Programul Prima Casa continua si in 2018, insa nu se stie exact in ce conditii pentru beneficiari. Ministerul Finantelor Publice a publicat, recent, un Ordin prin care stabileste criteriile de alocare a fondurilor pentru banci. Nu este clar, insa, care va fi plafonul total alocat si nici daca se schimba conditiile pentru clientii bancilor.
In Ordinul mentionat se stabileste faptul ca, in 2018, bancile vor primi plafoane de garantare in functie de mai multe criterii, printre care si volumul de credite ipotecare acordate intr-un an. Mai exact, daca o banca are un volum de ipotecare clasice apropiat de cel de imprumuturi Prima Casa, va primi un punctaj mai mare pentru viitorul plafon. In cazul in care raportul credite Prima Casa/ipotecare clasice este subunitar, banca respectiva va primi punctaj maxim pentru urmatorul plafon. Cu cat raportul este mai mare, cu atat punctajul scade.
Alt criteriu de alocare se refera la numarul total al garantiilor platite finantatorilor (pentru credite neperformante -n.r.) in totalul garantiilor acordate de la inceputul programului pana la finalul anului anterior raportarii. De asemenea, cu cat raportul este mai mic, cu atat punctajul este mai mare.
Ordinul MFP nu contine, insa, mentiuni cu privire la criteriile de acordare a creditelor de catre banci beneficiarilor finali, desi se discuta mult, in ultima perioada, referitor la faptul ca la astfel de imprumuturi ar trebui sa aiba acces doar persoanele cu venituri mici si pentru locuinte de o valoare apropiata limitei de creditare.
Revenirea la criteriul social, dar cum?
Cu toate acestea, presedintele FNGCIMM, Alexandru Petrescu, sustine ca se urmareste o targetare a programului cat mai eficienta din punct de vedere social.
“Exista o preocupare majora de optimizare a proceselor de garantare la nivelul FNGCIMM. Pentru Programul Prima Casa, in paralel cu procesul de eficientizare a fluxului de garantare se desfasoara procese de recalibrare si reparametrizare ce pot conduce la o targetare cat mai eficienta din punct de vedere social, pentru a putea beneficia de acest program acei oameni care au o reala nevoie de locuinta. Programul evolueaza permanent, raspundem prompt dinamicii pietei, astfel incat sa aiba o adresabilitate sociala cat mai eficienta si sa genereze beneficii maxime”, a declarat Petrescu.
In Ordin nu se precizeaza nici care va fi plafonul total alocat in 2018, desi FNGCIMM sustine ca noua strategie de alocare a plafoanelor se inscrie pe linia reducerii graduale a interventiei statului prin garantare, asumand ca piata creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu cresterea accesibilitatii populatiei la produsele standard ale bancilor.
“Asumarea unei proportii echilibrate intre creditele contractate in cadrul Programului Prima Casa si cele contractate in conditiile standard oferite de finantatori este o parte importanta a unei politici publice de orientare a Programului Prima Casa catre sustinerea unor obiective sociale bine definite pe termen mediu si lung”, se mai arata in comunicatul FNGCIMM.
Care va fi plafonul in 2018?
Precizarile Fondului vin dupa ce Banca Nationala a Romaniei a atras atentia, in repetate randuri, asupra faptului ca la creditele Prima Casa ar trebui sa aiba acces doar cei cu venituri reduse, mai exact sub salariul mediu pe economie.
Din analizele BNR reiese faptul ca, in ultimii ani, au accesat astfel de credite multe persoane care si-ar fi permis si un credit ipotecar clasic cu avans mai ridicat decat cel de 5% valabil la Prima Casa. Mai mult, prin intermediul programului au fost cumparate si locuinte mult mai scumpe decat plafonul de creditare stabilit, ceea ce inseamna ca diferenta au acoperit-o din alte surse (care ar fi putut constitui un avans mai mare la un credit clasic). In plus, nu exista o limita de venit pentru cei care au acces la astfel de credite subventionate de stat.
In privinta sumei totale alocate pentru acest an, in acest moment stim doar ce a anuntat Ministerul Finantelor la finalul anului trecut, cand a publicat Strategia Programului Prima Casa pe termen mediu, care prevede reducerea graduala a nivelului garantiilor in urmatorii ani: de la 2,5 miliarde lei in 2017 la 2 miliarde lei in urmatorii trei ani (2018 – 2020) si doar 1,5 miliarde in 2021.
In Ordinul mentionat se stabileste faptul ca, in 2018, bancile vor primi plafoane de garantare in functie de mai multe criterii, printre care si volumul de credite ipotecare acordate intr-un an. Mai exact, daca o banca are un volum de ipotecare clasice apropiat de cel de imprumuturi Prima Casa, va primi un punctaj mai mare pentru viitorul plafon. In cazul in care raportul credite Prima Casa/ipotecare clasice este subunitar, banca respectiva va primi punctaj maxim pentru urmatorul plafon. Cu cat raportul este mai mare, cu atat punctajul scade.
Alt criteriu de alocare se refera la numarul total al garantiilor platite finantatorilor (pentru credite neperformante -n.r.) in totalul garantiilor acordate de la inceputul programului pana la finalul anului anterior raportarii. De asemenea, cu cat raportul este mai mic, cu atat punctajul este mai mare.
Ordinul MFP nu contine, insa, mentiuni cu privire la criteriile de acordare a creditelor de catre banci beneficiarilor finali, desi se discuta mult, in ultima perioada, referitor la faptul ca la astfel de imprumuturi ar trebui sa aiba acces doar persoanele cu venituri mici si pentru locuinte de o valoare apropiata limitei de creditare.
Revenirea la criteriul social, dar cum?
Cu toate acestea, presedintele FNGCIMM, Alexandru Petrescu, sustine ca se urmareste o targetare a programului cat mai eficienta din punct de vedere social.
“Exista o preocupare majora de optimizare a proceselor de garantare la nivelul FNGCIMM. Pentru Programul Prima Casa, in paralel cu procesul de eficientizare a fluxului de garantare se desfasoara procese de recalibrare si reparametrizare ce pot conduce la o targetare cat mai eficienta din punct de vedere social, pentru a putea beneficia de acest program acei oameni care au o reala nevoie de locuinta. Programul evolueaza permanent, raspundem prompt dinamicii pietei, astfel incat sa aiba o adresabilitate sociala cat mai eficienta si sa genereze beneficii maxime”, a declarat Petrescu.
In Ordin nu se precizeaza nici care va fi plafonul total alocat in 2018, desi FNGCIMM sustine ca noua strategie de alocare a plafoanelor se inscrie pe linia reducerii graduale a interventiei statului prin garantare, asumand ca piata creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu cresterea accesibilitatii populatiei la produsele standard ale bancilor.
“Asumarea unei proportii echilibrate intre creditele contractate in cadrul Programului Prima Casa si cele contractate in conditiile standard oferite de finantatori este o parte importanta a unei politici publice de orientare a Programului Prima Casa catre sustinerea unor obiective sociale bine definite pe termen mediu si lung”, se mai arata in comunicatul FNGCIMM.
Care va fi plafonul in 2018?
Precizarile Fondului vin dupa ce Banca Nationala a Romaniei a atras atentia, in repetate randuri, asupra faptului ca la creditele Prima Casa ar trebui sa aiba acces doar cei cu venituri reduse, mai exact sub salariul mediu pe economie.
Din analizele BNR reiese faptul ca, in ultimii ani, au accesat astfel de credite multe persoane care si-ar fi permis si un credit ipotecar clasic cu avans mai ridicat decat cel de 5% valabil la Prima Casa. Mai mult, prin intermediul programului au fost cumparate si locuinte mult mai scumpe decat plafonul de creditare stabilit, ceea ce inseamna ca diferenta au acoperit-o din alte surse (care ar fi putut constitui un avans mai mare la un credit clasic). In plus, nu exista o limita de venit pentru cei care au acces la astfel de credite subventionate de stat.
In privinta sumei totale alocate pentru acest an, in acest moment stim doar ce a anuntat Ministerul Finantelor la finalul anului trecut, cand a publicat Strategia Programului Prima Casa pe termen mediu, care prevede reducerea graduala a nivelului garantiilor in urmatorii ani: de la 2,5 miliarde lei in 2017 la 2 miliarde lei in urmatorii trei ani (2018 – 2020) si doar 1,5 miliarde in 2021.
