INS confirma scumpirea alimentelor inaintea reducerii TVA

Preturile de consum au crescut in mai, cumulat, cu 1,2% fata de mai 2014, desi trendul era pe scadere de mai multa vreme. Astfel, se confirma temerile cu privire la scumpirea alimentelor inainte de reducerea TVA la 9% de la 1 iunie, astfel incat comerciantii sa profite cat mai mult de aceasta masura.

Potrivit Institutului National de Statistica, in luna mai, preturile alimentelor au crescut cel mai mult fata de luna anterioara, cu 0,75%, dar si de la inceputul anului pana in prezent, cu aproape 2,5%. 

Dintre alimente, cel mai mult in mai s-au scumpit legumele, respectiv cartofii, cu 13,06%, si fructele proaspte, cu 13,04%.

In schimb, in mai 2015, comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, cel mai mult au crescut tarifele la servicii, cu 2,07%, dar si preturile marfurilor alimentare au avansat cu 1,2%, in timp ce marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,76%.

Prognoza de inflatie a Bancii Nationale a Romaniei pentru finalul acestui an a fost revizuita in jos cu 1,9 puncte procentuale, de la 2,1%, cat estima in februarie, la 0,2%.

Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, inflatia va fi in jur de zero din iunie 2015 pana in mai 2016, pe fondul reducerii, de la 1 iunie, a TVA la alimente de la 24% la 9%.

Sustinere pentru eliminarea pragului de detinere la SIF-uri

Pragul de detinere la Societatile de Investitii Financiare  (SIF) trebuie decis de actionari si nu de factorul politic. Vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), Mircea Ursache, sustine ca actorii din piata de capital trebuie sa participe activ la elaborarea legislatiei in domeniu. 

"Trebuia demult sa discutam viitorul SIF-urilor si a Fondului Proprietatea in piata noastra de capital", a spus Ursache in cadrul unei conferinte d specialitate. El a amintit ca exista multe opinii in piata ca nu sunt constitutionale prevederile legislative privind limitarea pragului de detinere la SIF-uri sau la Bursa de Valori Bucuresti.

Oficialul ASF considera ca piata trebuie sa-si spuna cuvantul in viitoarea lege care va reglementa SIF-urile si Fondul Proprietatea.

Eliminarea pragurilor la SIF-uri a fost, de altfel, sustinuta de majoritatea participantilor la conferinta mentionata. 

Cristian Agalopol, vicepresedinte Citibank, sustine ca aceste praguri de detinere trebuie eliminate intrucat reprezinta bariere in dezvoltarea pietei de capital din tara noastra.

Despre eliminarea pragurilor la SIF-uri a vorbit si avocatul Cristian Dutescu. „Curtea Constitutionala permite ca legiuitorul sa intervina in functionarea acestor societati de investitii financiare", a spus Dutescu. 

Pragul de detinere la cele cinci SIF-uri a fost, initial, de 0,1% iar apoi a fost majorat mai intai la 1%, si apoi la 5%, in 2012.

Depozitele la CAR nu vor mai fi garantate de FGDB

Depozitele constituite la casele de ajutor reciproc nu vor mai fi garantate, incepand cu data de 3 iulie 2015, de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. Prevederea este continuta intr-un proiect de lege publicat de Ministerul Finantelor Publice, care vizeaza transpunerea prevederilor Directivei 2014/49/UE in legislatia romaneasca. 

Directiva privind schemele de garantare a depozitelor, care modifica legislatia in vigoare si stabileste un regim de recunoatere oficiala a noilor scheme de garantare a depozitelor, trebuie transpusa in legislatia nationala pana luna viitoare. 

"O consecinta specifica determinata de transpunerea prevederilor Directivei 2014/49/UE in materia schemelor de garantare a depozitelor o va constitui eliminarea, incepand cu data de 3 iulie 2015, de sub incidenta protectiei oferite de legislatia in domeniu, a depozitelor apartinand caselor de ajutor reciproc, entitati care, dat fiind specificul activitatilor prestate, intra in categoria institutiilor financiare explicit excluse din lista deponentilor garantati. Astfel de institutii financiare nebancare vor trebui, in acest context, sa-si ajusteze, in sensul intaririi, mecanismele de gestiune a resurselor financiare", se mentioneaza in expunerea de motive a actului normativ. 

In prezent, dintre casele de ajutor reciproc, doar depozitele constituite la Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP sunt garantate de Fond.

Pe de alta parte, in proiectul de lege se mentioneaza faptul ca "implicarea nemijlocita a Bancii Nationale a Romaniei in administrarea Fondului de garantare a depozitelor bancare, dublata de reducerea de la 20 la 7 zile lucratoare a perioadei de plata a compensatiilor (prevazuta de legislatia generala in materia schemelor de garantare a depozitelor), consolideaza premisele mentinerii stabilitatii financiare prin asigurarea protectiei intereselor deponentilor eligibili, cu implicatii pozitive inclusiv din perspectiva reducerii probabilitatii de manifestare in randul deponentilor a fenomenului retragerii depozitelor in cazul indisponibilizarii acestora la institutiile de credit aflate in dificultate". 

In plus, proiectul de lege mentioneaza faptul ca Fondul de Garantare din Romania va pastra, in functionare, si o serie de specificitati reglementate la nivel national, care nu fac obiectul armonizarii la nivelul UE. "Semnificativa in acest sens este pastrarea mecanismului de finantare a schemei de garantare prin imprumuturi acordate de Guvern, in situatii exceptionale in care resursele disponibile ale Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar sunt insuficiente pentru exercitarea obligatiilor legale", se mai arata in proiectul citat.

Depozitele la sucursalele bancilor europene vor fi garantate in Romania

Depozitele constituite la sucursalele bancilor straine din Romania, originare din statele membre ale Uniunii Europene, vor fi garantate de schemele din Romania. Pana acum acestea erau garantate de schemele din tara de origine. Modificarea este cuprinsa in proiectul de lege care transpune Directiva 2014/49/UE in legislatia nationala. 

Termenul pentru transpunerea Directivei privind schemele de garantare a depozitelor este 3 iulie.

In plus, potrivit actului normativ, se largeste sfera de produse si de deponenti care beneficiaza de garantare, fara a mai fi excluse de la garantare depozitele intreprinderilor si nici cele apartinand persoanelor desemnate in calitate de administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere, auditori, actionari semnificativi ai institutiei de credit in cauza, ale celor care au aceasta calitate in cadrul altor societati din grupul institutiei de credit, ale membrilor familiilor persoanelor fizice mentionate mai sus, precum si ale tertelor persoane care actioneaza in numele acestora. 

De asemenea, legislatia privind garantarea depozitelor in sistemul bancar se modifica astfel incat va fi permisa infiintarea mai multor scheme de garantare a depozitelor si chiar fuziunea acestora cu scheme de garantare din Uniunea Europeana. Nivelul minim al resurselor financiare pe care o astfel de schema trebuie sa le detina este de minim 0,8% din depozitele garantate.  In prezent, potrivit cadrului de reglementare aplicabil, unica schema de garantare a depozitelor existenta in Romania, respectiv Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, stabileste anual, cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, gradul-tinta de acoperire a expunerii sale.

Astfel, potrivit proiectului,  vor fi recunoscute doua regimuri de administrare a schemelor de garantare a depozitelor, respectiv public sau privat. 

Insa, orice noua schema de garantare trebuie recunoscuta oficial de catre Banca Nationala a Romaniei, desemnata ca autoritate cu competente de supraveghere a acestei categorii de scheme de garantare a depozitelor. 

Pe de alta parte, prin legislatie se instituie "obligatia schemelor de garantare a depozitelor de a participa la finantarea masurilor de rezolutie aplicabile institutiilor de credit membre, in situatiile in care masurile de rezolutie asigura continuitatea accesului deponentilor la depozite. 

Mai mult, incepand din 2016, contributiilor institutiilor de credit la schema de garantare a depozitelor vor fi determinate pe baza de risc, utilizand metodele stabilite de schema de garantare si aprobate de Banca Nationala a Romaniei, se mai mentioneaza in documentul citat. 

De asemenea, va fi reglementat mecanismul de intrajutorare intre schemele de garantare a depozitelor din diferite state membre, ca mecanism alternativ de accesare rapida de catre acestea a resurselor necesare platii compensatiilor, prin imprumuturi de la alte scheme de garantare a depozitelor.