Eliminarea impozitului pe dividende, prevazuta in proiectul de modificare a Codului Fiscal pentru 1 ianuarie 2016, nu a fost aprobata de Senat. Totusi, parlamentarii din prima Camera sesizata au decis reducerea cotei de impozitare de la 16% la 5%, tot de anul viitor. De altfel, Guvernul a prevazut si in Programul de Convergenta pentru 2015 - 2018, transmis saptamana trecuta la Bruxelles, un impozit pe dividende de 5%, semn ca decizia Senatului a fost anticipata.
In plus, Senatul a respins reducerea accizelor propusa de Guvern in proiectul de Cod Fiscal incepand tot cu 2016. Nici aceasta prevedere nu a fost cuprinsa in Programul de Convergenta, desi dezbaterile din Senat au avut loc in paralel cu finalizarea documentului si transmiterea acestuia la Comisia Europeana. Proiectul noului Cod Fiscal prevedea, initial, diminuarea nivelului accizelor la motorin? de la 1.897,08 lei/1.000 litri la 1.518,04 lei/1.000 litri (cu 20%). De asemenea, la benzina fara plumb nivelul accizelor se diminua de la 2.035,40 lei/1000 litri la 1.656,36 lei/1000 litri (cu circa 19%), iar la benzina cu plumb de la 2.327,27 lei/1000 litri la 1.948,23 lei/1000 litri (cu circa 18%).
Fondurile de pensii private obligatorii, Pilonul II, au obtinut, de la lansare si pana la finele primului trimestru din 2015, un randament mediu anualizat de 11%. In aceeasi perioada, pensiile facultative, aferente Pilonului III, au inregistrat un randament de 8,1%.La sfarsitul primelor trei luni din 2015, fondurile de pensii private au ajuns la detineri de peste 820 de milioane de euro, in 35 de companii romanesti listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), inclusiv companii strategice, de interes national, devenind, astfel, cel mai mare investitor institutional local de pe piata de capital.Potrivit unui comunicat al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), fondurile de pensii private ajunsesera la finele anului trecut la detineri totale in valoare de 753 de milioane de euro in 35 de companii romanesti listate la BVB, suma care a crescut in primul trimestu al anului la 820 de milioane de euro. Suma este de patru ori mai mare decat la finele anului 2012.
Fondurile de pensii private investesc aproximativ 20% din activele de aproape cinci miliarde de euro in actiuni listate, marea majoritate a acestora (circa 85%) fiind actiuni romanesti de la BVB si restul de 15% actiuni straine, pe diferite piete ale Uniunii Europene. Fondul Proprietatea, Romgaz, Banca Transilvania, OMV Petrom, Electrica, Transgaz si Transelectrica sunt companiile in care fondurile de pensii private au investit cele mai mari sume pana in prezent, potrivit datelor centralizate de APAPR, pe baza unei analize a informatiilor publicate de administratori si ASF. De altfel, aceste sapte actiuni sunt nelipsite din portofoliile tuturor celor 17 fonduri de pensii (sapte fonduri obligatorii – Pilonul II si zece fonduri facultative – Pilonul III). Topul detinerilor este completat de BRD, SIF-uri, Zentiva si BVB. "Cu alte cuvinte, interesul fondurilor de pensii private vizeaza in general sectoarele financiar, energetic si farmaceutic, potrivit acelorasi date", afirma APAPR. Odata cu cresterea contributiilor virate in sistem, dar si a randamentelor investitionale obtinute, majorarea activelor fondurilor de pensii le-a permis acestora sa-si sporeasca substantial rolul pe piata de capital si, prin finantarea companiilor romanesti, in economia reala. Fondurile de pensii private obligatorii au circa 6,5 milioane de clienti salariati romani.
Romania a transmis Comisiei Europene Programul de Convergenta 2015 - 2018 prin care isi mentine angajamentul pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2019. Pe de alta parte, insa, atat guvenatorul Bancii Nationale a Romaniei cat si majoritatea analistilor economici sustin ca data nu este realista. Guvernul a prezentat, in Programul de Convergenta, si implicatiile proiectului de lege privind Codul Fiscal, aflat in dezbatere parlamentara, si a mentionat ca, fata de scenariul de baza, implementarea acestuia va genera o crestere economica suplimentara de de 0,5 - 0,8 puncte procentuale.Potrivit documentului, Romania a inregistrat, in ultimii ani, progrese considerabile in directia reducerii dezechilibrelor macroeconomice si refacerii unui spatiu de manevra fiscala si financiara, care impreuna cu politicile monetare si reformele structurale implementate sau in curs de implementare, au contribuit la mentinerea stabilitatii macroeconomice si financiare. ”Acestea s-au reflectat pozitiv in evolutia economica", se mentioneaza in Program. Pe de alta parte, insa, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara recent ca economia Romaniei nu este inca pregatita pentru adoptarea euro in 2019. "Tehnic, data tinta pe care am stabilit-o, la nivel verbal, presupune intrarea in mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016. Participarea la acest mecanism, in intervalul de minim doi ani, (...) reclama si un anumit nivel de dezvoltare a economiei. (...) Am in vedere, in primul rand, eliminarea surselor de inflatie reprimata (relevanta in acest sens fiind, de exemplu, finalizarea liberalizarii pietei energiei), de deficite cvasifiscale (prin restructurarea intreprinderilor de stat cu pierderi substantiale), dar si a altor surse de presiune bugetara viitoare (de exemplu, cheltuielile inevitabile de modernizare a infrastructurii rutiere)", a declarat Isarescu intr-un seminar referitor la riscul de tara.
De asemenea, al a reamintit ca si Banca Nationala mai are nevoie de un an, un an si jumatate pentru incheierea procesului de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelul din Uniunea Europeana, de 2%, avand in vedere ca banca centrala are o abordare graduala in acest sens din cauza impactului potential asupra cursului de schimb. "Acesta este inca un motiv pentru care intrarea in ERM II in 2016 si, pe cale de consecinta, trecerea la euro in 2019 sunt obiective foarte ambitioase", a subliniat guvernatorul BNR.In opinia sa, pentru Romania, asumarea unei date tinta este o idee buna, daca actioneaza ca un catalizator pentru toti factorii care trebuie sa contribuie la realizare acestui obiectiv. "Dar daca data tinta devine nerealista sau angajamentul formal nu este insotit de un plan de actiuni intermediare concrete si clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusa la indoiala si isi pierde valentele pozitive", a avertizat guvernatorul BNR.
Clientii cu credite in franci elvetieni ai Volksbank pot opta, incepand de luni, 4 mai, si pana la finalul lunii iulie 2015, pentru conversia in lei a creditelor, la cursul BNR din data semnarii documentatiei in fata norarului public. In plus, clientii vor primi un discount de 22,5% din soldul creditului rezultat in urma conversiei. De asemenea, potrivit ofertei Bancii Transilvania, care a cumparat Volksbank Romania (VBRO), clientii cu credite in franci vor beneficia de rambursarea sumelor retinute in contul comisionului de risc din momentul acordarii creditului pana in prezent, prin diminuarea creditului in sold. In plus, ramane in vigoare, pana pe 17 mai, inghetarea cursului de schimb franc/leu la nivelul din decembrie anul trecut pentru plata ratelor. Masura a fost luata in contextul aprecierii puternice a francului de la jumatatea lunii ianuarie, care a afectat clientii cu credite in franci.Volksbank va suporta si costurile notariale legate de operatiunea de conversie. Insa, in cazul in care situatia juridica a imobilului a suferit modificari fata de momentul constituirii sau sunt necesare procuri speciale de reprezentare si/sau operatiuni de succesiune si/sau partaj, costurile sunt in sarcina clientilor, se mai arata in comunicat. Clientii vor fi sunati de banca”Incepand cu data de 4 mai, clientii Volksbank Romania vor fi contactati telefonic si invitati la o intalnire, la unul dintre sediile VBRO ales de acestia; vor avea prioritate clientii care, in ciuda greutatilor generate de cresterea cursului CHF din ultimii ani, au ramas buni platnici. La intalnirea de la Volksbank Romania cu echipa mixta BT – VBRO sunt prezentate detaliile ofertei, si anume: totalul reducerilor; noul sold al creditului ca urmare a aplicarii reducerilor; noua suma lunara de plata; etapele care trebuie urmate pentru ca un client al Volksbank Romania sa devina client al Bancii Transilvania”, se precizeaza intr-un comunicat al BT.
Potrivit comunicatului, clientii au la dispozitie o perioada de minim 15 zile pentru a lua decizia de acceptare a conversiei, iar programarea pentru semnarea efectiva a documentelor se face dupa acceptarea ofertei.Volskbank are circa 18.300 de clienti cu credite in fraci elvetieni.Banca a mai anuntat ca, incepand cu data de 8 aprilie a.c., pentru clientii Volkbank Romania cu credite in lei si euro nu se mai calculeaza si nici nu se percepe comision de risc/administrare. ”In plus, dupa finalizarea perioadei de valabilitate a ofertei de conversie a creditelor in CHF, dar pana la sfarsitul anului 2015, va fi returnat comisionul de risc achitat si nerecuperat de clientii cu credite denominate in alte monede decat CHF din portofoliul existent al Volksbank, prin diminuarea corespunzatoare a soldului creditelor. Decizia Bancii Transilvania are efect pozitiv asupra a aproximativ 15.000 de clienti”, se mai arata in comunicat.
