Thursday, March 3, 2016

IMM-urile cer amanarea noilor reguli de impozitare pana in 2017

Reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din Romania solicita autoritatilor amanarea aplicarii noului sistem de impozitare a cladirilor pana la 1 ianuarie 2017. Acestia reclama faptul ca nu a fost realizat testul IMM, obligatoriu conform legii. 

"Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) solicita modificarea termenului de la care incepe sa se aplice noua taxa de impozitare a cladirilor, in sensul amanarii acesteia pana la data de 1 ianuarie 2017, intrucat nu s-a realizat Testul IMM-urilor si studiul de impact economic-social (obligatoriu potrivit legii) si nici nu au fost efectuate consultari cu mediul de afaceri", se arata intr-un comunicat al patronatului. 

Testul IMM-urilor este prevazut in Legea IMM-urilor si consta in faptul ca nicio reglementare cu privire la companiile din aceasta categorie nu este pusa in aplicare fara o analiza de impact asupra acestora. In cazul in care nu trec testul, reglementarile respective nu trebuie puse in practica. 

Mai mult, reprezentantii Consiliului reamintesc faptul ca noile reglementari in privinta impozitarii cladirilor presupun majorari semnificative de taxe pentru firme, dar si costuri suplimentare consistente. 

"Noul sistem de impozitare a cladirilor are ca efect cresterea semnificativa a sarcinii fiscale a IMM-urilor reprezentand impozit pe cladirile unde isi desfasoara activitatea, precum si a cheltuielilor birocratice (valoarea onorariului pentru raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in ultimii 5 ani anteriori anului de referinta, care trebuie depus la organul fiscal local pana la primul termen de plata din anul de referinta)", sustine CNIPMMR. 

Posibile majorari de impozite de pana la 2000% 
Potrivit comunicatului citat, dintr-un studiu de caz realizat la nivelul Patronatului Intreprinderilor Mici si Mijlocii  Galati, noul sistem de impozitare a cladirilor are ca efect majorarea semnificativa a impozitului (indicele de crestere a gradului de impozitare variind intre 36,06% si 1942,43% in functie de zona de amplasare a imobilului).  

"Cresterea uriasa a impozitului pe constructii are efecte negative semnificative, costand in: diminuarea numarului de intreprinderi (cel putin 10% din microintreprinderi urmand a se desfiinta ca urmare a cresterii costurilor de functionare); reducerea activitatii IMM-urilor si decapitalizarea lor (cca. 30% din microintreprinderi urmand a-si diminua activitatea), ceea ce va genera desfiintarea unui numar de aproximativ 100.000 de locuri de munca, cu diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele si contributiile de asigurari obligatorii aferente salariilor noilor angajati, din TVA, taxe si impozite si cu amplificarea cheltuielilor sociale ale statului aferente persoanelor disponibilizate", se subliniaza in comunicat.

Impozitarea sediului firmei ca locuinta, inca in stadiu de proiect

CNIPMMR a solicitat autoritatilor si impozitarea ca locuinta a sediilor firmelor mici si micro, si, aparent, statul a tinut cont de aceste solicitari. In proiectul de modificare a Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicat de Ministerul Finantelor, se mentioneaza ca sediile mentionate se impoziteaza ca locuinta daca nu se deduc utilitatile pe firma.

Insa proiectul de mentionat ar fi trebuit aprobat pana la finalul lunii februarie, dar ministrul de resort, Anca Dragu, declara recent ca este inca in circuitul de avizare. 

Conform informatiilor din proiect, proprietarii persoane fizice de cladiri cu destinatie mixta vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca, desi desfasoara activitate la sediu, nu deduc utilitatile. Totodata, dispare obligatia de a completa unele rubrici din declaratia care se depune la taxe locale si, implicit, cerinta de a aduce anumite documente.

In plus, este clarificata sintagma „cheltuieli cu utilitatile”. Potrivit proiectului, acestea sunt cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrica, gaze naturale, termoficare, apa, canalizare.

Guvernul vrea definitii clare pentru beneficiarii darii in plata

Darea in plata a ajuns si pe masa Executivului. Pe ordinea de zi a sedintei de miercuri s-a aflat o nota pentru formularea punctului de vedere al Guvernului cu privire la Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.
Potrivit purtatorului de cuvant, Guvernul sustine principiul ca persoanele cu dificultati de achitare a ratelor bancare sa poata apela la darea in plata, dar cu definirea clara a beneficiarilor prin stabilirea in lege a unui caracter social explicit. 

In plus, Ministerul Justitiei atrage atentia ca nu exista o diferentiere clara a persoanelor care nu pot achita ratele bancare de cele care nu vor sa achite platile la termen, a mai spus oficialul guvernamental.

Guvernul sustine exceptarea creditelor Prima Casa, adica 90% din total


La randul sau, Ministerul Finantelor sustine stabilirea unui grad de indatorare si a unei limite de creditare. In acelasi timp, Finantele atentioneaza ca extinderea prevederilor legii darii in plata la programul Prima Casa nu ar fi benefic din perspectiva sociala, deoarece persoanele care au accesat credite imobiliare prin intermediul acestui program nu par sa fie grevati de probleme sociale, a aratat oficialul guvernamental.

Totusi, datele BNR arata ca 90% din creditele ipotecare in vigoare sunt acordate prin programul Prima Casa. 

Bancile spera sa atraga de partea lor viitorii clienti

Intre timp, si bancherii continua sa isi exprime nemultumirea fata de actul normativ si, pentru ca recunosc ca au o problema de credibilitate in fata clientilor actuali, incearca sa ii atraga de partea lor pe cei viitori. 

„Nu cred ca am reusit sa comunicam foarte bine pe acest subiect. Este o vina pe care trebuie sa ne-o asumam. Cred ca am picat intr-o forma de lipsa de credibilitate si de aceea mesajul nostru nu a penetrat. (...) Ce mai putem face? Sa ne facem datoria. Sa avertizam in legatura cu posibilul impact viitor. Noi stim ca majoritatea tacuta, pentru ca exista o majoritate tacuta, se va trezi si va intreba: de ce nu am acces la credit, de ce imi cresc costurile? Momentul acela este un moment pe care eu nu as vrea sa ni-l asumam tot noi, bancile”, a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Sergiu Oprescu. 

Plafonul de 150.000 de euro, cosiderat insuficient de catre bancheri

Nici introducerea in Lege a plafonului de 150.000 de euro, sub care se va accepta darea in plata, nu ii determina pe bancheri sa accepte Legea. Ei spun ca, desi este o decizie buna, este departe de a fi suficienta. 

„Cred ca reprezinta o foarte mica parte in incercarea de a dovedi aplecarea pe cererea de reexminare a Presedintiei, acolo unde se solicita criterii obiective. Doar ca, deocamdata, putem spune ca foarte multe alte observatii nu au fost luate in considerare, dar acesta este unul punctele care dovedesc ca, pana la urma, din cererea de reexaminare a presedintelui, s-a acordat atentie unuia dintre subiecte, deocamdata”, a precizat si presedintele executiv al ARB, Florin Danescu. 

Potrivit acestuia, plafonul de 150.000 de euro functioneaza impreuna cu celelalte criterii: venituri, casa, daca este singura locuinta sau nu, daca locuieste in acea casa sau nu. „Dar, introducerea acestui plafon, evident este o incercare de a impune cateva conditii obiective pentru a determina acea clasa de debitori care sunt in dificultati financiare", a subliniat Danescu.

Preluarea Carpatica de catre Nextebank, aprobata de Concurenta

Consiliul Concurentei a aprobat preluarea Bancii Carpatica de catre Nextebank. Este vizata concentrarea ce se va realiza prin preluarea bancii din Sibiu, dar si a entitatilor controlate de aceasta. Analizarea tranzactiei a fost necesara pentru stabilirea compatibilitatii concentrarii economice cu un mediu concurential normal, sustine autoritatea.

La finalul lunii decembrie 2015, Nextebank a subscris 98,7 milioane de lei la majorarea de capital a Bancii Carpatica. O luna mai tarziu, a ajuns la achizitia unui pachet majoritar de peste 54,79% din actiunile Bancii Carpatica, prin cumpararea de actiuni de la mai multi actionari. 

Banca din Sibiu a inregistrat,la finele anului trecut, o pierdere de 85,4 milioane de lei si a ajuns cu solvabilitatea la 7%, sub pragul minim legal. Majorarea de capital rezolva problemele de solvabilitate ale bancii, care a mai trecut printr-o tentativa esuata de vanzare cu fondul american JC Flowers.

Preluarea  Carpatica de catre Nextebank a primit, deja, aprobarile din partea Bancii Nationale a Romaniei si Autoritatii de Supraveghere Financiara. 

Pentru viitor, Nextebank intentioneaza sa fuzioneze cu Carpatica si sa ia numele celei din urma din considerente de notorietate.

Darea in plata trece de Senat cu plafon de 150.000 de euro

Legea privind darea in plata a trecut, luni, de plenul Senatului cu unanimitate de voturi, dar si cu un amendament important. Senatorii au acceptat introducerea in lege a unui amendament solicitat de Banca Nationala a Romaniei (BNR), si anume plafonarea la 150.000 de euro sau echivalent a creditelor care se incadreaza in prevederile legii. 

Astfel, doar pentru imprumuturile care, la momentul acordarii, erau de maxim 150.000 de euro, consumatorul poate opta pentru darea in plata a imobilului ipotecat, iar banca este obligata sa ii stearga toata datoria aferenta creditului. 

Prima Casa ramane in Lege

In schimb, senatorii au respins solicitarea bancilor de a exclude de la prevederile Legii a programului Prima Casa, in ciuda presiunilor venite din partea Ministerului Finantelor si BNR.

"Daca acest program nu este exceptat, am fi in situatia in care ANAF ar executa 50% iar banca 50%, adica ceva imposibil. Se va compromite insusi scopul social al programului Prima Casa. Exista riscul ca Statul sa fie actionat in judecata la Tribunale internationale. Mai exista si riscul ca, din cauza unor perceptii negative si o posibila re-evaluare a agentiilor de rating, toate vor avea un impact direct asupra bugetului de stat. As dori sa fie mentionat si Raportul CE care atrage atentia asupra riscurilor", a spus Enache Jiru, secretar de stat in Finante.

In schimb, initiatorul Legii, deputatul Daniel Zamfir, a adus argumente in favoarea mentinerii imprumuturilor Prima Casa sub incidenta actului normativ. 

„Spunea domnul secretar de stat ca Legea ar anula garantia Statului. Dar la articolul 1 avem stipulat ca legea se aplica si fidejusorilor, iar Statul Roman este fidejusor. Vreau sa va propun ca Prima Casa sa ramana in interiorul legii pentru a putea fi protejati. (...) Scopul nostru a fost sa scoatem o lege dreapta, nici de stanga nici de dreapta. Nu e o lege impotriva bancilor, ci una care sa aduca un echilibru intre banci si clienti. Principiul legii este acelasi pe care deja l-ati votat, cel de impartire a riscului intre client si banca", a explicat Zamfir.

Initiator: Plafonul poate fi atacat la Curtea Constitutionala

In legatura cu introducerea plafonului de150.000 de euro, initiatorul legii spune ca este o greseala, intrucat introduce o discriminare nepermisa care ii va face atat pe cel care are o datorie de 151.000 de euro, cat si pe cel care are o datorie de 300.000 de euro, sa atace legea la Curtea Constitutionala, dupa ce va fi declansat un proces contra bancii.

Proiectul de Lege privind darea in plata a primit, saptamana trecuta, aviz favorabil din partea Comisiilor de specialitate din Senat, cu o serie de amendamente, cum ar fi inocuirea sintagmei "persoana fizica" cu "consumator" si prelungirea termenului de notificare de la 15 la 30 de zile, timp in care se suspenda orice plata a debitorului pentru creditul respectiv si orice actiune de executare. De asemenea, a fost admis si amendamentul care prevedea ca persoanele care au fost executate silit deja, dar au ramas cu datorii la banca, sa poata cere stergerea datoriilor. 

In schimb, propunerile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de plafonare a sumei creditului la 150.000 de euro si conditia ca debitorul sa aiba un grad de indatorare mai mare de 65% au fost respinse in comisii. De asemenea, a fost respins si amendamentul cerut de banci ca imprumuturile acordate prin Prima Casa sa fie exceptate de la lege. 

Legea urmeaza sa fie trimisa la Camera Deutatilor, for decizional.