Wednesday, November 6, 2013

BNR: Bancile mai au rezerve ca sa ieftineasca imprumuturile

Banca centrala considera ca exista in continuare spatiu pentru reducerea dobanzilor de catre banci, atat la imprumuturile acordate companiilor cat si la cele acordate populatiei.

BNR apreciaza ca normele de prudentialitate nu reprezinta o bariera in acest sens.

Rata inflatiei a atins minime istorice in ultimele luni, coborand sub pragul de 2%. Banca centrala se asteapta ca inflatia se revina la valori mai mari, urmand a se situa in aproprierea nivelului de 2,5%.
BNR are in vedere sa ajusteze gradual conditiile monetare prin mentinerea in mod sustenabil a stabilitatii preturilor pe termen mediu, corespunzator tintei anuale stationare de 2,5%.

Principalele riscuri provin, in principal, din mediul extern, fiind legale de volatilitatea fluxurilor de capital in conditiile procesului de dezintermediere transfrontaliera din sistemul bancar si ale variabilitatii apetitului pentru risc al investitorilor.

Raiffeisen Locuinte acorda finantari imobiliare la costuri mai mici

Raiffeisen Banca pentru Locuinte a scazut inca o data dobanzile la creditele pentru finantari imobiliare. Rata dobanzii este stabilita in functie de avans si garantii, fiind cuprinsa intre  5,5% si 11,5%.

Banca ofera finantari imobiliare prin sistemul de economisire-creditare, unde clientii trebuie mai intai sa economiseasca o perioada de aproximativ 4-5 ani. Ulterior, ei pot obtine credite locative, la o rata fixa a dobanzii de 4,5%.

Clientii care au nevoie de bani imediat, pot solicita credite speciale de la banca, pana cand indeplinesc conditiile de accesare a creditului locativ.

Pentru sumele mai mici de 60.000 lei, Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) nu solicita garantii, iar rata dobanzii este cuprinsa intre 9% si 11,9%, in functie de avans.

Pentru credite de valori mai mari, banca solicita garantii imobiliare, iar rata dobanzii este de 5,5%, daca avansul este de minim 40%. Pentru un avans mai redus, dobanda este de 7,5%.

De exemplu, daca o persoana doreste sa achizitioneze o locuinta de 150.000 lei si are un avans de 20% (30.000 lei), atunci rata lunara la credit va fi de 1.538 lei, timp de 4 ani si 3 luni.

Ulterior, rata dobanzii se reduce automat la 4,5%, astfel ca rata lunara devine 1.050 lei timp de aproximativ 8 ani, conform calculelor bancii. In total, clientul va achita 167.667 lei pentru un imprumut de 120.000 lei.

„Clientii apreciaza tot mai mult faptul ca, pe langa costurile totale scazute, creditele in lei oferite de RBL prezinta avantajul dobanzii fixe, predictibile si transparente, iar dupa maxim cinci ani aceasta scade automat la 4,5% pe an”, afirma Aurelia Cionga, presedintele RBL.

BNR mai coboara dobanda cu 0,25%, dar fara efect

BNR a decis sa reduca rata dobanzii de politica monetara cu inca 0,25 puncte procentuale, pana la 4%. Scaderea nu este de asteptat sa influenteze dobanzile interbancare si, implicit, costul creditelor.

Dobanzile interbancare au luat-o cu mult inaintea dobanzilor BNR si au coborat aproape de 2%. Astfel, intre dobanzile de pe piata interbancara (Robor la 1 luna) si dobanda bancii centrale aparuse o diferenta de 2 puncte procentuale.

Prin decizia luata, banca centrala atenueaza aceasta diferenta. In continuare, insa, se mentine un ecart foarte mare, ceea ce face ca impactul decizei BNR sa nu se resimta pe piata interbancara. Automat, acest lucru inseamna ca mecanismul de transmisie al politicii monetare prin canalul ratei dobanzii nu functioneaza, iar decizia BNR nu poate influenta economia reala, de aceasta data.
Pe de alta parte, mentinerea acestui ecart intre dobanzile BNR si cele interbancare sugereaza ca banca centrala considera ca evolutiile interbancare au fost prea rapide, iar o eventuala corectie ar fi de asteptat in perioada urmatoare.

Acest aspect este deosebit de important pentru clientii care solicita credite imobiliare in lei. Ratele dobanzilor au scazut la valori foarte mici, in principal, datorita nivelului mic la care a ajuns indicele Robor. In cazul in care indicele de referinta va suferi corectii, clientii trebuie sa se astepte la o majorare a ratelor lunare.

Masuri populiste pentru voturi, taxe mai mari pentru mediul de afaceri

Guvernul pregateste terenul pentru alegerile prezidentiale de anul viitor, astfel ca bugetul de stat este conceput sa aduca voturi prin majorari de pensii si salarii. Mediul de afaceri este impovarat cu noi taxe.

“Toate pensiile vor fi indexate cu un procent de 3,76%”, a anuntat premierul Victor Ponta, la sfarsitul negocierierilor purtate cu reprezentantii FMI si ai Bancii Mondiale.

In plus, guvernul are in vedere sa creasca salariul minim de economie la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 si apoi la 900 lei, de la 1 iulie 2014. “De asemenea, avem un fond de crestere a salariilor in domeniul bugetar. Nu va fi o crestere egala pentru toti angajatii, ci va fi o crestere tintita pe anumite categorii bugetare”, afirma Ponta, subliniind ca va acorda prioritate medicilor rezidenti si profesorilor debutanti.
Majorarea cheltuielilor va fi sustinuta prin cresterea taxelor. Accizele se vor indexa cu rata inflatiei, se va introduce un impozit pe constructiile speciale, se va introduce o acciza de 7 eurocenti pe litrul de carburant si se vor majora redeventele la resusele minerale cu 25% (cu exceptia celor pentru petrol si gaze naturale).

In paralel, guvernul promite intreprinzatorilor ar putea scadea cota de CAS cu 5 puncte procentuale, de la 1 iulie 2013. 

Aceasta promisiune depinde de masura in care guvernul va reusi sa identifice venituri suplimentare care sa compenseze acest efect. Solutia reducerii cheltuielilor bugetare  a fost si ea mentionata, insa e greu de conceput ca acest lucru se va intampla, avand in vedere majorarile tocmai anuntate pentru salarii si pensii.

Prin urmare, sunt sanse mari sa ramana doar o promisiune sau ca in loc de o reducere cu 5 puncte procentuale a cotei de CAS, sa aiba loc doar una simbolica. Similar s-a intamplat si cu cota redusa de TVA la alimente, care s-a aplicat in cele din urma doar la paine.