Peste 60% dintre romani estimeaza ca vor cheltui mai mult in urmatorul an

Apetitul pentru cheltuieli al romanilor este in crestere, astfel ca 62% dintre acestia estimeaza ca vor cheltui mai mult in urmatorul an, conform studiului anual al Cetelem privind consumul gospodariilor din Europa si nivelul de încredere al europenilor, L'Observatoire.

Rata de crestere de 4,8% a PIB in 2016 a incurajat consumatorii romani sa cheltuiasca mai mult, astfel ca 62% dintre respondenti au declarat ca vor cheltui mai mult in urmatoarele 12 luni, o crestere de 4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, dar mai mica in comparatie cu 2010, atunci când 89% dintre romanii sondati au spus, de asemenea, ca vor cheltui mai mult. 

In ceea ce priveste puterea de cumparare, romanii considera ca 2016 a fost un an relativ stabil. In acest sens, 46% dintre respondentii unui sondaj, in crestere cu 5 procente fata de 2015, au declarat ca puterea lor financiara a ramas aceeasi ca in anul precedent. 

Numai 23% dintre acestia au declarat ca puterea lor de cumparare a crescut anul trecut (in scadere cu 5 puncte procentuale fata de 2015), in timp ce 32% (cu un punct procentual mai mult) au declarat ca aceasta a scazut.

"Este o evolutie normala, care reflecta ritmul economiei si incalzirea activitatilor de creditare. Aceste doua elemente contribuie la cresterea increderii consumatorilor, cea mai ridicata fiind in Romania, comparativ cu toate celelalte tari din cercetare", a declarat Pascal Roussarie, Director Marketing si Vanzari, Europa Centrala, BNP Paribas Personal Finance.

Romanii cheltuie mai mult decat economisesc

Pe de alta parte, apetitul pentru economisire a continuat sa fie mai mic decat pentru cheltuieli, intrucat 48% dintre respondenti au indicat acest lucru - cu 4 puncte procentuale mai putin decat în 2015. 

Totusi, aceasta cifra reprezinta un progres major comparativ cu sapte ani in urma, atunci cand doar 11% dintre romani luau in calcul economisirea.

In ceea ce priveste statutul lor personal, jumatate dintre respondentii romani cred ca acesta se va imbunatati in urmatorii doi ani. Ca o comparatie, cele mai mari rate de incredere, aproape de nivelul romanilor, au fost inregistrate in Danemarca (49%), Slovacia (44%) si Portugalia (42%). La polul opus al topului, in Franta (18%), Italia (19%) si Marea Britanie (20%) au fost indicate cele mai scazute rate de incredere in imbunatatirea statutului lor.

"Un alt aspect interesant pe care il arata raportul L'Observatoire este legatura pe care consumatorii o fac intre increderea in viitorul tarii si venitul personal. De fapt, respondentii din 11 dintre cele 15 tari din sondaj au indicat cresterea salariilor in primele trei propuneri care ar spori increderea in tarile lor", a adaugat Bogdan Spuza, Director Marketing, Produse, CRM si Asigurari, Cetelem Romania.

Bulgarii s-au aratat cei mai dependenti de cresterea salariilor, 59% dintre respondenti mentionand acest factor ca fiind unul dintre cei mai importanti pentru cresterea increderii in viitorul tarii, pe locurile urmatoare fiind polonezii (53%), romanii (50%), ungurii (49%) si portughezii (48%). 

Pentru germani, de exemplu, diminurea inegalitatii sociale este factorul principal care le-ar spori increderea in tara lor (44%), in timp ce in Franta cel mai important factor de crestere al increderii a fost scaderea ratei somajului (42%). Scaderea ratei somajului este mentionata si in Austria (39%) si Danemarca (41%). In Regatul Unit, deloc surprinzator, 40% dintre respondenti au indicat controlul fenomenului imigrarii drept principalul motor al cresterii increderii in viitorul tarii lor.

Studiul a fost efectuat la sfarsitul anului 2016 in 15 tari, inclusiv in Romania, pe un esantion de 12.000 de persoane cu varste cuprinse intre 18-75 ani.

Sistemele cu potential de evaziune fiscala vor fi raportate la Fisc

Comisia Europeana (CE) propune ca intermediarii care creeaza si vand sisteme generatoare de evaziune fiscala sa fie trasi la raspundere. Institutia a elaborat un set de reguli care sa oblige bancherii, avocatii si consilierii financiari care isi ajuta clientii sa evite plata taxelor sa raporteze Fiscului mecanismele utilizate.
Noile reguli sunt pregatite in contextul scandalului Panama Papers, care a scos la lumina modul in care anumiti intermediari acorda in mod activ asistenta companiilor si persoanelor fizice pentru a se sustrage de la plata impozitelor, de regula prin intermediul unor sisteme transfrontaliere complexe.

Asadar, Executivul comunitar vrea sa oblige acesti experti, sau eventual clientii lor, sa declare la administratiile fiscale din tarile de resedinta mecanismele de optimizare fiscala pe care le-au conceput. Obligatia de a declara un astfel de mecanism nu presupune, din start, ca acestea sunt incorecte, ci numai faptul ca merita sa fie examinat de catre autoritatile fiscale. 

Masura protejeaza intermediarii corecti

"Propunem tragerea la raspundere a intermediarilor care creeaza si vand sisteme generatoare de evaziune fiscala. Efectul final va fi cresterea veniturilor fiscale ale statelor membre", a declarat vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. 

La randul sau, comisarul european pentru Afaceri Economice si Financiare, Pierre Moscovici, a precizat ca noul set de reguli va oferi mai multa siguranta intermediarilor care respecta spiritul si litera legislatiei europene si le va face viata dificila celor care, dimpotriva, nu o respecta.

Beneficiari ai acestor tipuri de servicii sunt, in principal companiile multinationale, dar si persoanele cu averi mari. In cazul in care consultantul, avocatul, banca sau avocatul nu este in Uniunea Europeana, regula pregatita acum la Bruxelles va trebui respectata de catre compania sau persoana beneficiara.

Informatiile vor fi incluse intr-o baza de date comuna statelor membre

Masura ar trebui sa asigure un control mai strict al activitatilor, pana acum putin vizibile, desfasurate de diferite entitati si consilieri in domeniul planificarii fiscale. Sunt vizate toate categoriile de taxe directe, inclusiv cele pe venit, profit, castiguri de capital si mosteniri.

In plus, statele membre isi vor transmite reciproc, in mod automat, prin intermediul unei baze de date centralizate, informatiile primite privind sistemele de planificare fiscala, care le avertizeaza din timp cu privire la noile riscuri de eludare a obligatiilor fiscale si care le permit sa ia masuri pentru a bloca aranjamentele daunatoare. 

Propunerea CE, care ia forma unei modificari a Directivei privind cooperarea administrativa (DAC), va fi inaintata Parlamentului European pentru consultare si Consiliului pentru adoptare. Se preconizeaza ca noile cerinte privind raportarea vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2019, iar incepand cu aceasta data statele membre ale UE vor avea obligatia de a face schimb de informatii o data la trei luni.

Firmele reclama infrastructura de transport si mai putin accesul la finantare

Firmele romanesti considera infrastructura de transport o problema mai mare in calea investitiilor decat accesul la finantare. Prin comparatie, firmele europene vad ca principal obstacol in calea investitiilor incertitudinile generale, reiese dintr-un sondaj realizat de Banca Europeana de Investitii (BEI).
Astfel, incertitudinile generale se afla pe prima pozitie a listei de impedimente in calea investitiilor viitoare in UE si Romania, dar, in cazul tarii noastre, aproximativ 60% dintre firmele participante la sondaj considera infrastructura de transport a tarii un impediment. In acelasi timp, 38% dintre companiile din UE considera infrastructura o bariera in calea investitiilor. Alte obstacole constau in reglementarea mediului de afaceri si disponibilitatea redusa a fortei calificate de munca.

Doar 12% dintre firme se confrunta cu constrangeri de finantare

Conform sondajului, aproximativ 12% dintre firmele romanesti participante la sondaj se confrunta cu constrangeri de finantare, iar finantarea din surse interne se mentine la un nivel ridicat. 

Insa, desi accesul la finantare nu reprezinta o problema, in general, exista unele firme care sustin ca se confrunta cu dificultati mai mari in accesarea cu succes a surselor externe de finantare comparativ cu alte firme. 

Totodata, apelarea cu preponderenta la finantarea din surse interne ridica, de regula, obstacole mai mari pentru firmele mici si inovative, mai reiese din studiul mentionat. 

Conform sondajului, aproape trei sferturi dintre respondenti considera ca au efectuat un volum corespunzator de investitii in ultimii trei ani. Pe de alta parte, ponderea firmelor care considera ca au investit prea putin este mai ridicata in Romania comparativ cu alte tari din UE. 

Firmele din Romania investesc preponderent in active corporale, un volum relativ redus de resurse fiind directionat catre cercetare si dezvoltare si catre pregatirea profesionala a salariatilor. Asadar, perspectivele privind investitiile in Romania sunt mixte, sustin expertii BEI. In opinia acestora, climatul politic si cadrul de reglementare reprezinta principalele obstacole pe termen scurt la adresa realizarii investitiilor, iar nivelurile productivitatii sunt mult inferioare mediei UE. 

Investitii mari, dar ineficiente

Astfel, din studiul BEI mai reiese faptul ca necesarul de investitii in Romania ramane ridicat, desi, ca volum, tara noastra se afla aproape de media europeana, insa eficienta investitiilor este foarte redusa. 

Sondajul realizat de Grupul BEI privind investitiile si finantarea investitiilor – cazul Romaniei a fost dat publicitatii in cadrul conferinte comune BNR-BEI. Sondajul prezinta informatii unice referitoare la activitatea investitionala a firmelor din Romania, planurile acestora de investitii si opiniile asupra factorilor care franeaza investitiile. 

„Sondajul, care se desfasoara la nivel european, inclusiv aici, in Romania, pune la dispozitia Bancii UE un instrument solid de politica pentru ca aceasta sa aiba o mai buna cunoastere a planurilor si a necesarului de investitii ale firmelor, precum si a constrangerilor aferente, si sa poata oferi sustinere in acest sens. Beneficiind de resurse extinse de personal la nivel local si de sprijin deplin de la Luxemburg, BEI se declara pregatita sa finanteze investitiile suplimentare ale companiilor romanesti”, a declarat Andrew McDowell, vicepresedintele Bancii Europene de Investitii (BEI).

Aceasta prezinta o serie de concluzii formulate in baza unor interviuri telefonice cu 476 de firme din Romania in perioada iulie-octombrie 2016. Ancheta face parte din Sondajul anual realizat de grupul BEI privind investitiile si finantarea investitiilor (EIBIS), desfasurat la nivelul UE in randul a 12.500 de firme, care colecteaza informatii cantitative despre activitatile de investitii ale IMM-urilor si companiilor mari, despre cerintele de finantare ale acestora si despre dificultatile cu care se confrunta.

Criza politica duce cursul BNR spre 4,6 lei pe euro

Cursul BNR se apropie de pragul de 4,6 lei pe euro, cel mai mare nivel inregistrat in ultimii 5 ani. Cresterea este cauzata de criza de pe scena politica, care nu da semne de un sfarsit previzibil.

Cursul BNR a crescut in ultimele 5 sedinte de tranzactionare cu aproximativ 3 bani, astfel ca acesta a depasit pragul de 4,59 lei pentru un euro. 

Banca centrala a publicat marti un curs oficial de 4,5957 lei/ euro. Aceasta este cea mai mare cotatie inregistrata incepand cu 2 august 2012, cand BNR a afisat un curs de 4,6097 lei pentru un euro.

O evolutie similara a inregistrat si dolarul american. Banca Nationala a anuntat un curs de 4,1189 lei pe dolar, in crestere cu peste 4 bani in ultimele 5 zile.

„In acest moment nu cred ca se pot face previziuni de evolutie a cursului, atat timp cat nu se finalizeaza discutiile din scena politica si nu stim care vor fi politicile economice in perioada urmatoare. Nu stim cat va dura criza politica: poate tine cateva zile, cateva saptamani sau cateva luni. Evident ca aceasta stare nu reprezinta un aspect pozitiv pentru pietele financiare”, a precizat economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Cu toate acestea, acesta precizeaza ca deprecierea leului este una modesta, de sub 1% fata de ultima perioada, cand cursul euro era cotat la 4,55 lei.

Pe piata interbancara, cotatiile atingeau pragul de 4,6 lei pentru un euro, acestea osciland intre 4,5950 – 4,6000 lei/euro. Evolutia leului era contrara regiunii, unde principalele monede bifau avansuri chiar si de 0,4% in raport cu moneda europeana.