ASF anunta reducerea cotelor aplicate fondurilor de investitii si a pensiilor private

Consiliul ASF a aprobat un regulament care prevede reduceri semnificative de comisioane sau tarife aplicate in piata de capital si in sectorul fondurilor de pensii incapand cu ianuarie 2015. Impactul financiar anual al actualelor modificari de cote, comisioane si tarife este estimat la 10 milioane de lei. 

Potrivit noului regulament, cota aferenta sectorului de pensii se va reduce de la 0,38% din valoarea contributiilor brute incasate de fond la 0,3%. De asemenea, cota lunara din valoarea activului net al fondului de pensii administrat privat va scadea de la 0,008% pana la nivelul de 0,0078%.

Printre scaderi se regaseste si cota aferenta activului net al fondurilor de investitii, care va cunoaste o diminuare de la 0,1% pe an (echivalent lunar 0,008333%) la 0,0078% lunar.

Tariful pe piata de capital aferent contractelor cu instrumente financiare derivate se va reduce de la 0,08 lei la 0,03 lei pe contract, iar cel aferent market makerilor va scadea de la 0,04 lei la 0,01 lei pe contract.

“Autoritatea de Supraveghere Financiara isi exprima convingerea ca prin aceste modificari, dar si prin alte masuri luate recent (Proiectul STEAM si masurile adoptate pentru eliminarea obstacolelor identificate in documentul “8 bariere sistemice in dezvoltarea pietei de capital”), accesul pe piata de capital din Romania va fi mai u?or, iar piata financiara non-bancara din Romania isi va consolida dezvoltarea sustenabila prin reglementari inteligente si favorabile investitorilor”, se arata in comunicatul de presa al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

Fluctuatiile cursului au pierdut din amploare

Cursul de schimb oficial euro-leu a prezentat fluctuatii minore de la o zi la alta in ultimele sedinte de tranzactionare. 

Ultimul nivel de referinta, publicat de BNR marti, a coborat nesemnificativ, pana la 4,4338 lei pentru un euro. Euro se mentine astfel in apropierea maximului pe ultimele 2 luni si jumatate, de 4,4421 lei, inregistrat joi.
In jurul orei 15.00, cotatiile pe piata interbancara se incadrau intre 4,432 si 4,437 lei pentru un euro. Evolutia perechii valutare euro-leu se mentinea calma, pe fondul stabilitatii in pietele de capital europene, conform analistilor ING Bank. 

Creditul in lei pentru populatie a crescut cu aproape 15% in ultimul an

Incercarea de impulsionare a creditului in lei de catre BNR a dat rezultate, conform ultimelor date publicate de BNR. Imprumuturile in lei acordate de banci persoanelor fizice au crescut cu 14,7% in ultimul an, in defavoarea celor in valuta.

La finele lunii octombrie 2014, suma totala acordata sub forma de credit persoanelor fizice se ridica la 39.630 milioane lei. 

Si in cazul companiilor varianta in lei a cunoscut o crestere, desi mai mica. Astfel, cresterea din perioada  octombrie 2013 – octombrie 2014 este de aproximativ 3,8%, pana la 53.550 milioane lei. 
Nu acelasi lucru se poate spune si despre creditul in valuta, care a cunoscut o scadere semnificativa in ultimul an. In cazul creditelor accesate de populatie, scaderea este de 10%, pana la un nivel de 61.730 milioane lei, in vreme ce in cazul companiilor contractia este de 11,2%, pana la 58.880 milioane lei.

Cresterea interesului pentru creditul in lei se datoreaza in principal scaderii masive a dobanzii de politica monetara de catre Banca Centrala, pana la nivelul minim istoric de 2,75%.

E momentul sa pariem pe cresterea pretului petrolului?

Stirea zilei este ca pretul petrolului “ar putea ajunge la 60 de dolari pe baril daca membrii OPEC nu vor reduce semnificativ productia”, dupa cum considera mai multi manageri de fonduri de investitii citati de Bloomberg. Este momentul pentru o pozitie contrara?

Perceptiile publicului despre o anumita chestiune se schimba repede, in functie de context si modul in care este alimentat cu informatie de catre media. In 2008, cand petrolul se apropia de 150 de dolari, putine voci mai indrazneau sa afirme ca nu va atinge curand 200. Era vorba de imputinarea resurselor, cererea din China, peek oil, etc. Ei bine, pana la finalul anului respectiv scazuse sub 40, pe fondul acutizarii crizei financiare. Unde era cererea mereu in crestere? Explicatia analistilor care vedeau cotatiile in stratosfera a fost ca si cererea se va ajusta daca tot e criza. 
Iar acum avem iarasi petrol ieftin, sub 80 dolari/baril. Motivele? Oficial, petrolul de sist extras de SUA i-au redus dependenta de importuri si s-a redus si cererea la nivel global, plus efectele unei recesiuni mai prelungite din Europa. Ce a determinat Arabia Saudita sa isi dinamiteze incasarile mentinand productia in loc sa o scada si asistand senina la declinul cotatiilor? De ce OPEC n-a decis inca o scadere a productiei? Ramane de vazut ce decizii se vor lua saptamana viitoare, la reuniunea OPEC de la Viena. 

Unii par insa decisi sa mizeze pe un petrol ieftin pe termen lung. Thomas Friedman, editorialist la New York Times, este de parere ca asistam la "un razboi mondial al petrolului, intre Statele Unite si Arabia Saudita pe de o parte si Rusia si Iran pe de alta parte". Cea mai inteleapta decizie in acest context ar fi sa lasam pretul sa isi urmeze cursa lui si sa luam pozitii (cumparare de actiuni la companiile care dispun de rezerve-atentie, nu prea e cazul Petrom, ci vorbim de giganti precum Exxon, Shell, etc) cand trendul da semne de inversare. Pana la urma e totusi o resursa epuizabila, indiferent ce crede geopolitica.