MFP insista cu programul Prima Masina, in ciuda insuccesului

Ministerul Finantelor Publice (MFP) mentine si in 2017 programul Prima Masina, desi in cei doi ani de derulare nu s-a dovedit a fi unul de succes. Plafonul alocat pentru acest an va fi insa redus la jumatate fata de anul trecut, la 50 de milioane de lei, si finantat din banii neutilizati in 2016. 

Institutia a publicat pe site-ul propriu un proiect de Hotarare care stabileste conditiile de derulare a programului in acest an. 

Anul trecut s-a cheltuit doar 1,41% din alocarea de 100 de milioane de lei, din care a fost finantata achizitionarea a doar 75 de masini.

In 2015, in primul an de functionare, programul a avut alocat un plafon de 350 de milioane de lei, din care au fost emise garantii de 3,26 milioane de lei, adica 0,93% din total, pentru 193 de masini.

Astfel, in total, prin programul guvernamental au fost cumparate doar 268 de masini in aproape doi ani de la lansare. 

Potrivit Ministerului, pana la finalul anului trecut, nu a fost solicitata nicio executare a garantiilor emise.

Care sunt conditiile de creditare?

Prin programul Prima Masina, persoanele fizice pot achizitiona, prin credit garantat de stat in proportie de 50%, o masina al carei pret de achizitie nu depaseste 50.000 de lei, la care se adauga TVA.

Cumparatorul este obligat sa asigure masina printr-o polita full Casco fara fransiza, care va acoperi cel putin riscurile totale si partiale de furt si dauna.

Pentru finantare este necesar un avans de cel putin 5% din pretul de achizitie, iar creditul este acordat pe maximum cinci ani.

Incepand din luna iunie a anului trecut, in contul avansului clientul poate aduce si prima de casare obtinuta in cadrul programului de stimulare a innoirii Parcului auto national, cunoscut sub denumirea Rabla. 

Explicatii pentru insuccesul programului

Croit dupa modelul Prima casa, programul nu se bucura nici pe departe de aceeasi atractivitate. Insuccesul programului este pus de jucatorii din piata pe seama complexitatii procesului. 

"Produsul e destul de ieftin din punct de vedere al costurilor, insa e destul de complicat din punct de vedere al procedurilor care trebuie realizate pentru contractarea lui, dar si al limitarilor legislative. Toate cele trei puncte sunt atat de complicate incat il fac pe potentialul client sa nu accepte aceasta solutie, ci sa se indrepte spre o alternativa mai scumpa, de genul creditelor de nevoi personale, dar care e ultrarapida din punct de vedere legal", sustine reprezentantul unui broker de credite. 

In plus, banii sunt obtinuti mai repede in cazul unui credit de nevoi personale, nu este nevoie nici de avans si nici de polita Casco, mai spune sursa citata.

Plafonul de garantare a depozitelor, suplimentat temporar pentru unii clienti

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a instituit un plafon de garantare suplimentar, de 100.000 de euro, pentru depozitele ce rezulta din tranzactii imobiliare, mosteniri, despagubiri, plata unor indemnizatii de asigurare si altele. Garantarea suplimentara este valabila, insa, pe o perioada limitata, de 12 luni, potrivit unui comunicat al institutiei. 
Pe langa plafonul actual de garantare, de 100.000 de euro, un deponent poate beneficia de un plafon suplimentar in aceeasi suma, insa doar pentru un an si doar pentru sumele provenite din sursele mentionate. 

„Cu scopul de a oferi o protectie sporita pentru deponenti, prin Directiva 49/2014/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (art. 6 alin.2), anumite categorii speciale de depozite beneficiaza de un plafon de garantare suplimentar. Acesta este aplicat pe o perioada de maximum 12 luni de la data la care suma a fost creditata in cont la institutia in cauza sau de la data la care depozitele pot fi transferate legal la o alta institutie de credit”, se arata in comunicatul BNR.

Ce depozite beneficiaza de garantare suplimentara?

Potrivit legii de transpunere a Directivei mentionate, BNR are obligatia sa stabileasca si sa reconsidere periodic nivelul plafonului suplimentar.

In comunicatul BNR se precizeaza ca depozitele care beneficiaza de aceasta garantie suplimentara in caz de faliment al unei banci sunt cele care rezulta din tranzactii imobiliare referitoare la bunuri imobile cu destinatie locativa, adica vanzari de locuinte, cele rezultate din pensionare, disponibilizare, invaliditatea sau decesul deponentului, cele rezultate din incasarea unor indemnizatii de asigurare sau a unor compensatii pentru daune generate de infractiuni sau pentru condamnari pe nedrept.

BNR a publicat si un tabel din care rezulta ca nivelul de garantare suplimentara de 100.000 de euro este cel mai redus din Uniunea Europeana. Al doilea cel mai redus este cel din Bulgaria, de 127.000 de euro, in timp ce in Italia, Slovenia si Slovacia cuantumul este nelimitat.

Lista rusinii cu restantierii la Fisc se subtiaza prin decizie administrativa

Lista cu restantierii la bugetele de stat nu va mai fi la fel de stufoasa la urmatoarea publicare. Dar nu pentru ca contribuabilii au decis sa se conformeze la plata, ci pentru ca pragurile de la care ei apar pe aceasta lista vor creste semnificativ, chiar si de zece ori, potrivit unui proiect de Ordin al presedintelui ANAF.
Astfel, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) anunta care vor fi noile plafoane de la care datornicii vor fi trecuti pe lista publica.

Pentru marii contribuabili, suma de la care datoriile le vor fi anuntate public creste de cinci ori, la 500.000 lei. Anterior, aceasta suma a fost stabilita la 100.000 de lei. 

Pentru contribuabilii mijlocii, noul plafon va fi tot de cinci ori mai mare, respectiv 250.000 lei, fata de 50.000 in prezent, iar pentru celelalte categorii de debitori, inclusiv persoanele fizice care inregistreaza obligatii fiscale restante din desfasurarea de activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, plafonul este de 100.000 de lei, in crestere de zece ori, de la 10.000 de lei anterior. 


Tot de zece ori creste si plafonul pentru persoanele fizice, noul prag de la care acestea vor aparea pe lista rusinii fiind de 15.000 de lei, de la 1.500 de lei anterior.  

Cum explica ANAF majorarea plafoanelor?

Fiscul motiveaza aceasta intentie prin faptul ca procesul de informare a contribuabililor cu datorii, obligatoriu, potrivit legii, inainte de publicarea datoriilor, este mult prea costisitor. 

”Procesul de desfasurare al acestei proceduri a generat, in perioada imediat urmatoare publicarii actului normativ (Ordinul presedintelui ANAF privind publicarea listelor debitorilor care inregistreaza obligatii fiscale restante - n.r.) si pana in prezent, cheltuieli semnificative pentru comunicarea notificarilor catre debitori, astfel incat sa fie duse la indeplinire prevederile legale mai sus invocate”, se arata in referatul de aprobare al Ordinului citat. 

In prima varianta a legislatiei de la reluarea publicarii listelor cu datornicii la bugetele de stat, plafoanele erau chiar mai reduse decat in prezent, respectiv 100 de lei pentru persoane fizice, 500 de lei pentru alte categorii de debitori, inclusiv persoanele fizice care au obligatii fiscale restante aferente activitatilor economice desfasurate independent sau profesiilor libere, 1.000 de lei pentru contribuabilii mijlocii si 1.500 de lei pentru companiile mari.  

Potrivit ANAF, cele mai recente date, publicate la data de 30 septembrie 2016, arata ca un numar de 137.317 de contribuabili mici aveau, la acea data, datorii totale de aproximativ 79 de miliarde de lei. De asemenea, 125 de contribuabili mari aveau datorii ce depaseau 3 miliarde de lei. 

Lista rusinii a starnit numeroase controverse de la relansare pana in prezent, avand in vedere ca pe aceasta s-au regasit nume sonore in spatiul public romanesc. Prima astfel de lista a fost publicata in luna mai 2016, cu datoriile restante la data de 31 martie acelasi an.

Sistemul de economisire-creditare inca asteapta clarificarea legii

Sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ din Romania ramane, in continuare, blocat, pana cand legea care clarifica functionarea  va trece de Parlament. Actul normativ a trecut de Senat si se afla spre dezbateri la Comisia de Buget-Finante din Camera Deputatilor.

Sistemul este blocat de multa vreme ca urmare a unui control al Curtii de Conturi.  Potrivit acesteia incheierea unui contract de credit de catre un minor sau un varstnic este ilegala, banii economisiti trebuie folositi exclusiv pentru domeniul locativ (cu justificarea cu chitante si facturi), iar contractarea unui credit ulterior perioadei de economisire este obligatorie. 

In principal, actul normativ trebuie sa prevada clar daca varstnicii si copiii minori pot incheia contracte de economisire-creditare,daca banii economisiti in sistem, pentru care s-a incasat si prima de stat, se pot utiliza si in alte scopuri decat pentru domeniul locativ, si daca fiecare deponent este obligat sa contracteze si un credit sau nu, dupa perioada de economisire. 

Cum functioneaza sistemul in tarile vecine?

Potrivit unor surse parlamentare, Banca Nationala a Romaniei a transmis, deja, un punct de vedere in care mentioneaza faptul ca contractarea imprumutului reprezinta un drept, nu si o obligatie a clientului din sistem. 

In tarile vecine, in care acest sistem functioneaza de mai multa vreme, contractarea creditului este optionala. Mai mult decat atat, reprezentantii institutiilor similare din Cehia sau Slovacia, spre exemplu, sustin ca este chiar imposibil ca fiecare client sa ia un credit, pentru ca sumele imprumutate au scadenta mai lunga decat cea a depozitelor. 

In Slovacia, maturitatea medie a unui depozit este de 3 ani, iar la un credit este de 18 ani. In aceasta tara, raportul dintre credite si depozite in sistemul bauspar este de 1 la 6, adica este nevoie de sase deponenti pentru ca unul sa ia un credit. 

In plus, in cele doua tari mentionate nu exista obligatia de a dovedi la ce sunt folositi banii, daca perioada de economisire este cea minima stabilita de lege pentru incasarea primei de stat. In Slovacia, aceasta perioada este de sase ani, dupa care deponentul poate opta pentru un credit, poate continua sa economiseasca si sa incaseze in continuare prima pana ajunge la suma stabilita in contract, sau poate retrage banii si sa ii utilizeze in orice scop doreste. 

In Romania, potrivit statisticilor in domeniu, aproximativ 75% dintre fondurile retrase dupa perioada minima de economisire necesara pentru incasarea primei (de 5 ani) au fost folosite pentru domeniul locativ, desi legea nu prevede aceasta obligativitate. 

De asemenea, in celelalte tari este permisa incheierea de contracte de catre copii si varstnici, pe principiul ca orice suma economisita ajuta la acordarea de credite clientilor care se califica in acest scop. 

Cu cat sistemul se schimba mai rar, cu atat are mai mult succes

Astfel, sistemul functioneaza dupa reguli similare in tarile din regiune, cu mici diferente de la tara la tara, dar cele mai de succes sunt cele care au o perioada mai lunga de la lansare si in care schimbarile au fost mai rare. 

In Slovacia, spre exemplu, sistemul functioneaza din 1992, si a ajuns la un milion de clienti, in conditiile in care populatia tarii este de aproximativ 5,4 milioane de locuitori. Prin comparatie, Romania are aproximativ 20 de milioane de locuitori si doar 600.000 de clienti in sistemul bauspar. Insa, salariul mediu la slovaci este dublu, iar preturile la materialele de constructii sunt comparabile. 

Dar participarea la sistem nu este restrictionata nici de criterii de varsta, nici de obligativitatea utilizarii banilor pentru domeniul locativ si nici de contractarea imprumutului. 

Nici in Cehia nu exista astfel de restrictii. Aici se pot incheia contracte pentru copii de la varsta de 5 zile, iar cel mai batran client are 107 ani.

Reprezentantul celei mai mari banci de profil din Slovacia, care detine peste 80% din piata, spune ca si acolo au existat presiuni privind dovada faptului ca banii economisiti, in special prima de stat, sunt utilizati in domeniul locativ, insa s-a renuntat la astfel de restrictii cand Guvernul a constatat ca astfel de masuri fac mai mult rau decat bine. 

El a mai spus ca, in momentul in care autoritatile constata ca sistemul da rezultate, il lasa sa functioneze. Spre exemplu, banca sa a primit, sub forma de prime alocate clientilor, 17 milioane de euro de la stat in 25 de ani, insa are in sold credite de peste 2,2 miliarde de euro. In plus, majoritatea cladirilor din Slovacia sunt renovate cu ajutorul acestui sistem, mai ales ca la ei Legea permite ca si Asociatiile de proprietari sa contracteze astfel de credite pentru renovarea cladirilor. 

Cum se stabileste prima de stat?

In schimb, in Slovacia au existat presiuni pe valoarea primei de stat, care era de 40% la inceput, dar nu mai mult de 200 de euro. Ulterior, a scazut la 10% in 2012, si la 66 de euro suma maxima, iar in ultimii patru ani a fost legata de o formula bazata pe evolutia dobanzilor la titlurile de stat. In 2016, prima a ajuns la 5%, insa oficialul citat a sustinut ca orice masura se poate adopta, fara perturbarea sistemului, daca aceasta este foarte bine fundamentata si explicata clientilor. 

In Romania prima este de 25% din suma economisia anual, dar nu poate depasi 250 de euro pentru fiecare participant. 

Pe de alta parte, insa, in ultimii zece ani, statul slovac nu a intarziat niciodata plata primelor in conturile clientilor. Prin comparatie, in Romania nu s-au virat integral nici primele aferente anului 2014.