Legea garanteaza ca vom primi inapoi cel putin contributiile platite la fondurile de pensii obligatorii. Conso.ro a testat aceasta garantie in situatii extreme pentru a verifica gradul real de protectie. Rezultatele arata ca putem conta prea putin pe aceasta garantie. Iti aratam ce poti face in aceste conditii.
Cea mai puternica garantie a sistemul de pensii private obligatorii este garantia absoluta a contributiilor. Legea stabileste ca suma acumulata la fondul de pensie nu poate fi mai mica decat contributiile platite.
Daca apar diferente nefavorabile, administratorul trebuie sa acopere pierderea din banii proprii. In acest sens, ei sunt obligati de autoritatea de supraveghere sa puna permanent bani deoparte, sub forma provizioanelor tehnice.
Prin urmare, aceasta garantie ar trebui sa confere suficienta incredere in sistemul de pensii private oricarei persoane. La urma urmei, daca ceva merge prost, ne recuperam macar banii platiti.
Conso.ro a verificat insa cat de mult putem conta pe aceasta garantie. Din pacate, rezultatele nu sunt deloc incurajatoare. Scenariile de risc efectuate arata ca aceasta garantie nu ne asigura o protectie suficienta.
Cum pot sa apara pierderi?
Suma garantata de lege este influentata de 2 factori principali: comisioanele fondurilor si rata inflatiei.
Legea garanteaza ca vom primi inapoi doar contributiile platite, dar nu si comisioanele retinute de administratori.
Pe parcursul unei perioade de contributie de 45 de ani, comisioanele reprezinta aproximativ 15% din contributii. Calculul tine cont atat de comisionul din contributie de 2,5%, cat si de comisionul de administrare de 0,6% din activul net. Astfel, din start, 15% din sumele virate la fondul de pensii nu sunt garantate.
Cel de-al doilea factor - inflatia – afecteaza si mai puternic nivelul garantiei. Noi platim contributii la fondurile de pensii pe perioade lungi de timp.
O contributie de 100 lei platita in prezent nu va avea insa aceeasi putere de cumparare ca 100 lei peste 45 de ani. Garantia oferita de lege nu tine cont insa de evolutia inflatiei si ne garanteaza ca peste 45 de ani vom primi inapoi doar cei 100 lei platiti in prezent.
Pentru a vedea impactul acestor factori asupra garantiei, Conso.ro a efectuat 4 scenarii de risc, pentru o persoana care contribuie timp de 45 de ani la un fond de pensii. In toate aceste scenarii, rata inflatiei s-a considerat ca va fi 2% pe an. Ceea ce difera este randamentul anual al fondului.
1. Situatie de risc extrem
Incepem prin a lua
in calcul o situatie extrema – putin probabil sa se intample: randamentul fondului este negativ an de an, pierderile fiind de 2% pe an.
Intr-o astfel de scenariu, valoarea reala a sumei acumulate va fi cu 60% mai mica decat valoarea contributiilor. Prin urmare, pierderea ar fi enorma.
Cu toate acestea, garantia nu va acoperi decat 24% din valoarea reala a contributiilor. Astfel, participantul va suporta diferenta, incasand o pierdere de 36% din sumele platite (in termeni reali).
2. Randament negativ moderat
Sa presupunem acum o situatie mai putin dezastruoasa, dar tot negativa. Randamentul fondului este de -0,5% pe an. Prin urmare, luam in calcul tot o situatie cand performantele fondului sunt nefavorabile si vrem sa vedem cum ne poate ajuta garantia sa depasim o astfel de situatie.
Suma acumuala la finele perioadei de contributie va fi cu 51% mai mica decat valoarea reala a contributiilor. Prin urmare, se observa o imbunatatire fata de situatia de mai sus (unde diferenta era de 60%).
Lucrurile nu se imbunatatesc, insa, pentru client. Dimpotriva, garantia devine si mai inutila.
Aceasta pierdere va fi acoperita intr-o masura mult mai mica de garantie. Doar 9% din valoarea reala a contributiilor platite este acoperita de garantie, in timp pierderea finala suportata de client este de 42% din sumele platite.
3. Randament zero
O alta situatie luata in calcul este atunci cand fondul de pensie are randament zero: nici nu pierde bani, dar nici nu castiga.
In aceasta situatie, garantia oferita de lege nu se mai activeaza, deoarece suma acumulata va fi egala cu valoarea contributiilor mai putin comisioanele, asa cum impune legea.
In termeni reali, clientul va suporta singur o pierdere de 39% din valoarea contributiilor platite. Practic, este o pierdere aproape la fel de mare ca si in situatia anterioara, cand randamentul era de -0,5% pe an.
4. Randament sub inflatie
Ultimul exemplu este cazul in care fondul de pensie obtine randamente pozitive, de 1 % pe an. Fondul obtine profit an de an, dar nu suficient de mare pentru a acoperi rata inflatiei (considerata la 2% pe an in aceste scenarii).
In acest caz, garantia oferita de lege nu se activeaza pentru ca, in valori absolute, suma acumulata depaseste valoarea contributiilor. Daca luam in calcul efectul inflatiei, clientul va incasa in final o suma care este cu 23% mai mica decat valoarea reala a contributiilor sale.
Asa cum se poate observa, pierderea pe care clientul o suporta este comparabila cu cea aparuta in situatia de risc extrem. Aspectul esential este ca, dintre toate scenariile luate in calcul, aceasta este situatia care are cea mai mare probabilitate de producere.
Cum te poti proteja cu adevarat?
Garantia oferita de lege reuseste sa acopere partial situatiile cand randamentele devin negative. In teorie, garantia ar urma sa ofere cel mai mare grad de protectie in situatii catastrofale.
Aspectul cel ingrijorator este ca pentru client, efecte similare pot fi resimtite si in perioade economice normale, cand fondurile obtin performante pozitive, dar sub rata inflatiei.
In aceste conditii, singurul mod in care ne putem “garanta” pensia privata este sa ne interesam periodic de randamentele fondului si sa-l schimbam, daca acesta obtine rezultate slabe.
Pentru a ne recupera cel putin valoarea reala a contributiilor platite, este nevoie ca fondul de pensie sa obtina, in medie, un randament cu 0,1% peste rata inflatiei. In cazul, fondurilor de pensii facultative, acest prag este dublu, deoarece comisioanele sunt mult mai mari.
Partea buna este ca fondurile de pensii private obligatorii au obtinut pana acum randamente cu 5-6% peste inflatie sau chiar cu peste 12% in 2008. Doar in 2011, randamentul a fost sub pragul minim necesar. Dar, performantele trecute nu reprezinta o garantie pentru viitor. De aceea, exista o singura metoda de protectie: monitorizarea activitatii fondului de pensie.
In cazul in care lasi statul sa te trimita la loteria pensiilor, atunci consecintele s-ar putea sa nu fie deloc placute. Pensia privata va reprezenta principala sursa de venitpentru generatiile care se vor pensiona peste 20-30 ani.
Pensia de stat va oferi venituri modice pentru simplul fapt ca platim contributii tot mai mici. In cativa ani, doar 40% din contributiile la CAS vor mai ajunge la stat. In consecinta, si sumele platite de stat vor fi ajustate corespunzator, in conditiile in care si asa sunt foarte reduse.
Cea mai puternica garantie a sistemul de pensii private obligatorii este garantia absoluta a contributiilor. Legea stabileste ca suma acumulata la fondul de pensie nu poate fi mai mica decat contributiile platite.
Daca apar diferente nefavorabile, administratorul trebuie sa acopere pierderea din banii proprii. In acest sens, ei sunt obligati de autoritatea de supraveghere sa puna permanent bani deoparte, sub forma provizioanelor tehnice.
Prin urmare, aceasta garantie ar trebui sa confere suficienta incredere in sistemul de pensii private oricarei persoane. La urma urmei, daca ceva merge prost, ne recuperam macar banii platiti.
Conso.ro a verificat insa cat de mult putem conta pe aceasta garantie. Din pacate, rezultatele nu sunt deloc incurajatoare. Scenariile de risc efectuate arata ca aceasta garantie nu ne asigura o protectie suficienta.
Cum pot sa apara pierderi?
Suma garantata de lege este influentata de 2 factori principali: comisioanele fondurilor si rata inflatiei.
Legea garanteaza ca vom primi inapoi doar contributiile platite, dar nu si comisioanele retinute de administratori.
Pe parcursul unei perioade de contributie de 45 de ani, comisioanele reprezinta aproximativ 15% din contributii. Calculul tine cont atat de comisionul din contributie de 2,5%, cat si de comisionul de administrare de 0,6% din activul net. Astfel, din start, 15% din sumele virate la fondul de pensii nu sunt garantate.
Cel de-al doilea factor - inflatia – afecteaza si mai puternic nivelul garantiei. Noi platim contributii la fondurile de pensii pe perioade lungi de timp.
O contributie de 100 lei platita in prezent nu va avea insa aceeasi putere de cumparare ca 100 lei peste 45 de ani. Garantia oferita de lege nu tine cont insa de evolutia inflatiei si ne garanteaza ca peste 45 de ani vom primi inapoi doar cei 100 lei platiti in prezent.
Pentru a vedea impactul acestor factori asupra garantiei, Conso.ro a efectuat 4 scenarii de risc, pentru o persoana care contribuie timp de 45 de ani la un fond de pensii. In toate aceste scenarii, rata inflatiei s-a considerat ca va fi 2% pe an. Ceea ce difera este randamentul anual al fondului.
1. Situatie de risc extrem
Incepem prin a lua
in calcul o situatie extrema – putin probabil sa se intample: randamentul fondului este negativ an de an, pierderile fiind de 2% pe an.Intr-o astfel de scenariu, valoarea reala a sumei acumulate va fi cu 60% mai mica decat valoarea contributiilor. Prin urmare, pierderea ar fi enorma.
Cu toate acestea, garantia nu va acoperi decat 24% din valoarea reala a contributiilor. Astfel, participantul va suporta diferenta, incasand o pierdere de 36% din sumele platite (in termeni reali).
2. Randament negativ moderat
Sa presupunem acum o situatie mai putin dezastruoasa, dar tot negativa. Randamentul fondului este de -0,5% pe an. Prin urmare, luam in calcul tot o situatie cand performantele fondului sunt nefavorabile si vrem sa vedem cum ne poate ajuta garantia sa depasim o astfel de situatie.Suma acumuala la finele perioadei de contributie va fi cu 51% mai mica decat valoarea reala a contributiilor. Prin urmare, se observa o imbunatatire fata de situatia de mai sus (unde diferenta era de 60%).
Lucrurile nu se imbunatatesc, insa, pentru client. Dimpotriva, garantia devine si mai inutila.
Aceasta pierdere va fi acoperita intr-o masura mult mai mica de garantie. Doar 9% din valoarea reala a contributiilor platite este acoperita de garantie, in timp pierderea finala suportata de client este de 42% din sumele platite.
3. Randament zero
O alta situatie luata in calcul este atunci cand fondul de pensie are randament zero: nici nu pierde bani, dar nici nu castiga.In aceasta situatie, garantia oferita de lege nu se mai activeaza, deoarece suma acumulata va fi egala cu valoarea contributiilor mai putin comisioanele, asa cum impune legea.
In termeni reali, clientul va suporta singur o pierdere de 39% din valoarea contributiilor platite. Practic, este o pierdere aproape la fel de mare ca si in situatia anterioara, cand randamentul era de -0,5% pe an.
4. Randament sub inflatie
Ultimul exemplu este cazul in care fondul de pensie obtine randamente pozitive, de 1 % pe an. Fondul obtine profit an de an, dar nu suficient de mare pentru a acoperi rata inflatiei (considerata la 2% pe an in aceste scenarii). In acest caz, garantia oferita de lege nu se activeaza pentru ca, in valori absolute, suma acumulata depaseste valoarea contributiilor. Daca luam in calcul efectul inflatiei, clientul va incasa in final o suma care este cu 23% mai mica decat valoarea reala a contributiilor sale.
Asa cum se poate observa, pierderea pe care clientul o suporta este comparabila cu cea aparuta in situatia de risc extrem. Aspectul esential este ca, dintre toate scenariile luate in calcul, aceasta este situatia care are cea mai mare probabilitate de producere.
Cum te poti proteja cu adevarat?
Garantia oferita de lege reuseste sa acopere partial situatiile cand randamentele devin negative. In teorie, garantia ar urma sa ofere cel mai mare grad de protectie in situatii catastrofale.
Aspectul cel ingrijorator este ca pentru client, efecte similare pot fi resimtite si in perioade economice normale, cand fondurile obtin performante pozitive, dar sub rata inflatiei.
In aceste conditii, singurul mod in care ne putem “garanta” pensia privata este sa ne interesam periodic de randamentele fondului si sa-l schimbam, daca acesta obtine rezultate slabe.
Pentru a ne recupera cel putin valoarea reala a contributiilor platite, este nevoie ca fondul de pensie sa obtina, in medie, un randament cu 0,1% peste rata inflatiei. In cazul, fondurilor de pensii facultative, acest prag este dublu, deoarece comisioanele sunt mult mai mari.
Partea buna este ca fondurile de pensii private obligatorii au obtinut pana acum randamente cu 5-6% peste inflatie sau chiar cu peste 12% in 2008. Doar in 2011, randamentul a fost sub pragul minim necesar. Dar, performantele trecute nu reprezinta o garantie pentru viitor. De aceea, exista o singura metoda de protectie: monitorizarea activitatii fondului de pensie.
In cazul in care lasi statul sa te trimita la loteria pensiilor, atunci consecintele s-ar putea sa nu fie deloc placute. Pensia privata va reprezenta principala sursa de venitpentru generatiile care se vor pensiona peste 20-30 ani.
Pensia de stat va oferi venituri modice pentru simplul fapt ca platim contributii tot mai mici. In cativa ani, doar 40% din contributiile la CAS vor mai ajunge la stat. In consecinta, si sumele platite de stat vor fi ajustate corespunzator, in conditiile in care si asa sunt foarte reduse.
