Tuesday, November 24, 2015

Transportatorii: RCA pentru un logan va depasi 1.000 de euro din 2016

Asigurarea obligatorie auto (RCA) pentru un Logan ar putea sa coste, de anul viitor, peste 1.000 de euro, daca autoritatile nu iau masuri pentru deblocarea pietei RCA. Avertismentul vine de la Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania, care sustine ca polita obligatorie va ajunge sa coste, frecvent, mai mult decat vehiculul asigurat. 

Potrivit unui comunicat al Uniunii, preturile pentru RCA au crescut exponential de la an la an si au ajuns sa fie mai mari, in multe cazuri, decat valoarea autovehiculului asigurat. „Daca in 2013 cotatiile uzuale RCA erau sub 1.000 de euro/autovehicul de transport marfuri sau persoane, iar cele exceptionale erau de 3.000 euro/autovehicul, in 2015 cotatiile uzuale RCA pentru vehiculele de transport marfuri si persoane au trecut de 3.000 de euro/vehicul si au aparut in piata cotatii de peste 100.000 de lei RCA/autovehicul!!!! Daca astazi cotatiile exceptionale au ajuns sa egaleze pretul unui camion utilizat, in acest ritm de crestere cu 100% anual, in  5 ani costul RCA va egala pretul unui camion nou de 96.000 euro, iar cotatiile exceptionale vor fi peste orice masura!”, se mai arata in comunicatul UNTRR. 


Pe de alta parte, reprezentantii trasportaorilor amintesc faptul ca „1 ianuarie 2016 marcheaza aplicarea Directivei 2009/138/CE din 2009, cunoscuta si sub numele Solvency II – care se va aplica tuturor companiilor de asigurari si reasigurari cu un volum anual de prime de peste 5 milioane euro sau cu rezerve tehnice de peste 25 milioane euro, ceea ce va marca o crestere a tarifelor RCA la valori care vor conduce la o scadere a num?rului de asigurati RCA, care va avea ca efect o alta majorare, in final asigurarea RCA devenind mai scumpa decat autovehiculul asigurat!!!”. 

Dialogul cu ASF nu a dus nicaieri

Transportatorii acuza autoritatile de lipsa de autoritate si de reglementare în domeniu, in ultimii opt ani, ceea ce a adus piata RCA in pragul colapsului. In opinia acestora, lipsa de masuri in acest sens va genera falimentul firmelor mici de transport, iar cele medii si mari vor prefera sa isi mute sediile in alte tari. 

„UNTRR a initiat un dialog cu autoritatea care gestioneaza in prezent acest domeniu ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiara si cu firme de asigurari in vederea identificarii riscurilor care genereaza cele mai semnificative costuri in RCA/carte verde si care ar putea fi reduse prin actiuni comune de stimulare a reducerii acestora. Din pacate, in urma acestor discutii nu a rezultat nicio actiune  concreta care sa poata oferi sansa obtinerii unor rezultate diferite pe termen mediu si lung, cu atat mai putin pe termen scurt si imediat”, se mentioneaza in comunicat.

Potrivit documentului, in Romania sunt circa 30.000 de firme de transport marfuri care opereaza aproape 150.000 de autovehicule de peste 3,5 tone transport contra cost si in cont propriu, si peste 4.000 de firme de transport calatori care opereaza circa 35.000 de autobuze si autocare de peste 1+8 locuri pentru transport contra cost si in cont propriu, in domeniu lucrand circa 400.000 de angajati.

Bancile resping ''darea in plata'' cu argumente discutabile

Bancile se opun cu toate fortele adoptarii Legii privind ”darea in plata” si lanseaza in spatiul public argumente cel putin discutabile pentru a-si atinge scopul. Acestea sustin ca legea va ingreuna accesul la creditele noi, ca isi propune sa-i favorizeze pe cei care au luat credite in scop speculativ si ca vor marca pierderi importante.

Institutiile de credit sunt sustinute, in demersul lor, si de Banca Nationala a Romaniei, care vede in aceasta lege o amenintare la stabilitatea sistemului bancar. 

Bancile ameninta ca vor inaspri conditiile de creditare

Bancile ameninta ca, daca va fi adoptata legea in actuala formula, viitorii clienti vor fi obligati sa plateasca pentru cei care beneficiaza de ”favorul” de a preda casa bancii in schimbul stergerii datoriei. Avansul pentru un credit ipotecar nou ar putea ajunge la 50%, sustinea recent viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu. 

Insa oficialul BNR nu se intreaba cine va mai lua credit in asemenea conditii, avand in vedere ca si in prezent cererea de credite este slaba, iar romanii nu se inghesuie deloc sa cumpere proprietati pe credit, cu exceptia programului Prima Casa. 

Pe de alta parte, daca vor inaspri conditiile de creditare, ce vor face bancile cu resursele atrase? In ce isi vor plasa banii, avand in vedere ca nici IMM-urile nu se inghesuie la creditarea bancara, iar titlurile de stat nu mai au randamentele de altadata?

Cat de reala este problema speculantilor imobiliari?

In forma actuala, legea nu face diferenta intre cei care au luat credite pentru casa de locuit si cei care au luat astfel de credite, de valori foarte mari, pentru a cumpara ”scari intregi de bloc”, terenuri, case de vacanta etc. Iar bancile si sustinatorii lor din BNR afirma ca de fapt legea este gandita in beneficiul acestora.

Subtirimea acestei acuzatii nu mai trebuie dovedita. Insa interesant este ca, chiar daca lucrurile ar sta asa, si aceste credite au fost acordate tot de banci, cu usurinta, fara a se gandi la o posibila neperformanta. 

Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a prezentat, recent, o situatie cu cele mai mari credite ipotecare pe persoana fizica aflate in portofoliile bancilor: primele 50 astfel de credite insumeaza aproape 500 de milioane de lei, iar cel mai mare este de 5 milioane de euro. 

Cine se califica, fie si in 2008, la un astfel de credit ”pe persoana fizica”, cine l-a acordat si pe ce criterii? Sa fie incluse in aceasta lista si creditele pentru care bancherii fac astazi coada la usa DNA?

Bancile pierd, iar debitorii castiga. Asa sa fie?

Bancile se plang ca, prin acceptarea darii in plata, s-ar vedea in situatia de a accepta mii de imobile pe care ar trebui sa le scoata la vanzare pentru a le valorifica. Ceea ce uita sa spuna este ca ele chiar fac asta in acest moment, fiind in derulare o multitudine de executari silite care sfarsesc prin vanzarea la licitatie a imobilelor.

Pe de alta parte, bancile nu iau in calcul faptul ca aceia care iau decizia dureroasa de a preda casa bancii, au si ei pierderi insemnate. Pe langa faptul ca renunta la acoperisul de deasupra capului, debitorii mai inregistreaza si alte pierderi certe: avansul platit, costurile aferente acordarii creditului, ratele platite din momentul achizitionarii casei pana la darea in plata, plus investitiile in casa respectiva. 

Legea privind darea in plata se afla in prezent in dezbatere in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor. In forma actuala, actul normativ da dreptul unui debitor cu credit garantat cu ipoteca sa predea casa bancii si, in schimb, sa fie iertat de toate datoriile aferente creditului respectiv.