor Financiare Nebancare – ALB Romania. Acestia au precizat ca un numar de 1.300 autoturisme nu pot fi inmatriculate din acest motiv. 

“Este vorba de finantari in leasing de autoturisme second hand pentru care trebuie sa se faca dovada platii taxei auto. Dincolo de blocajul activitatii societatilor de leasing mentionam faptul ca agentii economici care au achizitionat in sistem de leasing aceste vehicule sunt in incapacitatea de a utiliza in activitatea lor economica zilnica aceste flote”, a precizat Adriana Ahciarliu, secretarul general al ALB. 

Cei care vor sa cumpere o masima second hand si vor sa evite plata timbrului de mediu trebuie sa se asigure ca intra si in posesia chitantei cu care sa demonstreze plata taxei auto. 

Similar, proprietarii de masini care nu mai au chitanta s-ar putea sa intampine probleme in gasirea unui cumparator sau sa fie nevoiti sa lase din pret astfel incat sa compenseze cheltuiala cu timbrul de mediu. 

Tuesday, May 28, 2013

Pentru cine sunt destinate microcreditele?

Solutiile de microfinantare sunt destinate in general intreprinderilor cu o cifra de afaceri mai mica de 1 milion euro pe an. Pragul exact sub care o firma intra in aceasta categorie difera de la o banca la alta, in functie de cifra de afaceri, dar si de suma totala a creditelor pe care firma o detine la banca respectiva. Iar, in momentul in care oricare dintre aceste criterii trece pragul limita, intreprinderea va fi redirectionata catre personalul bancii care se ocupa de segmentul IMM-ulor din categoria medie. Astfel, daca o intreprindere isi intensifica activitatea cu o anumita banca, isi sporeste sansele de a fi inclusa intr-o categorie superioara, urmand sa beneficieze de un tratament mai special.
In schimb, microcreditele nu sunt recomandate pentru intreprinderile medii din cauza complexitatii activitatii pe care o desfasoara. Aceste intreprinderi necesita o analiza in detaliu a activitatii din partea bancii, astfel incat institutia sa poata concepe o solutie adecvata de finantare.

CEC Bank si-a triplat ponderea creditelor acordate IMM-urilor

Strcutura portofoliului de credite a CEC Bank s-a schimbat in corelatie cu strategia bancii. Ultimii 7 ani au adus o crestere a ponderii creditelor catre firme de la 21% la 63%. 

Schimbarea structuroo s-a suprapus pe o crestere a creditarii de aproape 4 ori in perioada mentionata. In total, la finalul lui 2012, banca are 3,3 milioane clienti persoane fizice si 147.000 de clientii firme. De asemenea, portofoliul de carduri de debit si credit active se apropie de pragul de 1 milion. Pe de alta parte, rata creditelor neperformate ale bancii este de 19,5%, la un nivel apropiat de media sistemului bancar. Conform oficialilor bancii, CEC Bank nu a vandut pana in prezent portofolii de credite neperformante. 

In 2012, profitul brut al bancii a fost de 33,5 milioane lei. Rata de solvabilitate a fost de 15,9%, peste media sistemului bancar. 

Depozitele in valuta au urcat cu aproape 15% in ultimul an

Soldul economiilor pastrate de populatie si firme in banci a urcat cu 14,6% in ultimul an, conform datelor BNR. Volumul depozitelor in lei a ramas aproape nemodificat. 

Comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, la finalul lui aprilie, depozitele in valuta exprimate au urcat cu 14,6% exprimate in lei si cu 16,5%, daca raportarea se face in euro. 
In ceea ce priveste categoriile de clienti, atat populatia cat si firmele au inregistrat aproape aceeasi apetenta pentru economisire. Depozitele populatiei, exprimate in lei au urcat cu 14,1%, in timp ce depozitele firmelor s-au majorat cu 15,6%. 

In total, populatia si firmele detin in banci depozite in valuta de 16,8 miliarde euro (72,6 miliarde lei). 

Pe segmentul economisirii in lei, soldul depozitelor a ramas aproape nemodificat, la 128 miliarde lei. 
Depozitele populatiei au urcat cu 1,4% intr-un an, in timp ce depozitele companiilor s-au diminuat cu 2,3% pe parcursul ultimului an. 

Creditarea firmelor nu da semne de revenire

Numarul interogarilor bazei de date a Centralei Riscurilor de Credit privind potentialii clienti continua sa ramana la un nivel simtitor mai mic decat in urma cu 4 ani. Conform datelor BNR, in martie 2013, s-au efectuat mai putin de 90.000 de astfel de interogari.

Activitatea de creditare pare sa ramana pe loc si in 2013. Mai mult, datele BNR indica o scadere a soldului creditelor aflate in sold. Acest lucru inseamna ca bancile nu au mai acordat imprumuturi noi suficiente incat sa compenseze rambursarile celor din trecut. 

La final de aprilie 2013, creditul acordat populatiei si companiilor a inregistrat o reducere anuala de 2,1% comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. In termeni reali, reducerea a fost de 7%, pe seama reducerii in termeni reali cu 1,5% a componentei in lei si cu 5,4% a celei in valuta. 

Pe de o parte, bancherii continua sa fie restrictivi in privinta termenilor creditarii. Ultimul sondaj al BNR in randul bancherilor arata ca standardele de creditare fie s-au inasprit in ultimele luni, fie se anticipeaza o inasprire in perioada urmatoare. 

Pe de alta parte, cererea de credite a cunoscut o scadere. O exceptie a cunoscut-o zona companiilor, in special corporatiile, unde cererea de credite pe termen scurt a crescut la finalul anului trecut. Si in acest caz insa, bancherii anticipeaza o inversare de trend. 

Firmele nu mai vor sau nu se mai incadreaza la credit?


Foarte multi din cei care doresc credite pot fi refuzati din start de banci, pentru neindeplinirea anumitor criterii de baza, iar solicitarea lor nu mai este luata in evidenta. 

Cei care trec insa de primul filtru si indeplinesc conditiile minime privind venituri, vechime, cifra de afaceri, etc., trec in partea a doua a procesului de evaluare care implica si consultarea bazei de date a Biroului de Creidt si a Centralei Riscurilor de Credit (CRC) pentru a identifica posibile restante din trecut. 

Daca interogarea de la Biroul de Creidt se refera doar la persoanele fizice, in CRC sunt raportati atat restantierii persoane fizice cat si firmele. 
Astfel, datele oficiale arata ca in luna martie 2013 au fost realizate 89.039 de interogari ale bazei de date a CRC cu privire la potentiali clienti. Numarul este similar cu valorile inregistrate in ultimii 3 ani, existand doar mici variatii lunare.

Avand in vedere ca in prezent bancile detin aproximativ 5.700 de agentii, numarul mediu de interogari pe agentie este de 15 in fiecare luna. 

Comparativ, la finalul lui 2009, numarul interogarilor la CRC era de 237.000, in timp ce in decembrie 2008, numarul interogarilor depasea pragul de 300.000.

Populatia a inceput sa fie mai interesata de credite

Daca in cazul companiilor, numarul celor “verificati” in vederea acordarii unui imprumut ramane la niveluri reduse, in cazul populatiei situatia pare sa se dezmorteasca usor. 

Numarul interogarilor la Biroul de Credit in vederea verificarii unui potential client a urcat de la inceputul anului, ajungand in martie la 446.000 de solicitari, in crestere cu 60.000 fata de luna ianuarie. 

Cresterea solicitarilor nu inseamna insa automat si cresterea soldului creditelor acordate. O parte din creditele aprobate sunt credite de refinantare, ceea ce inseamna ca soldul se muta de la o banca la alta, fara sa afecteze volumul total pe sistem bancar.

Monday, May 27, 2013

Francul elvetian scade la minimul ultimilor 2 ani

Chiar daca in fata euro pierde teren, leul a reusit sa se aprecieze semnificativ in fata francului elvetian si a lirei sterline. Vestile sunt imbucuratoare in special pentru cei cu credite in franci. 

Cursul oficial al BNR a scazut sub nivelul de 3,5 lei pentru un franc elvetian, aducand cotatia la minimul ultimilor 2 ani. 

Aceasta este o veste buna in special pentru persoanele care au credite in franci elvetieni. In ultimii ani acestea au fost direct si puternic afectate de aprecierea masiva a francului elvetian, ducand pana aproape de dublarea ratelor, exprimate in lei. 

Cresterea puternica a cursului dar si politicile de creditare agresive din anii premergatori crizei au facut ca valoarea restantelor aferente creditelor in valute exotice, franci elvetieni in preponderenta, sa urce de la 32 milioane lei in echivalent, in martie 2009, la 2,14 miliarde lei, in martie 2013, respectiv de 66 de ori mai mult.
Analistii sunt insa optimisti si estimeaza ca francul va continua sa se deprecieze pana la finalul anului, in timp ce tendinta recenta este pusa strict pe miscarea pietei si nu pe interventiiale bancii centrale a Elvetiei, ca in trecut. 

In prima saptamana din luna mai, valoare depozitelor detinute de bancile elvetiene la banca centrala a scazut la 278 miliarde franci, minimum anului, in conditiile in care valoarea depozitelor oscila intre 280 si 288 miliarde franci. 

“Acest lucru inseamna ca banca centrala se poate relaxa in ceea ce priveste masurile de interventie in conditiile in care recenta depreciere a francului in fata euro a fost generata de piata”, considera analistii Raiffeisen Bank. 

Acestia au precizat ca Banca Elvetiei nu isi schimba pozitia de a mentine cursul peste nivelul de 1,20 franci pentru un euro, mai ales in conditiile in care nici datele economice nu pun presiune in sensul schimbarii acestei strategii.

De asemenea, leul castiga teren si in fata lirei sterline. cursul oficial a scazut puternic in ultima perioada si se apropie de pragul de 5 lei pentru o lira. Chiar daca creidtele in lire sterline catre populatie au fost practic inexistente in Romania, scaderea cursului aduce vesti bune pentru cei care doresc sa calatoreasca in Marea Britanie sau doresc sa faca cumparaturi online pe site-uri britanice. 

Vanzarile de masini noi in Romania s-au prabusit in ultimii 5 ani

In ciuda programului Rabla, contractia economica si constrangerile bugetare au dus la o scadere abrupta a vanzarilor de masini noi in ultimii 5 ani. In consecinta, parcul auto a imbatranit puternic, peste jumatate din autoturisme putand fi considerate rable. La nivel UE, o scadere mai puternica a vanzarilor de masini noi a cunoscut doar Grecia. 

Atat cresterea preturilor la combustibil cat si cheltuielile de intretinere au facut ca detinerea unei masini sa devina tot mai costisitoare, se precizeaza intr-un studiu realizat de Allianz. 

Acesti doi factori au fost simtiti cu atat mai pregnant in conditiile in care efectele crizei au pus presiune asupra bugetelor gospodariilor. 

La nivelul UE, daca in 2007 s-au vandut si inmatriculat 15,6 milioane masini noi, in 2012 numarul acestora a scazut la 12 milioane. Iar scaderea s-a inregistrat atat in tarile din vestul Europei, cat si in tarile din Centrul si Estul continentului. 

Romania se incadreaza in pietele cu cea mai abrupta scadere a vanzarilor de autoturisme noi – 77% in ultimii 5 ani. Astfel, daca in 2007 numarul autoturismelor noi vandute era de 315.600 unitati, in 2012 nivelul a scazut de peste 4 ori, la putin peste 72.000 de masini. 

Conform studiului Allianz, doar in Grecia s-a inregistrat o dinamica mai accelerata a tendintei de contractie, respectiv o scadere de 79% in cei 5 ani. 

Scaderea a avut loc in ciuda continuarii si chiar cresterii de bugete pentru programul Rabla la nivel national in toti acesti ani. 

Jumatate din parcul auto din Romania este format din rable


Statisticile din studiu indica ca aproximativ 53,4% din parcul auto din Romania este format din autoturisme mai vechi de 11 ani. 

Conform defintiilor si regulilor programului Rabla, este considerata rabla si poate fi casata orice masina cu o vechime mai mare de 10 ani. 

Statisticile oficiale arata ca la nivel national exista peste 3,2 milioane de astfel de autoturisme. Pe langa problemele de mediu, situatia ridica un semn de intrebare si in ceea ce priveste siguranta la volan. 

“In timp ce la nivel european asistam la manifestarea pronuntata a tendintelor de echipare a autovehiculelor cu dispozitibe si sisteme de asistenta tot mai sofisticate, ce urmaresc cresterea sigurantei la volan si in trafic, in Romania, varsta medie a autovehiculelor ce formeaza parcul auto este din ce in ce mai mare”, a precizat Remi Vrignaud, directorul general al Allianz Tiriac Asigurari. 

Printre aceste noi tehnologii sunt incluse si sistemele de asistenta a soferului, cutiile negre telematice sau “butonul de urgenta”, acesta urmand sa fie o dotare obligatorie la nivelul UE incepand din 2015.

Bancile grecesti, fortate sa vanda subsidiarele din Europa de Sud-Est

Bancile grecesti ar putea fi fortate de creditorii internationali sa vanda subsidiarele din Europa de Sud-Est, inclusiv din Romania, unde bancile detin o pondere importanta din sistemul financiar.

Stirea a aparut in publicatia greceasca Kathimeni pe baza informatiilor primite de la surse care au dorit sa isi pastreze anonimatul. 

Acestea au declarat insa ca UE, Banca Centrala Europeana si FMI exercita presiuni pentru vanzarea subsidiarelor si cer instrainarea imediata a activitatilor nebancare. Pentru aceasta ar fi fost pus la punct inclusiv un calendar specific. 
Pe de alta parte, bancile elene sustin ca vanzare subsidiarelor ar fi o eroare strategica majora. Acestea au recunoscut ca vor fi nevoite sa faca anumite ajustari si chiar vancari dar considera prezenta lor in regiune cruciala nu doar pentru supravietuire dar si pentru economia greceasca in general. 

Daca stirea este insa corecta va avea un impact major si in Romania. Principalele banci cu capital grecesc prezente pe piata locala sunt Alpha Bank, Banca Romaneasca (membra a NBG Group), Bancpost (controlat de EFG Eurobank), Piraeus Bank si ATE Bank. 

Pana in prezent, BNR nu a primit niciun fel de notificare in acest sens, noteaza Agerpres.

“Banca Nationala a Romaniei nu a primit nicio notificare pentru ca BNR nu este Banca Greciei. Nu avea de ce sa primeasca o asemenea notificare. In general, Banca Nationala nu se repede sa faca declaratii publice pe baza unor dezbateri care nu sunt bazate pe surse oficiale”, a precizat Adrian Vasilescu, consilierului guvernatorului BNR, pentru agentia nationala de stiri. 

Depozite: Tavalugul reducerilor de dobanda a revenit in forta

Bancile au inceput un nou val de reduceri de dobanda dupa o perioada de cateva luni destul de calma. In prezent, pentru un depozit in lei pe 3 luni, rata dobanzii nu mai depaseste 6,50%. Cei care nu compara ofertele inainte de a alege banca, pot ajunge sa primeasca dobanzi mai mici de 4%. 

Sansele unei reveniri a dobanzilor la depozite pe un trend crescator sunt momentan zero. Mai mult, bancile au inceput un nou val de reduceri de dobanzi, atat la depozitele in lei cat si la cele in euro. 

Numai in ultimele 2 saptamani, o serie de banci de talie mare si medie, printre care Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, Bancpost, Carpatica sau OTP Bank au operati reduceri de dobanzi la depozitele destinate populatiei. 

Reducerile sunt pana la 1 procent, dar imping randamentele reale primite pentru economii in zona negativa. 
Scaderile de dobanda au provocate de o miscare similara care a avut loc pe piata interbancara. Nivelul Robor a scazut de curand la minime istorice. La inceputul lui mai, Robor la 3 luni a coborat sub pragul de 4%, pe fondul unei volatilitati destul de ridicate. 

Care este dobanda maxima ce poate fi incasata?

In prezent, bancile nu se mai intrec in oferte promotionale la depozite si in bonusuri de dobanda similar cu perioadele anterioare. Exista insa in continuare diferente mari intre ofertele bancilor. 

Spre exemplu, pentru un depozit de 3.000 lei constituit pe 3 luni, rata dobanzii ajunge pana la un maxim de 6,50%. Doar 10 banci au insa oferte de dobanda peste 5,50%. 

Astfel, cei care nu au norocul sa mearga la una dintre acestea pot primi dobanzi chiar mai mici de 4%. 
Doar pentru cei care accepta sa isi tina banii la banca pe o perioada mai lunga, bancile au dobanzi care ajung chiar si la 7%. Si aici insa, doar cateva institutii ies din tipar. Majoritatea bancilor ofera dobanzi mai mici de 6%.

Chiar si asa insa, randamentul obtinul in final de clienti devine tot mai mic. Avand in vedere prognoza actuala de inflatie pentru finalul anului, de 3,2%, precum si impozitul de 16% pe dobanda, in final, pentru un depozit de 1.000 lei cu o dobanda de 6%, un client va beneficia de un randament real anualizat de aproximativ 1,8%. 



Topul dobanzilor de minim 6% oferite de banci in functie de scadenta

Friday, May 24, 2013

Ce strategii propun reprezentantii IMM-urilor pentru cresterea absorbtiei fondurilor europene?

CNIPMMR a prezentat o serie de propuneri de strategii pentru a creste gradul de utilizare a fondurilor europene. Propunerile au fost facute in cadrul Forumului National al IMM-urilor. 

Forumul a fost organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) si Ministerul pentru IMM, mediu de afaceri si turism, avand ca trema principala “Strategii nationale si regionale pentru 2014-2020”. 

In cadrul evenimentului, reprezentantii Consiliului au prezentat o serie de propuneri menite sa cresca gradul de utilizare a fondurilor europene, in conditiile in care in prezent, Romania se numara printre tarile membre cu cele mai mici grade de absorbtie. De asemenea, Consiliul a accentual necesitatea sustinerii unor programe deja existente

Printre propunerile si sugestiile CNIPMMR se numara :

1.    Cresterea nivelului de educare, formare si insertie profesionala, prin dezvoltarea unui program de educatie intreprenoriala in radul elevilor si studentilor, prin utilizarea elementelor de ucenicie si stagiatura. 

O alta propunere din aceeasi sfera vizeaza realizarea unei scheme de garantie pentru tineri care sa asigure crestere gradului de ocupare a acestora, precum si cresterea accesului la formare profesionala prin crearea unui sistem de vouchere de training. 
2.    Continuarea finantarii intreprinderilor prin programul de sustinere a crearii de microintreprinderi de catre tinerii antreprenori debutanti, precum si crearea unui mecanism de micro-granturi pentru start-up-uri si crearea unui fond de micro-creditare a companiilor inovatoare.

3.    Stabilirea unor instrumente de suport pentru IMM-uri, precum incubatoare si acceleratoare de afaceri, instrumente pentru dezvoltarea IMM-urilor inovatoare, crearea unui sistem de identificare si transfer a celor mai bune practivi manageriale. 

De asemenea, a fost propusa crearea unui program de intarire a capacitatii institutionale a organizatiilor suport pentru IMM-uri, la nivel national, regional si sectorial. 

Euro sare de 4,36 lei la cursul oficial. Reintra leul pe tendinta de depreciere?

Climatul extern nefavorabil a facut ca leul sa piarda teren destul de important in sedinta de joi. Cotatia oficiala a trecut de 4,36 lei pentru un euro iar analistii sunt pesimisti. 

Dupa o aprecierea initiala pana in jurul a 4,34 lei pentru un euro, moneda nationala a pierdut teren inca din finalul inchiderii sedintei de miercuri, pe fondul instalarii unei aversiuni la risc in pietele globale. 

Cursul oficial anuntat de BNR este de 4,3611 lei pentru un euro. 

“Teama noastra ca licitatia de obligatiuni de astazi va ajuta foarte putin leul este foarte probabil sa se materializeze, dat fiind climatul extern nefavorabil”, au precizat analistii ING Bank inca de la inceputul sedintei de joi. 
Mai mult, acestia considera ca evenimentele recente sugereaza ca leul ar putea sa reintre pe o tendinta de depreciere in saptamanile urmatoare iar cursul ar putea ajunge la 4,40 lei pentru un euro. 
Pe piata interbancara, cotatiile au continuat sa creasca iar spre finalul zilei de joi euro se tranzactiona in intervalul 4,3620 – 4,3670 lei pentru un euro, deprecierea leului fiind in ton cu evolutia valutelor regionale. 

Tendinta de depreciere a luat oarecum prin surprindere piata locala in conditiile in care in urma cu doar o saptamana leul prezenta potential de apreciere iar analistii Raiffesein Bank isi ajustasera in jos estimarile pentru urmatorul trimestru in intervalul 4,35-4,40 lei pentru un euro. 

Sunt nemultumit de fondul ales. Ce pot face?


Participantii la fondurile de pensii private obligatorii au oricand posibilitatea sa-si modifice alegerea in cazul in care sunt nemultumiti de performatele fondului la care contribuie. 
In primii doi ani de la semnarea actului de aderare, penalizarile sunt destul de mari – 5% din activul personal. Astfel, daca o persoana apeleaza frecvent la aceasta optiune, risca sa-si diminueze mult sumele acumulate pentru pensia privata.
Exceptie fac persoanele care incep sa cotizeze la pensiile private. Deoarece in cont nu s-au acumulat prea multi bani, comisionul de 5% devine neglijabil in sume absolute.
De exemplu, o persoana cu un salariu brut de 2.000 lei plateste in fiecare luna o contributie de 40 lei. Prin urmare, daca dupa o luna schimba fondul de pensie, participantul va fi penalizat cu numai 2 lei. In schimb, atunci cand activul personal ajunge la 10.000 lei, penalizarea va reprezenta 500 lei.
Dupa ce trec doi ani de la semnarea actului de aderare, participantii pot schimba fondul de pensii fara a mai plati nici un comision.
Trebuie stiut ca o persoana nu poate renunta sa contribuie la fondurile de pensii private obligatorii. Acest lucru este valabil chiar si pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani, pentru care aderarea este initial optionala. Odata ce au semnat actul de adeziune, ei sunt obligati sa contribuie la fondurile de pensii private pana la atingerea varstei de pensionare.
Orice persoana care se considera prejudiciata de un administrator de pensii private se poate adresa Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Prvate, care in termen de 30 de zile este obligata sa ofere un raspuns la plangerea sau sesizarea primita.

Pensiile private functioneaza superb

Ministrul muncii a declarat recent ca sistemul de pensii private este un parteneriat public-privat care functioneaza fara sincope. Clientii s-au convins probabil demult ca nu au de ce sa-si faca griji, motiv pentru care de aproape 5 ani, nici ca le mai pasa de fondurile de pensii private. Dar nu ar mai plati contributii, nici macar nu si-ar da seama ca le lipseste ceva!

Mariana Campeanu, ministrul muncii, a declarat ca sistemul de pensii private este “singurul parteneriat public-privat care functioneaza fara sincope si fara reclamatii”, in cadrul unui eveniment sponsorizat de industria fondurilor de pensii la Sinaia.

Ea si-a argumentat declaratia prin faptul ca randamentele au fost superioare inflatiei, iar sumele investite nu au resimtit efectele crizei.

Am putea crede ca laudele ministrului sunt exagerate, mai ales ca pentru unii, declaratiile le-ar aduce aminte de raportarile din epoca comunista pentru depasirea productiei la hectar.
Dar si clientii au ajuns probabil la aceeasi concluzie. Au incredere oarba in sistemul de pensii private, motiv pentru care nici macar nu mai sunt interesati la cel fond de pensie vor plati contributii timp de 40 ani . Toate fondurile sunt administrate profesionist, asa ca aproape nimeni nu-si mai bate capul cu alegerea fondului.

In acest an, datele statistice arata ca peste 95% dintre noii participanti prefera loteria. Ce modalitate mai buna de a alege un fond de pensie privata performant, decat sa lasi decizia in seama loteriei statului! 

Iar loteriile de stat, merg intr-adevar “fara sincope”. Nu trece nicio luna, fara ca participantii indecisi sa fie repartizati intre fonduri in mod egal. Astfel, administratorii dau dovada unui rar spirit de fair-play si nu se lupta intre ei, asa cum in mod grosolan se procedeaza in alte domenii din economie.

Luna de luna, loteriile alimenteaza fondurile cu materie-prima (pardon, noi clienti!), de la care administratorii vor incasa comisioane timp de 40 ani, indiferent de performantele realizate. Veniturile administratorilor sunt asigurate, asadar, “fara sincope”!