Tuesday, April 30, 2013

Clientii Bank of Cyprus au de azi acces la bani in agentiile Marfin Bank

Clientii Bank of Cyprus vor putea realiza de azi operatiuni pe conturi in agentiile Marfin Bank, dupa preluarea de catre aceasta din urma unei parti din activele BoC. 

Clientii Bank of Cyprus au fost distribuiti dupa pricipiul teritorialitatii. Astfel, clientii unitatilor din Brasov, Constanta si Craiova se vor putea adresa sucursalelor Marfin Bank din respectivele orase. 

Sucursala Marfin Bank din Ploiesti preia atat clientii Bank of Cyprus din Ploiesti cat si pe cei ai unitatii din Sinaia. 
In Bucuresti, clientii celor 7 puncte de lucru ale Bank of Cyprus au fost preluate de catre 5 sucursale ale Marfin Bank.

In cadrul acordului dintre cele 2 bani, Marfin Bank a preluat active in valoare bruta de 82 milioane euro, depozite in valoare de 77 milioane euro, precum si angajatii aferenti unitatilor.  

In cadrul Acordului, Marfin Bank a preluat active in valoare bruta de 82 milioane euro, depozite in valoare de 77 milioane euro, precum si angajatii Bank of Cyprus. Totodata, Marfin Bank Romania urmeaza sa isi consolideze capitalului cu 20 milioane euro.

Pretul mediu al unei locuinte a scazut cu 33% in ultimii 5 ani

Nivelul mediu al pretului unei locuinte a scazut in ultimii 5 ani cu 33% la nivel national, conform unui studiu Eurobank Property Services. Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Bucuresti. 

Astfel, fata de maximul pietei imobiliare inregistrat in 2008, in prezent preturile din Bucuresti sunt mai mici cu 51% in medie. Acest lucru presupune o scadere medie de 13,3% pe an. 

La polul opus se afla zona de Vest, care a inregistrat cea mai mica scadere a pretului mediu din ultimii 5 ani, respectiv 24,5%, conform aceluiasi studiu. 
Cea mai mica scadere a pretului mediu din ultimii 5 ani a fost inregistrata de Oradea si Iasi, ambele sub media nationala, devenind astefel pietele de proprietati rezidentiale cele mai performante din randul celor mai mari 10 orase ale tarii. 

Cele mai recente rezultate, aferente primului trimestru din 2013, sustin tendinta stabil aobservata in ultimele 4-6 trimestre, atat la nivel national, cat si in Bucuresti. Fluctuatiile pozitive si negative devin obisnuite pentru piata rezidentiala din Romania si reflecta atat conditiile dificile de pe continentul european cat si nivelul de incredere de pe piata locala.


Care sunt costurile unui depozit?


Constituirea unui depozit nu este, in general, comisionata in vreun fel de catre banci. Operatiunea este insa conditionata de deschiderea unui cont curent, ceea ce conduce in majoritatea cazurilor la aparitia unor comisioane.
Cele mai multe banci practica la aceste produse comisioane de administrare, care se percep lunar. Costul lor nu este intotdeauna neglijabil, deoarece poate ajunge si la 2 euro pe luna.
Exista insa si cazuri mai fericite, cand contul curent nu impune costuri de mentenanta sau banca ofera gratuit contul curent pentru deponenti.
Un alt cost de care trebuie tinut seama este cel cu retragerea de numerar. Daca depozitul se constituie pe termen scurt, acest comision poate face diferenta intre profit si pierdere.
Prin urmare, exista riscul ca dobanda bonificata sa fie uneori mai mica decat comisionul de retragere. La scadenta, clientul are neplacuta surpriza de retrage mai putini bani decat a depus initial, astfel ca mai bine pastra banii acasa.
Acest risc apare in special la depozitele in valuta pe termen de 1 luna, unde dobanzile sunt mai mici. Sa luam un exemplu. Un client constituie un depozit de 1.000 euro la 1 luna, in conditiile unei rate a dobanzii de 3%. La scadenta, dobanda bonificata va fi de 2,5 euro (1.000x3%/12).
In schimb, daca se vor retrage banii in numerar, prin aplicarea unui comision de 0,5%, clientul va plati aproximativ 5 euro (1.002,5x0,05%). Astfel, suma retrasa la scadenta va fi de 997,5 euro, inregistrandu-se pierdere.

Studiu european: Consumatorii supraindatorati trebuie sa beneficieze de mai multe drepturi

Bancile trebuie sa isi asume responsabilitatea creditelor neperformante acordate, sustine un studiu realizat de London Economics. Falimentul personal, “darea in plata”, care ar usura situatia celor ramasi fara locuinta dar cu datorii si reglementarea stricta a firmelor care recupereaza creante sunt analizate pe larg de autorii studiului. 

Un studiu realizat de London Economics (LE) pentru Grupul de experti al utilizatorilor de servicii financiare (FSUG) constituit pe langa Comisia Europeana releva faptul ca este necesara adoptarea de masuri pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara, pe trei coordonate majore: falimentul personal, darea in plata a creditelor imobiliare si adoptarea de restrictii in ceea ce priveste practicile abuzive de colectare a creantelor. 

Studiul a luat in considerare situatia a 17 state europene, printre care si Romania. FSUG a definit termenii de referinta, a stabilit tarile pe care contractantul studiului urma sa le includa in analiza si a monitorizat toate etapele de desfasurare ale studiului prin intermediul unui subgrup dedicat special acestuia, din care a facut parte si Alin Iacob, redactorul sef Conso.ro. 

Mai mult, Alin Iacob a colaborat extrem de strans cu realizatorii studiului pe toata perioada derularii acestuia, atat in ceea ce priveste situatia din Romania, cat si in privinta indicarii unor surse de informare internationale relevante pentru studiu, motiv pentru care autorii l-au inclus in scurta lista a celor carora le-au adus multumiri speciale.  

“M-am implicat in mod activ atat in pregatirea termenilor de referinta ai studiului si a temelor propuse pentru analiza, insistand in mod special pe falimentul personal si pe restrictionarea practicilor abuzive ale recuperatorilor de creanta. Cred ca amplul studiu rezultat in urma analizarii experientei a nu mai putin de 17 state membre ar trebui sa fie citit in detaliu de autoritatile romane si urmat de masuri concrete in directia celor sugerate de autorii studiului”, afirma Alin Iacob.

Consumatorii supraindatorati ar trebui sa aiba dreptul chiar la anularea datoriilor

“Doar cateva state europene mai pastreaza conceptul “pacta sunt servanda” (n.r. principiul de drept care stipuleaza forta obligatorie a contractului) si considera ca respectarea obligatiilor contractuale de catre consumatori are suprematie absoluta”, se arata in studiu. 
“Multe state si-au schimbat abordarea de la o viziune in care legea sustine respectarea contractelor, catre una in care creditorii care au incurajat creditarea excesiva sunt considerati cel putin la fel de responsabili ca si consumatorii care au imprumutat prea mult”, se mai precizeaza in studiu. 

Autorii studiului au ajuns la concluzia ca anularea datoriilor nu ar trebui sa fie un drept automat al consumatorului, dar cei care solicita un astfel de tratament ar trebui sa il si obtina, daca creditorul nu poate demonstra ca respectivul client da dovada de rea credinta. 

Si, cu toate ca bancile trebuie sa fie protejate de cazurile in care clientii ar actiona cu rea credinta, acestea trebuie sa isi asume o parte din responsabilitatea creditelor acordate necorespunzator si sa suporte o parte din costurile rezolvarii problemei supraindatorarii. 

“Cea mai buna practica o reprezinta un compromis intre creditor si client. Clientul trebuie sa plateasca cat de mult poate, iar creditorul trebuie sa accepte aceasta situatie ca fiind cea mai buna solutie, fiind mai avantajos sa isi stopeze pierderile, sa nu mai plateasca sume de bani catre societati de avocatura, executori, etc. si sa permita o anulare rapida a datoriilor care nu pot fi platite”, se precizeaza in studiul LE. 

Darea in plata – o solutie care ar elimina indatoratii pe viata


Un alt punct important al studiului realizat de London Economics vizeaza o solutie de stingere a datoriilor care ar oferi o rezolvare rapida a problemelor celor care ajung la executare silita. 

In prezent, scaderea puternica a pietei imobiliare a facut ca in cazul in care ipoteca nu acopera integral datoria acumulata, diferenta de bani intre suma datorata si cea obtinuta prin valorificarea imobilului in cadrul procedurii de excutare silita ramane in responsabilitatea clientului, transformandu-l pe acesta in datornic pe viata. 

Darea in plata (Datio in solutum), solutia sugerata de FSUG si validata de autorii studiului,  implica stingerea integrala a datoriilor in momentul in care clientul preda bancii imobilul ipotecat, indiferent care este valoarea actuala a acestuia. 

In acest fel, clientii isi pierd imobilul, dar nu mai pot fi urmariti de banca pentru sumele suplimentare datorate. 

“In momentul in care consumatorul este informat ca banca doreste sa treaca la executare silita, dupa ce demonstreaza in prealabil ca a depus eforturi pentru a agrea o solutie de restructurare dar aceasta a esuat, toti consumatorii, indiferent de nivelul veniturilor, trebuie sa aiba dreptul de a aplica imediat solutia darii in plata”, concluzioneaza autorii studiului. 

Activitatea recuperatorilor de creante trebuie reglementata si supravegheata

Autorii studiului recomanda infiintarea unei agentii sau a unui departament care sa fie responsabil cu toate elementele si procedurile care au legatura cu executarea datornicilor. 

Aceasta agentie ar trebui sa publice si sa actualizeze permanent un ghid complet care sa contina indicatii clare in legatura cu ceea ce este permis si cu ceea ce nu este permis firmelor de recuperare a creantelor si cu sugestii de bune practici care ar oferi beneficii importante atat pentru recuperatorii de creante, cat si pentru debitori.

De asemenea, autorii recomanda ca “best practice” modelul existent in mai multe tari, unde firmele angajate in recuperarea datoriilor sunt inregistrate si autorizate, pentru a permite agentiei care le supravegheaza sa se asigure ca procedurile de recuperare a creantelor sunt conforme cu regulile stabilite.

In Romania, din pacate, activitatea recuperatorilor de creante nu este nici reglementata si nici supravegheata, ceea ce a dus la numeroase abuzuri ale acestora in relatia cu debitorii, unul dintre acestea regasindu-se descris pe larg chiar in paginile studiului referitoare la situatia din tara noastra.

FSUG recomanda Comisiei Europene sa reglementeze situatia consumatorilor cu dificultati financiare 

Inca de la infiintarea sa la inceputul anului 2011, FSUG a subliniat importanta luarii de masuri pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara. 

Studiul realizat de London Economics a confirmat viziunea FSUG, aratand ca actuala criza economica a reiterat necesitatea ca fiecare stat membru sa stabileasca un cadru legal pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara si pentru falimentul personal al persoanelor fizice.

FSUG considera ca se impune o actiune de uniformizare a drepturilor de care trebuie sa se bucure persoanele aflate in dificultati financiare la nivelul Uniunii Europene.

FSUG propune ca in elaborarea cadrului legal care sa reglementeze situatia pesoanelor aflate in dificultate financiara sa se tina cont de un set de principii, unul dintre cele mai importante reprezentandu-l respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane. 

Lista completa a principiilor sugerate de FSUG precum si caracteristicile pe care ar trebui sa le intruneasca un regim juridic european pentru persoanele aflate in dificultate financiara, precum si concluziile studiului realizat de London Economics pe care membrii FSUG le considera de cea mai mare importanta se regasesc in pozitia adoptata de FSUG cu ocazia publicarii studiului pe pagina FSUG de pe site-ul Comisiei Europene.  

Monday, April 29, 2013

Euro a mai scazut cu 3 bani fata de saptamana trecuta

Cursul oficial euro-leu a scazut in ultimele 5 zile cu aproape 3 bani. Analistii pun aceasta apreciere pe seama investitiilor in titlurile de stat in lei. 

Ultima sedinta a saptamanii a adus un nou episod de apreciere pentru leu. Cursul oficial a coborat la 4,3366 lei pentru un euro, cu 3 bani mai mic decat cel din vinerea anterioara. 

Pe piata interbancara, cotatiile se mentin in jurul amiezii in intervalul 4,3360-4,3410 lei pentru un euro, tendinta de apreciere a monedei locale fiind contrara tendintei regionale.
La casele de schimb valutar ale bancilor, cursul maxim de cumparare este de 4,3123 lei pentru un euro, in timp ce cursul minim de vanzare este 4,3600 lei pentru un euro. 

Recenta apreciere a leului a fost pusa pe seama finantari datoriei interne prin cumpararea de titluri de stat.
 
“Credem ca aceasta tendinta va sustine avansul leului in continuare, intrucat inertia de scadere a ratelor va oferi spatiu pentru reducerea randamentelor la titluri de stat in lei in perioada urmatoare”, au precizat analistii ING Bank. 

Marfin a preluat depozitele Bank of Cyprus cu derogare de la Consiliul Concurentei

Consiliul Concurentei a emis o derogare de la prevederile Legii Concurentei astfel incat Marfin Bank sa poata prelua controlul asupra sucursalei romanesti a Bank of Cyprus mai repede. 

Derogarea permite preluarea controlului inainte de obtinerea autorizarii din partea Consiliului. Conform legii, o concentrare economica nu poate fi pusa in aplicare inainte de notificare si inainte de a fi declarata compatibila cu un mediu concurential normal. 

In cazuri exceptionale, Consiliul Concurentei poate emite, la cerere, o decizie de derogare de la aceasta interdictie, daca solicitarea este motivata. 
“Am luat aceasta decizie avand in vedere situatia actuala a sucursalei din Romania a Bank of Cyprus, a carei activitate a fost suspendata in contextul reorganizarii bancii mama. Prelungirea perioadei de suspendare ar avea efecte nefavorabile asupra clientilor”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. 

Depozitele transferate de la sucursala din Romania a Bank of Cyprus catre Marfin Bank intra astfel sub prevederile legislatiei romanesti, fara a fi afectate de masurile aplicate de autoritatile din Cipru. 

Mai mult, s-a decis majorarea capitalului social al Marfin Bank de catre banca-mama a acesteia din Cipru, fapt ce contribuie la consolidarea suplimentara a bancii romanesti cu capital strain. 

Lista neagra de la Biroul de Credit incepe sa se curete

Datele de la Biroul de Credit indica o scadere puternica in luna februarie a numarului persoanelor care au restante la credite. Totusi, aceasta “imbunatatire” a indicatorilor nu inseamna neaparat si o scadere a celor care nu isi mai pot plati ratele, ci poate fi explicata mai degraba prin modul in care bancile raporteaza datele. 

In luna februarie, numarul restantierilor a scazut la 705.000 persoane, cu peste 50.000 de persoane mai putin fata de luna anterioara conform datelor Biroului de Credit. Scaderea este semnificativa, avand in vedere ca in ultimul an variatiile lunare nu au depasit decat exceptional pragul de 10.000 iar trendul a fost unul de crestere. 

Scaderea puternica din luna februarie ridica anumite semne de intrebare. In conditiile in care nu s-a anuntat nicio campanie puternica de restructurare a creditelor cu probleme, legea falimentului personal este la ani distanta iar somajul nu s-a redresat spectaculos in ultima luna, este cel putin curios cum numarul celor care nu isi mai pot plati ratele a facut un pas important inapoi. 
Una din explicatii ar putea fi vanzarea unor portofolii de credite cu probleme ceea ce face ca respectivii clienti sa nu mai fie raportati. 

Daca bancile renunta la creditul neperformant, spre exemplu il vand la recuperatori, nu il mai raporteaza la Biroul de Credit. Informatiile mai raman active inca 4 ani, dupa care sunt sterse automat. Spre exemplu, daca ultima actualizare s-a facut in ianuarie 2009 si ulterior banca nu a mai raportat clientul, acesta va fi scos automat in februarie 2013 din baza de date.

O alta schimbare de structura a tabloului creditelor neperformante este faptul ca desi numarul restantierilor si a restantelor a scazut puternic, valoarea totala a acestora a continuat sa creasca. Cu alte cuvinte, sunt mai putini restantieri, dar mai impovarati. In ianuarie 2013 restanta medie era de 9.212 lei, pentru ca in februarie valoarea medie sa urce la 9.962 lei. 

Biroul de Credit  de ocupa doar de administrarea datelor primite de la banci, fara sa aiba posibilitatea de a interveni asupra acestora sau de a solicita explicatii suplimentare. 

Situatia restantelor la credite acumulate de persoanele fizice 


Friday, April 26, 2013

Deponentii Bank of Cyprus asteapta ca si cum banca ar fi in faliment

Vineri, 26 aprilie 2013 se implinesc 20 de zile lucratoare de cand deponentii Bank of Cyprus nu au acces la depozite, termenul fiind egal cu cel prevazut de lege pentru plata compensatiilor in caz de faliment. 

Conform legislatiei actuale, Fondul de garantare este obligat sa plateasca despagubiri in maxim 20 de zile lucratoare de la data la care depozitele au devenit indisponibile. 
Activitatea Bank of Cyprus este suspendata de la 1 aprilie. Banca a anuntat ca si joi, 25 aprilie 2013, activitatea este sistata. Aceasta este cea de-a treia extindere a termenului de suspendare.

Pentru cei cu depozite mai mari de 100.000 euro, asteptarea va fi rasplatita deoarece depozitele lor vor intra sub incidenta legislatiei autohtone si vor evita pierderile suferite de deponentii ciprioti.

Depozitele Bank of Cyprus vor fi mutate la Marfin Bank

Depozitele constituite la Bank of Cyprus sucursala Romania vor fi mutate la Marfin Bank, o banca cu capital cipriot, dar cu sediul in Romania, informeaza Mediafax.
Marfin Bank este persoana juridica inregistrata in Romania astfel ca se supune legislatiei bancare nationale. In consecinta, depozitele clientilor Bank of Cyprus mai mari de 100.000 euro vor fi protejate integral si nu vor suferi pierderi.

In absenta unei preluari, aceste depozite ar fi inregistrat piederi de pana la 60% pentru sumele ce depasesc pragul de 100.000 euro. 

Carpatica a obtinut un profit net de 21,7 milioane lei in 2012

Banca Comerciala Carpatica a revenit pe profit in 2012 si a inregistrat un rezultat net de 21,7 milioane lei. 

Profitul operational al banci a crescut cu 514% comparativ cu 2011, atingand valoarea de 33,48 milioane lei. 
Banca a continuat procesul de optimizare a activitatii inceput in urma cu 4 ani. Reteaua teritoriala a fost redimensionata in functie de eficienta si oportunitate, astfel ca numarul de unitati a scazut de la 155 in decembrie 2011 la 145 la sfarsitul lui 2012.

Din punct de vedere al activelor, Banca Comerciala Carpatica avea o cota de piata de 1,29%, ocupand locul 18 in sistemul bancar.

Activitatea de creditare a persoanelor fizice s-a redus cu 1,5% ( de la 13,1 milioane euro in 2011 la 12,9 milioane euro in 2012), in principal din cauza redimensionarii retelei. Creditele noi acordate persoanelor juridice s-au majorat cu 81%, de la 76 milioane euro in 2011 la 138 milioane euro in 2012. 

Majoritatea romanilor au salarii foarte mici

Mai mult de jumatate dintre romani au salarii brute mai mici de 1.500 lei pe luna si numai 16% au un venit brut de peste 3.000 lei pe luna.

Doar 5% dintre romani au un venit brut mai mare de 5.000 lei pe luna, conform datelor publicate de INS.
Totodata se observa o concentrare a salariilor sub nivelul de 2.000 pe luna, 70% dintre femei si 65% dintre barbati incadrandu-se in aceasta categorie.

In Romania, cel mai mult castiga salariatii care lucreaza la stat – membrii corpului legislativ, ai executivului si inalti conducatori ai administratiei publice. Cel mai putin castiga muncitorii necalificati si cei care lucreaza in domeniul serviciilor. 

Pensii ocupationale: noua prioritate a CSSPP

CSSPP se grabeste sa promoveze introducerea pensiilor private ocupationale, desi nu exista niciun studiu care sa arate necesitatea acestor pensii private. Noua schema urmareste implicarea angajatorilor si sindicatelor in sistemul de pensii private. Conso.ro semnaleaza riscurile pentru salariati. 

Desi mai are putin si se desfiinteaza, CSSPP lanseaza ideea ce sistemul de pensii private ocupationale reprezinta o necesitate pentru Romania. Presedintele Comisiei, Marian Sarbu, precizeaza intr-un buletin publicat de CSSPP ca “pensiile ocupationale au un viitor obligatoriu pentru Romania”.

Cum va functiona pensia ocupationala?


Conceptul pensiilor ocupationale presupune ca angajatorul si sindicatele sa fie implicate in asigurarea pensiilor pentru salariati. Acestia vor decide impreuna cu angajatii cum sa arate planul de pensie privata, care poate fi aplicat la nivel de companie sau de ramura.
Ulterior, angajatorul si salariatii vor selecta un administrator pentru fondul de pensie, cu care se va negocia direct nivelul contributiilor, comisioanele, modul de plata al contributiilor si strategia de investitii. 

Acest sistem este o alternativa la fondurile de pensii facultative, astfel ca participarea salariatilor va fi tot optionala.  

Diferenta majora fata de fondurile facultative este ca sindicatul si angajatorul vor avea un cuvant de spus. Marian Sarbu sustine aceasta noua schema de pensii, prin urmatoarele argumente:
  • actualul sistem nu stimuleaza “in nicio forma” angajatorul pentru a contribui in numele salariatilor la fondurile de pensii;
  • prospectul schemei de pensii nu poate fi negociat in prezent, ci trebuie sa aderi la un prospect propus de administrator;
  • pensiile ocupationale pot prelua rolul de mecanism de economisire pe termen lung pentru fiecare ramura economica, in administrarea carora ar putea fi implicati angajatorii si sindicatele.

Propunere fara studiu de impact

Afirmatiile de mai sus nu sunt insa insotite de un studiu de impact care sa arate punctual de ce este necesara noua forma de pensii private. 

Inainte de a analiza implicatiile acestor pensii, e bine de stiut ca sistemul de pensii private facultative a trezit un interes scazut pana acum, numarul participantilor fiind de numai 300.000.

Pentru 62% dintre participanti, contributiile sunt platite de catre angajator, ceea ce arata ca acest pilon se sprijina tocmai pe angajatori.

Angajatorii sunt stimulati si acum!

Presedintele CSSPP, Marian Sarbu sustine in mod incorect ca angajatorii nu sunt stimulati “in niciun fel” prin acest sistem. 

Dimpotriva, ei beneficiaza de o deducere de 400 euro pe an/salariat din contributiile platite la pensiile facultative. Mai mult, chiar asociatia de profil a administratorilor de fonduri a semnalat ca este mai eficient pentru companii, din punct de vedere fiscal, sa vireze contributii la pensia facultativa decat sa acorde prime salariale.

Aparitia pensiilor ocupationale va face probabil ca unii angajatori sa renunte la pensiile facultative pentru a migra la pensiile ocupationale. Pentru ei, efortul fiscal ca fi acelasi, doar ca vor avea un cuvant de spus.

Noile joburi pot veni la pachet cu card de salariu si fond de pensie

E prematur sa spunem ca acest lucru va fi benefic pentru salariat, doar pentru ca se va putea negocia prospectul cu administratorul. Este suficient sa ne uitam la experienta anterioara pentru a semnala cateva disfunctionalitati posibile.

Plata salariilor pe card are o importanta mult mai mica pentru angajatori, insa multi refuza sa vireze salariile in conturile dorite de salariati. Astfel, de multe ori, atunci cand schimbi locul de munca esti obligat sa deschizi si un cont bancar.

Nu este exclus ca la fel sa se intample si cu pensia ocupationala. Salariatul s-ar putea sa fie constrans  sa schimbe fondul de fiecare data cand isi schimba locul de munca, chiar daca legea va interzice astfel de practici. Este posibil ca multi sa fie chiar indiferenti la ce fond participa, asa cum se intampla la scara larga deja pe Pilonul II.

Comisioanele fondurilor ar putea fi chiar mai mari


Un alt aspect important este ca fondurile de pensii ocupationale vor avea un numar mult mai mic de participanti. Daca o companie isi infiinteaza un fond de pensii, numarul participantilor va fi limitat la numarul angajatilor.

Acest lucru are un impact foarte mare asupra comisioanelor de administrare. Prin acestea, administratorul isi recupereaza costurile fixe pe care suporta de la participanti. Daca numarul lor este mic, atunci fiecare participant va plati comisioane mai mari.

Semnale exista si acum, atunci cand comparam Pilonul II cu Pilonul III. Fondurile obligatorii atrag un numar foarte mare de participanti, astfel ca au comisioane de pana la 2 ori mai mici decat fondurile de pensii facultative.

Comisionul din contributie este 2,5% in Pilonul II, dar ajunge la aproape 5% in Pilonul III. Comisionul din activ este de 0,6% pe an in Pilonul II si urca pana la 2% pe an in Pilonul III.

Acesta este si unul din motivele pentru care fondurile de pensii facultative genereaza constant randamente mai mici decat cele obligatorii. Schemele de pensii ocupationale vor avea probabil comisioane si mai mari, deci performantele lor pleaca din start cu un handicap.

Thursday, April 25, 2013

Creditele in lei castiga teren pe segmentul imobiliar

Creditele in lei pentru locuinta au devenit cel mai dinamic segment in primul trimestru din 2013, soldul imprumuturilor majorandu-se cu 5,6%, conform datelor BNR.

Cresterea vanzarilor poate fi explicata prin reorientarea unor banci exclusiv pe acordarea de credite in lei. Este vorba in special de BCR, care acorda in prezent credite Prima Casa doar in moneda nationala.
Un avans pozitiv – de 2,9% - au consemnat si creditele pentru locuinte in euro, moneda preferata de majoritatea clientilor care decid sa isi achizitioneze o casa prin credit. Imprumuturile in euro au o pondere de 84% in totalul creditelor pentru locuinte, in timp ce finantarile in lei – reprezinta doar 5%.

In zona de creditelor de consum, vanzarile sunt inca sub asteptari, soldul imprumuturilor diminuandu-se cu 2% in trimestrul I din 2013. 

Depozitele pe perioade mai lungi incep sa faca valuri

Depozitele pe perioade mai mari de 1 an sunt putin cautate de catre populatie, dar se observa o tendinta rapida de crestere in ultimele luni.

Potrivit datelor BNR, cea mai rapida crestere procentuala s-a inregistrat pentru depunerile pe termen mai mari de 1 an. Sumele totale sunt inca modeste, dar ritmul de crestere nu este de ignorat: 10,5% la euro si  6,4% la lei in intervalul ianuarie-martie 2013.
In total, depozitele populatiei pe perioade mai mari de 1 an ating 8,8 milioane lei, adica 7% din valoarea totala a depunerilor.

Avantajul depozitelor pe perioade mai lungi este ca deponentul reuseste sa isi blocheze dobanda la nivelul actual. Conditia este ca rata dobanzii sa fie fixa. Ele sunt recomandate in perioadele cand ratele dobanzilor urmeaza sa scada. 

Asigurarea obligatorie: Despagubiri de 62.000 euro pe an la locuinte

Despagubirile platite in contul asigurarii obligatorii a locuintei au fost de 62.000 euro in cursul lui 2012, in timp ce populatia a platit prime totale de 1,46 milioane euro.

In primul trimestru din 2013, valoarea despagubirilor a fost de 9.000 euro, iar primele platite de romani s-au ridicat la peste 800.000 euro.
Asigurarea obligatorie plateste despagubiri atunci cand locuintele sufera pagube din cauza cutremurelor, inundatiilor naturale si alunecarilor de teren.

Societatea care administreaza aceste asigurari – Poolul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) – a inregistrat in 2012, o pierdere de 640.000 euro. Situatia s-a schimbat in primul trimestru din 2013, cand aproape toata pierderea s-a recuperat, compania obtinand un profit de 530.000 euro, in principal, din reducerea costului cu reasigurarea si prin gestiunea mai buna a politelor, se arata in comunicatul PAID. 

BNR a salvat deponentii Bank of Cyprus

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu a anuntat ca problema depozitelor de la Bank of Cyprus Romania a fost solutionata, iar acum sunt sub protectia legislatiei autohtone.

Vasilescu a spus ca aceste depozite vor fi incluse in schema de garantare a depozitelor din Romania, operatiunile bancii fiind suspendate pentru a se finaliza procedurile tehnice, precizeaza Ziarul Financiar.
Consilierul BNR nu a dat mai multe detalii despre modul in care s-au transferat depozitele clientilor, insa cel mai probabil, acest lucru implica achizitia activelor sucursalei cipriote de catre o banca cu sediul in Romania.

Bank of Cyprus functiona la noi ca o sucursala de banca straina, astfel ca sediul social era in Cipru si se conforma reglementarilor bancare din tara de origine. In absenta unei interventii a BNR, deponentii din Romania cu sume mai mari de 100.000 la Bank of Cyprus ar fi suferit pagube serioase. 

Euro coboara sub 4,35 lei

Cursul euro anuntat de BNR a scazut sub pragul de 4,35 lei, in apreciere cu 0,16% fata de ziua precedenta. 

Cursul oficial euro-leu este de 4,3485, foarte apoape de minimul acestui an, stabilit la mijlocul lunii ianuarie (4,3351). Leul este acum la cel mai scazut nivel din ultimele 3 luni.
Fata de dolar, leul a recuperat mai putin. Cursul s-a apreciat in luna aprilie, iar dolarul a scazut de la 3,44 lei la 3,34 lei. Minimul pe acest an este de 3,20 lei, atins in luna ianuarie.

Si cei cu credite in franci au motive de bucurie, deoarece cursul leului fata de franc a ajuns la 3,56, fiind cu aproape 3% mai mic fata nivelul de la inceputul lunii aprilie. 

Wednesday, April 24, 2013

Batoane de ciocolata si energizante pentru fiecare plata cu cardul

MasterCard a demarat o noua campanie prin care recompenseaza cu un baton de ciocolata sau cu un energizant pe clientii care fac plati contactless cu cardul.

Primiile sunt acordate pe loc pentru cumparaturile efectuate in magazinele Inmedio, Relay, Le Cafe Inmedio, 1 Minute, So Coffee! si Voyage Cafe.
Cardurile MasterCard cu functionalitate de plata contactless sunt emise de BRD, BCR, ING si Credit Europe Bank. 

Plata contactless permite ca tranzactia sa se efectueze prin simpla apropiere a cardului de aparat, fara sa fie necesara introducerea codului PIN pentru tranzactiile mai mici de 100 lei. Efectuarea tranzactiei este confirmata atat vizual cat si auditiv. 

Bank of Cyprus Romania ramane cu activitatea suspendata inca 2 zile

Bank of Cyprus din Romania anunta inca o prelungire a termenului de suspendare a activitatii. Acum banca promite ca joi, 25 aprilie 2013 isi va relua activitatea.

Activitatea bancii este suspendata de la 1 aprilie, deoarece banca-mama din Cipru trebuie sa isi reorganizeze activitatea, din cauza problemelor financiare.
Initial, sucursala din Bucuresti a anuntat ca operatiunile bancare din Romania vor fi suspendate pentru o saptamana. Ulterior, termenul s-a prelungit cu inca 2 saptamani, pentru a se gasi un eventual cumparator, care sa preia clientii din Romania. 

Negocierile purtate au esuat, fiind respinse ofertele inaintate de catre Banca Transilvania si Raiffeisen, conform Mediafax.  

In absenta unei vanzari, clientii cu depozite mai mari de 100.000 euro vor suferi pierderi importante, la fel ca si deponentii din Cipru. Depozitele mai mici de 100.000 sunt garantate de fondul de garantare din Cipru.  

Pana joi, clientii pot retrage bani doar de la bancomatele bancii.

Cardurile American Express isi extind aria de acceptare

Cardurile cu sigla American Express vor putea fi utilizate pentru plata cumparaturilor la inca 12.800 de POS-uri. Reteaua totala de acceptare din Romania ajunge la aproape 21.000 de puncte de plata.

Initial, cardurile puteau fi utilizate doar in reteaua de POS-uri a Bancpost, care detinea licenta exclusiva de emitere si acceptare a acestor carduri in Romania.
In urma parteneriatului incheiat cu UniCredit Tiriac Bank, reteaua de acceptare include acum si cele 12.800 de POS-uri instalate de UniCredit la comercianti. Totodata, banca cu capital italian a dobandit si dreptul de a emite carduri sub sigla American Express.

Spre deosebire de cardurile American Express, cele cu sigla Visa, MasterCard si Maestro sunt acceptate la toate POS-urile din tara. Conform datelor BNR, erau instalate peste 120.000 de POS-uri la sfarsitul lui 2012. 

Pensii private: Scrisoarea de informare este buna de aruncat la cos

Scrisoarea anuala de informare trimisa de fondurile de pensii private contine foarte putine informatii utile pentru participanti. Aceasta nu permite clientilor sa aprecieze daca administratorul a facut investitii profitabile sau le-a retinut comisioane degeaba.

O data pe an, fondurile de pensii private trebuie sa trimita fiecarui participant o scrisoare de informare, cu privire la activitatea derulata in anul anterior. Astfel, pana pe 31 mai 2013, fiecare client va primi o astfel de scrisoare.

Utilitatea ei este extrem de redusa. Singurele informatii de folos sunt urmatoarele:
  • iti vei putea satisface curiozitatea de a afla cati bani aveai la fondul de pensii la sfarsitului lui 2012;
  • poti verifica daca in fiecare luna din 2012, contributiile retinute din salariu au ajuns la fondul de pensie.

In rest, nu mai ai ce face cu scrisoarea respectiva. 
In niciun caz, nu vei putea afla din aceasta scrisoare, informatii precum:
  • randamentul fondului de pensie – pentru a stii daca banii tai au fost investiti eficient sau s-a batut pasul pe loc;
  • randamentul mediu al fondurilor de pensii - pentru a compara randamentul fondului tau cu performantele celorlalte fonduri;
  • comisioanele de administrare retinute din banii tai (exprimate in lei) – pentru a stii cat te costa administrarea pensiei private comparativ cu castigurile obtinute;
  • structura de investitii a fondului tau – ca sa stii din ce plasamente obtine fondul tau venituri.

Astfel de informatii sunt disponibile, insa nu sunt incluse in scrisorile de informare. Administratorii nu prea au niciun motiv ca sa le includa, deoarece un client informat este mai greu de controlat. Poate sa-i vina idei si sa plece la alt fond pentru a obtine un randament mai mare!

De fapt, administratorii se rezuma doar la prezentarea informatiilor obligatorii cerute de normele emise de CSSPP. Aceasta nu pare insa preocupata ca scrisorile anuale de informare sunt in stadiul de maculatura.

Tuesday, April 23, 2013

Luna aprilie a adus o apreciere semnificativa pentru leu

Leul si-a continuat tendinta de apreciere si in cursul zilei de luni, ajungand la nivelul de 4,3552 in raport cu euro. In ultimele saptamani, aprecierea cumulata a fost de 1,6%.

Cursul euro-leu a inceput sa scada in mod consecvent din 4 aprilie 2013, cand cotatia oficial era de 4,4281. In sedintele valutare din ultimele 2 saptamani, moneda nationala a castigat peste 7 bani fata de euro.
Minimul acestei an pentru cursul EUR/RON este de 3,3351, fiind stabilit la mijlocul lunii ianuarie. Daca tendinta actuala se va mentine, este posibil ca acest minim sa fie atins.

Prognozele bancilor pentru restul anului arata ca ne aflam intr-un moment favorabil pentru moneda nationala. Analistii Raiffeisen estimeaza ca la mijlocul anului, euro ar putea reveni la 4,45 lei, iar in septembrie 2013, s-ar putea atinge chiar pragul de 4,50.

Cati bani voi incasa din pensia privata?

Intrebare: de exemplu maine ies la pensie (este doar un exemplu am 43 de ani mai este timp) iar activul meu personal este 946.31 ce suma va insemna pensia primita de la ING?nu stiu ce anume se socoteste sau cum.stiu doar ca se aduna lunar,anual o suma dar in final nu stiu ce voi primi.multumesc anticipat .

Raspuns: Modul de calcul al pensiilor private nu este inca stabilit, deoarece nu exista legislatia necesara. Daca suma acumulata este insa prea mica, cel mai probabil, banii vor putea fi retrasi toti odata.

Metodologia de calcul pentru pensiile private nu este cunoscuta, deoarece legislatia intarzie sa apara. Tot ce s-a publicat pana acum a fost un proiect de lege, care prevede diverse modalitati de plata a pensiilor private:

-    pensii lunare, daca suma acumulata la fondul de pensie este suficient de mare;
-    o singura plata in momentul iesirii la pensie, daca suma acumulata la fondul de pensie este prea mica.

In mod normal, ar trebui autorizate societati de plata a pensiilor private, care vor oferi diverse anuitati (pensii lunare), intr-un sistem competitional. Indiferent de fondul la care ai acumulat bani, poti utiliza activul personal pentru a cumpara pensie privata de la oricare furnizor autorizat.

Cartelul cardurilor cu cip este investigat de Comisia Europeana

Comisia Europeana deschis o investigatie in randul producatorilor de carduri cu cip, care sunt suspectati ca s-au asociat intr-un cartel, incalcand in acest mod legislatia antitrust. Investigatia a fost motivata de mentinerea unui nivel ridicat al preturilor.

Comisia Europeana are motive sa suspecteze ca o serie de producatori de cipuri s-au inteles sa mentina preturile ridicate in spatiul UE. Cipurile sunt utilizate in diverse aplicatii, precum cardurile bancare, cartele SIM, pasapoarte si carti de identitate sau servicii PayTV, astfel ca preturile acestora afecteaza milioane de consumatori.

Initial, Comisia a incercat sa ajunga la o intelegere cu producatorii, insa discutiile au esuat din cauza lipsei oricarui progres. Astfel, au fost demarate procedurile normale antitrust.
“Intelegerile au avantajul ca reprezinta o procedura mai rapida si eficienta de a ajunge la un acord comun cu privire la existenta si caracteristicile cartelului. Daca acest lucru nu este posibil, Comisia nu va ezita sa recurga la procedura normala si sa urmareasca aplicarea legii”, a precizat vicepresedintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia.

Daca in urma acestei proceduri, Comisia va avea dovezi suficiente cu privire la existenta unui cartel, ea va putea emite o decizie de interzicere a practicilor constatate si va obliga producatorii sa plateasca o amenda de pana la 10% din cifra de afaceri anuala.