Friday, July 1, 2022

Debitorii legati de Robor au cel mai mare risc de neplata

 


Suprapunerea gradului mai mare de indatorare permis inainte de ianuarie 2019 peste algoritmul de calcul al dobanzii pentru debitorii care n-au migrat inca la IRCC poate genera neplaceri din cauza cresterii dobanzilor in piata bancara. 
De la inceputul lunii ianuarie 2019, BNR a limitat gradul maxim de indatorare permis debitorilor in lei la 40% din veniturile nete, sau de 45% in cazul in care obiectul creditului era achizitionarea primei locuinte. 
Si, dupa cum se arata in raportul BNR asupra stabilitatii financiare publicat in aceasta luna, “proportia debitorilor cu un grad de indatorare la acordare peste 45% a scazut de la 48% pentru creditele acordate inainte de 2019, la 14% pentru cele acordate dupa intrarea in vigoare a masurii (limitarea gradului de indatorare, n.n). 
Creditele acordate insa dupa mai 2019 se bucura in plus de referinta IRCC, care a inlocuit Robor in algoritmul bancilor de calcul al dobanzii la credite. 
De pilda, in vreme ce Robor a sarit de 6% in prezent, IRCC aferent primului trimestru din 2022 va ajunge abia la 2,65%. 
Cei care au creditele legate de IRCC, indice calculat cu un decalaj de 6 luni fata de modul cum decurg tranzactiile interbancare in timp real, se vor bucura de un moment de respiro pana la cresterea ratelor. 
Ceea ce nu se poate spune despre cei care au credite ipotecare luate inainte de ianuarie 2019, cand era permis un grad mai mare de indatorare si imprumuturile erau legate de Robor. Aceste persoane vor suferi cea mai mare presiune in urma cresterii inflatiei si implicit a dobanzilor. 
Influenta majorarii dobanzilor
Expertii BNR sunt de parere ca in urma majorarii ratelor de dobanda, proportia expunerilor cu un grad de indatorare sub 30% este asteptata sa scada de la 52% din total debitori, la 32%, pe cand proportia debitorilor cu un grad de indatorare de peste 50% ajunge la 8% fata de 2% suta la momentul curent. 
Iar cresterea gradului de indatorare este asociata si cu o deteriorare non-liniara a disciplinei la plata, spre exemplu debitorii cu un grad de indatorare curent sub 40% au o rata de neperformanta de 0,7%, comparativ cu 1% pentru cei cu un grad de indatorare intre 40 si 50%, respectiv 2% pentru cei cu un grad de indatorare peste 50%, dupa cum se arata in raport. 
Ce este de facut?
Trecerea la referinta IRCC este o modalitate de reducere a costurilor cu ratele bancare in prezent dar si in viitor (IRCC include toate scadentele, deci si pe cele scurte, spre deosebire de referinta Robor luata in calcul in algortimul bancilor care vizeaza scadentele de 6 sau 12 luni in majoritatea cazurilor, ceea ce da de regula valori mai mici in favoarea IRCC). 
In acest sens, puteti adresa bancii o solicitare de raportare la IRCC in cazul creditului in derulare, prin acord amiabil.
In cazul in care gradul de indatorare urca si in acest caz alarmant (IRCC va creste la randul sau lunile urmatoare) solutia de luat in calcul ar fi solicitarea unei refinantari care sa usureze povara platii ratelor in urmatoarea perioada cu inflatie ridicata. 

Inceputul sfarsitului pentru criptoactive?

 


A fost nevoie de o corectie ampla la nivelul pietei, de pulverizarea unor proiecte “de viitor”, blocarea unor retrageri si concedieri masive anuntate de platformele de tranzactionare pentru ca investitorii sa vada ca au pariat riscant.
Corectiile agresive din piata crypto din ultima vreme s-au suprapus peste cateva evenimente neplacute care au contribuit la pierderea entuziasmului investitorilor, un entuziasm care nu mai fusese pus la incercare pana acum in ultimii ani, exceptand poate corectiile din vremea pandemiei. 
Am avut mai intai cateva platforme care au blocat tranzactiile, din motive greu de digerat. 
De exemplu, platforma Binance, cea mai mare la nivel mondial, a blocat retragerile de bitcoin din cauza „unei tranzactii blocate care a cauzat intarzieri”, conform CNBC. 
Apoi Celsius Network a anuntat la randul sau ca va intrerupe retragerile si transferurile intre conturi din cauza "conditiilor extreme de pe piata". Compania ofera produse purtatoare de dobanda clientilor ce imprumuta criptomonede pentru a obtine un randament din speculatii. 
Luna trecuta, crypto-proiectul Terra, aflat in top 10 la nivelul intregii industrii, pierduse in 24 de ore 98% din valoare dupa abandonarea paritatii cu dolarul. Reteaua opera un „stablecoin algoritmic”, cunoscut drept TerraUSD (UST), a carui valoare ar trebui sa ramana in permanenta la paritate de 1 la 1 cu dolarul american. 
Si, cand lucrurile nu mai arata foarte roz, apar si restructurarile. Coinbase Global, care opereaza una dintre cele mai mari platforme de tranzactionare pentru criptomonede din lume, va concedia aproximativ 1.100 de angajati, ca parte a unui plan de reducere a costurilor anuntat recent. 
Este doar un exemplu dintr-o lista mai lunga de companii crypto, care concediaza zeci sau sute de oameni pe o piata in scadere. Platforma BlockFi a anuntat ca va renunta la 20% dintre angajati, in timp ce platforma Crypto.com va concedia 400 de oameni. 
Ce genereaza exodul din piata crypto?
Cresterea inflatiei, a dobanzilor, inasprirea politicii monetare din partea bancilor centrale loveste in activele cu grad asociat de risc mai mare. 
O parte din investitorii in crypto foloseau capital imprumutat pentru a-si maximiza plasamentul, iar cand dobanzile incep sa urce acest fapt devine dureros. 
Nu e vorba atat de costurile cu dobanzile, desi cand folosesti tot felul de achizitii in marja, pentru a multiplica efectul de levier, si o crestere de 1% a dobanzilor poate cantari greu, ci si de faptul ca activul suport incepe sa piarda teren.
Iar suprapunerea scaderii crypto cu cresterea costurilor de finantare este o combinatie fatala pentru multi speculatori, care se simt determinati sa isi inchida pozitiile. 
Si iata cum un activ echivalat cu aurul digital (capitalizarea pietei crypto urma sa o depaseasca pe cea a aurului, conform unor analize) a ajuns sa fie echivalat pe finalul ciclului de crestere cu ceea ce era de fapt din start-speculatii generate de costul scazut al banilor, efecte ale dobanzii zero mentinuta prea mult. 
Iata cum arata corectiile pentru principalele criptomonede in ultimele 12 luni:
 
CriptomonedaCotatie maxima 12 luni (usd)Cotatie actuala (usd)Variatie (%)
Bitcoin68.78920.127-70
Ethereum4.8911.081-77
Litecoin29451-82
Cardano3,090,4-87
Dogecoin0,350,06-82
Ripple1,410,3-78
Elrond54257-89

Cele mai bune solutii de economisire pe termen scurt

 


Depozit la o luna cu optiunea de capitalizare sau cont de economii? Iata cele mai avantajoase solutii pentru cei care nu vor sa isi imobilizeze banii o perioada mai lunga si cauta randamente mai bune decat in cazul contului curent.
Pana in urma cu un an, multi preferau sa economiseasca direct in conturile curente. Dobanzile la termen de 1-2% pe an nu erau prea stimulative, iar daca nu aveau sume mari plasate in banca de ce sa se mai complice cu scadentele?
Lucrurile incep sa se schimbe odata cu inflatia marita si strategia mai agresiva de captare a banilor deponentilor din partea Ministerului de Finante (dobanzi de 7,2% la 12 luni, net, la ultimele emisiuni), iar dobanzile bancare la termen au urcat la mai toate bancile din Romania in ultima perioada. 
Ocazie cu care trecem in revista cele mai bune randamente pe termen scurt pentru cei care au obiective apropiate in timp sau pandesc pur si simplu o oferta mai buna de titluri de stat pe care sa le plaseze pe termen lung. 
Depozite la o luna la dobanda de 5% pe an
Economisirea prin depozite la o luna, cu capitalizarea dobanzii la scadenta, poate reprezenta o solutie pentru cei care planuiesc o investitie mai importanta si ar putea avea nevoie de bani in orizontul apropiat de timp sau pentru cei care vor sa plaseze economiile pentru o scadenta mai lunga si asteapta pana cand dobanzile ating un punct de maxim. 
In acest moment, cea mai buna dobanda la termen de o luna o ofera TBI Bank prin depozitul online-5%, urmata de Intesa Sanpaolo Bank, tot cu un depozit online, cu dobanda de 3,75%, Credit Agricole cu 3%, First Bank cu 2,9%, Libra Internet Bank cu 2,8%, etc. 
Conturile de economii au argumentele lor
Spre deosebire de un depozit la termen unde bonificarea dobanzii depinde de respectarea scadentei, intr-un cont de economii se calculeaza zilnic dobanda si se vireaza in cont lunar sau trimestrial astfel incat nu exista riscurile cu care se confrunta un deponent nevoit sa lichideze plasamentul inainte de termen.
Contul de economii propus de Banca Transilvania vine cu o dobanda care creste progresiv, in functie de suma acumulata. La deschidere, suma minima este de 1.000 lei iar dobanda pleaca de la 3% pentru sume mai mici de 10.000 lei, ajunge la 3,25% pentru economii intre 10.000 si 99.999 lei, urca la 3,50% pentru sume cuprinse intre 100.000 si 499.999 lei si poate fi de 3,75% la sume mai mari de 500.000 lei. 
Cea mai avantajoasa dobanda o ofera insa planul de acumulare de la Intesa, cu 5% pe an. Spre deosebire de un cont de economii clasic, aici trebuie depusa lunar o suma stabilita la deschiderea planului de acumulare (maxim 10.000 lei, minimi 150 lei) iar titularul nu trebuie sa lase mai mult de 3 luni planul fara alimentare, altfel produsul se desfiinteaza. 
Cu ce dobanzi putem plasa banii la 3 luni
Cea mai buna dobanda o gasim in cazul depozitelor pe 3 luni la TBI Bank cu 5,5% pe an la depozitul online, urmata de Intesa Sanpaolo cu 4,25%, UniCredit Bank cu 3,7%, First Bank cu 3,6%, Credit Agricole cu 3,5%, Libra Internet Bank cu 3,3%, Alpha Bank cu 3,15%. 
Dupa cum se vede, conturile de economii si planurile de acumulare pot rivaliza cu cele mai bune depozite la termen pe 1 si 3 luni din perspectiva randamentului avand suplimentar si avantajul mobilitatii (nu suntem legati de o scadenta). 
Eventual se pot chiar combina-cine are o suma mai mare economisita sau depozitele la termen ajunse la scadenta pot fi trecute pentru o perioada scurta prin conturile de economii sau planurile de acumulare pentru a le valorifica cat mai bine. 

7 sfaturi financiare ca să-ți planifici corect vacanța!

 


Atunci când mergem în vacanță, avem plăcerea să descoperim multe locuri, mâncăruri, obiceiuri neașteptate, care ne surprind plăcut și ne îmbogățesc bagajul cultural. Este important să avem grijă la modul în care ne planificăm călătoria, mai ales din punct de vedere financiar, ca să nu ne ia prin surprindere cheltuieli neprevăzute sau faptul că nu mai avem bani în portofel la întoarcere. Iată 7 sfaturi utile ca să-ți planifici corect vacanța din punct de vedere financiar!

Setează-ți un buget de călătorie

Mergi în vacanță singur, în cuplu sau cu familia? În țară sau în străinătate? Care sunt activitățile pe care ai vrea să le faci? După ce răspunzi la aceste întrebări, gândește-te care este bugetul maxim pe care îl poți aloca pentru această călătorie, ca, în mod ideal, să-ți rămână bani până la următorul salariu.

Cu mașina, trenul sau avionul?

Mijlocul de transport cu care alegi să mergi în vacanță trebuie să țină cont de durată, cost și confort. Dacă destinația ta este îndepărtată, atunci avionul este, probabil, cea mai bună opțiune. Dacă mergi la mare cu multe bagaje după tine, atunci mașina personală s-ar putea să fie o variantă mai bună decât trenul. Orice ai alege, interesează-te din timp care ar fi costurile și, în cazul biletelor de avion, cu cât le cumperi mai din timp, cu atât mai bine!

Ce mâncăm în vacanță și unde?

Știai că poți găsi online meniurile și prețurile restaurantelor din orașul în care călătorești? Poți consulta care sunt cele mai apropiate restaurante de locul în care ești cazat/ă și să-ți faci o primă impresie despre cât te-ar costa o masă. Se încadrează în bugetul tău?

Activitățile de vacanță

Nu te costă (în principiu) nimic să mergi la pas prin împrejurimi, să faci poze și să te bucuri de peisaj. Totuși, dacă îți dorești să vizitezi muzee, să mergi în parcul de distracții sau să te plimbi cu vaporașul, este important să iei în calcul taxa de intrare și toate costurile pe care le implică această activitate. Tot online, poți găsi cu ușurință informații despre prețurile biletelor, astfel încât să știi de dinainte la ce să te aștepți.

Nu uita de suveniruri!

Dacă ești genul de persoană care cumpără în vacanțe magneți de frigider personalizați, atunci, gândește-te, estimativ, pentru câte persoane vrei să cumperi suveniruri și ține minte să-ți pui deoparte o sumă de bani și pentru acest frumos obicei. 

Ne facem asigurare de sănătate?

Decizia trebuie cântărită bine, pentru că, dacă ai decis să călătorești în străinătate, este important să ții cont de faptul că îngrijirea medicală s-ar putea să fie mult mai scumpă decât în România. Nu poate estima nimeni când apare o urgență care să necesite o consultație la doctor (răceală, insolație, indigestie etc.), așadar, costul pentru asigurarea de sănătate s-ar putea să fie o investiție bună, mai ales atunci când călătorești cu copiii. Analizează bine și ia cea mai bună decizie pentru tine și familia ta.

Pensiile ocupationale, gata de start

 


Din acest an, avem o prima companie autorizata ca administrator de fonduri de pensii ocupationale. Angajatorii vor avea astfel la dispozitie inca o modalitate pentru a putea sa ofere beneficii suplimentare salariatilor. 

BCR Pensii este prima companie din Romania care in februarie a fost autorizata de catre ASF ca administrator de fonduri de pensii ocupationale Pilon IV. BCR Pensii mai administreaza in acest moment fondul de pensii private obligatorii FPAP BCR (Pilonul 2) si fondul de pensii facultative FPF BCR PLUS (Pilonul 3). 

Prin intermediul pensiilor ocupationale, care reprezinta o schema de pensii optionala (Pilonul IV), angajatorii pot asigura beneficii suplimentare salariatilor sub forma unei contributii la fond. Fiecare companie care decide sa lanseze un astfel de fond va oferi produsul tuturor angajatilor si va vira contributii in contul acestora. Contributiile pot fi insa diferentiate pe criterii vizand vechimea, functia detinuta sau nivelul salarial.

De ce o pensie privata? 

In afara pensiei de stat si a celei private obligatorii (Pilonul I si II) unde suntem inscrisi automat, putem opta pentru o pensie privata facultativa (Pilonul III) sau pentru una ocupationala (Pilonul IV), daca angajatorul are un astfel de plan. 

Aparitia unor alternative pentru pensia de stat a avut la baza constatarea disproportiei dintre numarul angajatilor si cel al pensionarilor, echilibrul rupandu-se dupa schimbarea regimului politic din 1989. 

Numarului tot mai mare de pensionari a inceput sa-i corespunda un numar in scadere de salariati, astfel incat principiul contributivitatii intre generatii nu va mai fi suficient, ci dimpotriva. Ca atare, o abordare prudenta este alocarea banilor pentru pensia proprie chiar din timpul vietii active. In consecinta, o parte dintre contributiile de asigurari sociale (25% din salariul brut) este directionata spre fondul de pensii obligatorii administrate privat (in prezent 3,75% din salariul brut) pentru ca viitorii pensionari sa isi obtina veniturile atat de la stat, cat si din propriile contributii administrate privat (Pilonul II).  

Suplimentar, cei care pot cotiza mai mult pentru viitoarea pensie au la dispozitie fondurile de pensii facultative, unde fiecare contribuie cu cat doreste, in limita plafonului legal (Pilonul III) si fondurile de pensii ocupationale (Pilonul IV) unde angajatorii pot asigura beneficii suplimentare salariatilor sub forma unei contributii la fond. 

Exista diferente importante privind contributiile intre schemele de pensii. Daca in ceea ce priveste Pilonul II contributiile sunt fixe din punct de vedere procentual, la Pilonul III valoarea contributiei este variabila, fiind plafonata la maximum 15% din salariul brut al participantului, iar la Pilonul IV contributia proprie a participantului poate fi de maximum o treime din veniturile salariale brute lunare (sau din veniturile asimilate acestora) ale angajatului, fara a putea depasi, impreună cu celelalte retineri pe care le-ar avea angajatul, jumatate din salariile nete lunare, respectiv din veniturile asimilate. 

Sumele aferente contributiilor la pensia facultativa Pilon III sunt scutite de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10%, in limita a 400 de euro pe an. Astfel, conform Codului Fiscal in vigoare, realizand plata contributiei prin intermediul angajatorului, este mai simplu pentru participanti sa economiseasca niste bani pe care altfel i-ar fi platit ca impozit.

Diferente intre schemele de pensii optionale

Daca in cazul Pilonului III participantul isi alege fondul de pensii la care doreste sa adere, in cazul Pilonului IV angajatorul este cel care stabileste o schema de pensii ocupationale pentru toti angajatii sai. 

In cazul Pilonului III, contributiile pot fi colectate de catre angajator sau participantul isi poate vira singur contributia lunara. De asemenea, angajatorul poate alege sa contribuie si el la pensia facultativa a salariatului. 

In cazul Pilonului IV, angajatorul este cel care contribuie la pensia ocupationala a salariatilor, care pot si ei contribui la pensia lor Pilon IV, dar numai dupa incheierea perioadei de vesting (daca este stabilita o astfel de clauza).

Angajatorul care doreste sa ofere o astfel de schema de pensii ocupationale va semna un contract de administrare cu o companie specializata, autorizata de ASF (Administratorul).

Administratorul va transmite angajatorului actele individuale de aderare spre a fi completate si semnate de catre fiecare angajat, viitor participant, urmand ca angajatorul sa ii transmita administratorului actele individuale de aderare completate si semnate de angajati.

O caracteristica specifică Pilonului IV este aceasta clauza de vesting, care presupune ca angajatii devin proprietarii sumelor acumulate la expirarea unui termen de maximum 3 ani, cu conditia ca raportul in baza caruia au fost platite respectivele contributii de catre angajator sa fie inca in vigoare. Ulterior datei la care angajatul dobandeste dreptul de proprietate asupra activului personal, poate incepe sa contribuie el insusi la fondul de pensii ocupationale, in  conditiile si termenii prevazuti in prospectul si/sau schema de pensii.

La Pilonul II, participantii pot intra in posesia banilor atunci cand se pensioneaza pentru pensia de la stat, la limita de varsta. In cazul Pilonului III, banii pot fi accesati atunci cand participantul implineste varsta de 60 de ani, in conditiile legii. De asemenea, pentru ambii Piloni, sumele pot fi accesate si in cazul unei invaliditati de gradul I sau II, nerevizuibila, cu pierderea totala a capacitatii de munca. 

Pentru Pilonul IV, dreptul la pensia ocupationala se poate deschide, la cererea participantului, in conditiile prevazute de schema si prospect sau prin exceptie, incepand cu momentul implinirii varstei standard de pensionare prevazute de sistemul public de pensii, respectiv cu data implinirii varstei de pensionare reglementată de alte acte normative, in raport cu categoria profesionala din care face parte, dupa caz.
 
In cazul decesului participantului inainte de deschiderea dreptului la pensie, contravaloarea activului personal revine mostenitorilor acestuia, in conditiile legii, conform actului de succesiune.

La cate scheme de pensii vom cotiza?

La Pilonul II, participantul poate alege un singur fond de pensii. La Pilonul III participantul poate participa la mai multe fonduri. La Pilonul IV, daca angajatorul ofera o schema de pensii ocupationale, va participa la acel fond de pensii.

La Pilonul II, participantii pot alege oricand sa se transfere la un alt fond Pilon II din piata. De asemenea, la Pilonul III participantii pot alege oricand sa se transfere la alte fonduri Pilon III sau Pilon IV din piata. In ceea ce priveste Pilonul IV, la incetarea relatiilor contractuale cu angajatorul, intervenita dupa expirarea perioadei de vesting (daca o astfel de clauza a fost stabilita), participantul poate să opteze pentru transferarea la un alt fond Pilon IV sau la un fond Pilon III. 

De la actiuni cu prima la titluri cu discount la BVB

 


Daca in perioadele de crestere economica si de dobanzi reduse actiunile companiilor mici pot avea multipli bursieri mai mari decat ai societatilor consacrate, apropierea crizei poate inversa perceptiile. 
Anul 2021 a fost unul de referinta pentru bursa romaneasca. Dupa 2007, an cand piata era scuturata de valul crizei subprime pornite din SUA, indicele BET a atins un nou maxim istoric. 
Bursa a fost inundata de plasamente private, mai multe companii antreprenoriale de talie mica si medie devenind publice in urma unor procese simplificate. 
Piata obligatiunilor a fost la randul ei foarte dinamica, investitorii fiind atrasi de randamentele mai mari decat in cazul depozitelor la termen, alegand sa nu dea prea mare importanta faptului ca emisiunile respective nu erau garantate.
Perceptie optimista, prime generoase
Societatile listate pe piata secundara AeRO a BVB (acolo au fost listate companiile sosite in urma plasamentelor private de anul trecut) se tranzactioneaza la multipli de profitabilitate cu peste 50% mai mari fata de multiplii corespunzatori pietei principale a bursei, arata intr-o analiza Mihai Caruntu, senior analyst corporate finance in cadrul BRD. 
Astfel, multiplul PER agregat pentru piata AeRO ar trebui sa scada cu 36,2% pentru ca piata in ansamblu sa ajunga la evaluarea segmentului principal al BVB, iar analistul BRD se intreaba daca vor creste profitabilitatile companiilor de pe AeRO corespunzator, astfel incat sa justifice valoarea multiplilor. 
Faptul ca actiunile de pe AeRO sunt mai scumpe decat companiile din compozitia indicelui BET de pilda s-ar explica prin faptul ca acestea sunt companii de crestere, au loc mai mult de majorare a veniturilor si profiturilor decat ar avea o companie matura. 
Dar aceasta perceptie este pentru vremurile linistite, caracterizate de stabilitatea pietelor, inflatie si dobanzi reduse. Cand lucrurile se deterioreaza, cand dobanzile urca rapid, vanzarile scad iar unii dintre clienti pot fi pierduti, lucrurile se pot schimba radical iar falimentele lovesc in primul rand companiile de buzunar, care nu au plase de siguranta precum au companiile mari, consolidate. 
Faptul ca o companie mica e mai scumpa decat actiunile de vitrina ale bursei poate fi acceptat in perioadele de crestere economica. Dar cand criza se apropie, primele de tranzactionare din perioadele bune tind sa se transforme in discounturi, pentru ca riscurile de deteriorare a stabilitatii financiare si, uneori, chiar de faliment pentru companiile mici, urca exponential. 
Sfatul care poate fi dat investitorilor in aceste cazuri ar fi sa fie foarte atenti cu companiile mici, care au multipli bursieri peste media pietei, cand situatia economica se deterioreaza, pentru ca riscurile de corectie sunt semnificative in cazul lor. 
Cateva exemple de ajustare a cotatiilor
Daca fixam ca punct de reper evolutia cotatiilor pentru unele dintre companiile venite prin plasamente private la BVB din ultimele 12 luni observam ca maximele s-au atins in vara anului trecut, iar de atunci corectiile sunt semnificative-in unele cazuri depasesc 50%. 
Cu atat mai dureroase sunt acestea pentru cei care au cumparat actiunile atunci (cei care au actiunile din timpul plasamentelor private au o situatie mult mai buna). Cu atat mai mult cu cat este greu de prespus ca in vremuri de inflatie in crestere profiturile pot urca spectaculos in perioada urmatoare astfel incat sa avem o apreciere importanta a cotatiilor care sa duca la o reducere a pierderilor investitorilor. 
 
EmitentCotatie maxima 12 luni (lei)Cotatie actuala (lei)Variatie (%)
Safetech4.92.9-40
Agroland Business Systems5.33.2-39
Mam Bricolaj12.34.3-65
Connections Consult6.34.2-33
Simtel Team35.823.5-34
Air Claim18.32.5-86
Agroserv Mariuta13.87.1-48

Leul a incremenit in proiect. Pana cand?

 


In ciuda turbulentelor din pietele externe si fluctuatiilor dintre cerere si oferta in cea interna, cursul euro-leu a ramas aproape neclintit in ultimele 12 luni, spre deosebire de celelalte valute regionale.
In aceasta perioada de vara, in anii trecuti, erau la moda articolele din media despre remiterile romanilor din strainatate, care apreciaza cursul de schimb. Banii trimisi rudelor din tara dezechilibrau raportul-cerere oferta, iar leul avea o tendinta de apreciere fata de euro. 
Decuplare de toate celelalte monede din regiune 
Nu a fost cazul in ultimele 12 luni, asa cum cursul euro-leu nu s-a clintit din loc nici cand a izbucnit razboiul din Ucraina, nici cand s-a iesit din pandemie, nici ca urmare a corectiilor din pietele externe de capital sau a raportarilor din economia locala-inflatia a depasit record dupa record, gradul de indatorare publica la fel, au existat asteptari legate de evolutia PIB, de politica monetara, etc. 
Nimic nu pare sa mai miste leul in raporturile sale cordiale cu euro, iar daca graficele eur/pln, eur/czk si eur/huf seamana destul de mult cu o electrocardiograma cu binecunoscutii dinti de fierastrau, in cazul eur/ron am putea banui, pastrand aceleasi similitudini cu analiza medicala amintita, ca pacientul a decedat (vezi grafic). 
De pilda, forintul s-a depreciat in ultimele 12 luni cu 11% fata de euro, dar aceasta miscare s-a accelerat din februarie 2022, dupa ce Ungaria a avut alta pozitie decat a restului Europei fata de Rusia iar premierul Orban si-a reconfirmat pozitia in stat dupa alegeri. 
Zlotul s-a depreciat la randul sau cu 2,5% fata de euro in aceeasi perioada, poate si ca efect al presiunii bugetare resimtite de statul polonez ca urmare a valului de refugiati. In martie insa, depreciarea trecea bine de 5%. 
Coroana din Cehia e singura care a reusit o apreciere fata de euro dintre valutele regionale, de 2,7%, poate in legatura cu o politica mai agresiva de majorare a dobanzii de politica monetara din partea bancii centrale cehe (a ajuns la 5,75%, iar pentru urmatoarea reuniune se vorbeste de un nou salt cu 0,75 puncte procentuale). 
Leul moare, dar nu se preda
De alfel, Romania a ramas cu dobanda de politica monetara la 3,75% spre deosebire de celelalte state din regiune care au trecut toate de 5%, dar nici acest lucru n-a impresionat cursul leu-euro. 
Cum nici faptul ca suntem tara din UE cu cea mai mare dobanda pe termen lung (obligatiuni guvernamentale la 10 ani), de peste 8% nu a cantarit prea tare. 
Izbucnirea razboiului, raportarile legate de inflatie (din ce in ce mai ingrijoratoare), raportarea unui PIB peste asteptari, diferentele sezoniere intre cerere si oferta sunt simple detalii peste care cursul  nostru de schimb paseste ferm. 
Ne amintim ca in primele zile de conflict in Ucraina exista o cerere in crestere de euro, iar unele case de schimb nebancare afisau cotatii de cumparare peste cele ale BNR, dar la nivelul cursului oficial asta nu a contat mai deloc. 
La fel in cazul corectiilor din pietele externe din mai 2022 care influenteaza teoretic, chiar daca pe termen scurt, si valutele regionale. 
Codasi si in privinta criteriilor de aderare la euro
Cine se uita la grafice ar putea crede ca leul isi parcurge ultimii pasi in drumul sau triumfal spre euro, stabilitatea cursului fiind data de acest aspect. 
Numai ca, dimpotriva, Romania nu indeplineste momentan niciunul dintre criteriile de aderare la zona euro, potrivit raportului Comisiei Europene din 2022, fiind statul membru care sta cel mai rau la acest capitol
Ce se poate spune in plus? Graficul asemanator cu o linie orizontala al cursului euro/leu din ultimele 12 luni poate induce o senzatie de echilibru, si ar fi foarte bine sa fie asa.
Dar poate insemna si acumularea unor tensiuni in crestere, care nu mai pot fi acoperite din alte surse si care sa rupa la un moment dat reperul de 4,94 lei/euro. 
Si, cum ne-au obisnuit ajustarile valutare pe care le-am experimentat in trecut, am putea asista la o corectie brusca, care ar putea duce euro peste 5 lei si care sa se  incheie rapid, in 2-3 zile, astfel incat putini vor avea timp sa schimbe atunci la un curs inca avantajos economiile din lei in euro. 

Dobanzile la depozite si titluri de stat isi continua cresterea sustinuta

 


Noua oferta a Trezoreriei la titlurile de stat pentru populatie este semnificativ peste oferta bancilor la depozite. Insa deja unele banci au ridicat manusa Ministerului Finantelor si au majorat semnificativ dobanzile.
Arma bancilor centrale in lupta cu inflatia este majorarea dobanzii de politica monetara. Creditul se scumpeste, dar in acelasi timp se stimuleaza economisirea si exista o motivatie pentru amanarea consumului. Iar in conditiile subtierii cererii in economie, preturile au un motiv suplimentar sa sufere un recul. 
Decizia Ministerului Finantelor de a mari dobanda titlurilor de stat pentru populatie la 7,2% la un an si 7,8% la 3 ani (atat pentru titlurile din programul Fidelis cat si pentru cele din programul Tezaur) aruncand manusa bancilor, pare gandita in tandem cu BNR, care incearca pe partea sa o aspirare a lichiditatii. 
BNR a ales sa mearga mai lent cu ajustarile dobanzii de politica monetara (3,75% in prezent, in conditiile in care in regiune s-a sarit de borna de 5%) pentru a menaja debitorii, alegand simultan sa aspire lichiditatea din piata si obligand astfel bancile sa supraliciteze la depozitele la termen.
Iar aceste semnale s-au resimtit intr-o anumita masura, mai multe banci venind deja cu oferte imbunatatite la depozitele la termen. Desi randamentele la putine banci sar deocamdata de 5% la un an, este de asteptat sa vedem mutari spectaculoase in perioada urmatoare.
Spre exemplu, de la inceputul acestei saptamani ProCredit Bank a crescut cu 1,5 p.p. nivelul dobanzii la depozite pentru un an – de la 5,5% la 7%, iar TBI Bank a mers si mai departe, majorand dobanda la depozitele cu scadenta la un an cu 2 p.p. – de la 6% la 8%.
Si bancile care pana acum au stat intr-o oarecare expectativa vor trebui sa accelereze masurile de crestere a dobanzilor la depozite pentru a nu se confrunta cu o migrare a resurselor spre Trezorerie sau spre concurenta, iar inflatia, cu o crestere previzibila pentru luna mai, poate incuraja aceasta miscare. 
Mai pot creste dobanzile titlurilor de stat? 
Raspunsul la aceasta intrebare depinde foarte mult de evolutia inflatiei, iar aceasta pare ca nu si-a consumat inca ciclul ascendent, cata vreme nu am experimentat lipsa produselor agricole din Ucraina si Rusia. 
Este posibil insa ca statul sa nu mai fie la fel de generos la urmatoarele emisiuni cum este in luna iunie, iar cresterile de dobanda sa fie mai mult marginale de aici inainte. 
De remarcat ca romanii si-au redus in ultimele luni ritmul de economisire in lei in banci si l-au crescut pe cel in euro, o decizie care nu reflecta atat neincrederea in economia locala, cat un calcul de rentabilitate. 
Inflatia in zona euro a fost putin peste 8% in mai 2022 pe cand dobanzile la depozitele la termen sunt de 0,1-0,5% pe an. Cine compara dobanda real negativa din acest caz cu cea existenta in acest moment pentru lei (inflatie de 13,8% in aprilie si dobanzi de 4-5% pe an la banci) constata  ca stand pe euro, in ciuda dobanzilor mici, se pierde mai putin din puterea de cumparare a economiilor. Insa calculul si-ar putea pierde din relevanta in viitorul apropiat, in contextul majorarii substantiale anticipate a dobanzilor la depozitele in lei de catre banci.
Faptul ca titlurile de stat in euro din cadrul programului Fidelis cunosc o crestere a randamentelor la randul lor (1,4% la un an si 2,3% la 3 ani este oferta din iunie) poate forta o crestere a dobanzilor la termen si in aceasta directie, pentru bancile care mai sunt interesate sa atraga resurse in euro. 
Achizitii esalonate
Chiar daca dobanzile din prezent la titlurile de stat sunt foarte tentante, o achizitie esalonata va scuteste de neplacerile cu care se confrunta cei care isi plaseaza toti banii intr-o singura emisiune in conditiile in care trendul inflatiei ramane crescator. 
In urma cu un an, in iunie 2021, titlurile de stat cu maturitatea de un an aveau dobanzi sub 3% iar acum au depasit 7%. Poate va vom vedea si 8-9% in acest an sau peste. 
Sumele mari ar trebui plasate doar in conditiile in care inflatia da primele semne de scadere, la scadente cat mai indepartate, pentru a prinde dobanzi inca mari o perioada cat mai lunga, iar in restul timpului puteti cumpara esalonat pentru a obtine o medie a randamentelor cat mai buna. 

Cum se pot pierde bani cu titlurile de stat listate la bursa

 


Dacă va ganditi la pierderea dobanzii la termen la retragerea inainte de scadenta, aflati ca se poate si mai rau, la vanzarea obligatiunilor listate la bursa. 
Multi dintre cei care au avut depozite bancare la termen s-au aflat la un moment dat in postura de a fi nevoiti sa lichideze un depozit pentru ca aveau nevoie de bani si nu puteau astepta pana la scadenta sa ia atat principalul, cat si dobanda. Au depus o cerere de lichidare a depozitului si au retras doar principalul, minus comisioanele bancare. 
La fel patesc si cei care au banii plasati in titluri de stat Tezaur, cand fac o cerere de retragere inainte de scadenta-nu doar ca pierd dobanda, dar o pot da si inapoi daca au apucat sa primesca 1 sau mai multe transe de dobanda (se opresc din principal in momentul retragerii).
Ce se intampla cu obligatiunile de stat listate?
In acest caz, rascumpararea inainte de scadenta presupune achitarea comisionului de tranzactionare brokerului (uzual 0,1%) iar banii care ajung la investitor sunt cei pe care ii ofera piata, adica cel care va cumpara obligatiunile. Iar aici se petrece un fenomen interesant. 
Iata de pilda titlurile de stat emise in martie 2021 si scadente in martie 2024, ce poarta un cupon fix de 3,1%. La nivelul lunii martie a anului trecut, dobanda de 3,1% nu era chiar rea, dimpotriva, inflatia nu incepuse sa muste. 
Ei bine, in acest moment cotatiile de tranzactionare (31 mai) erau de 92,4 % cumparare si 92,9% la vanzare (obligatiunile se coteaza ca procent din valoarea nominala), cu un pret de inchidere de 92,9%. Cine le vinde pentru a incasa 92 lei din valoarea nominala de 100 lei va iesi in pierdere in final deoarece a primit pana in martie 2022 doar 3,1 lei ca dobanda anuala la care se adauga fractiunea corespunzatoare intervalului martie-iunie (dobanda e inclusa in cotatii). Una peste alta, cu tot cu comisionul brokerului, se marcheaza o pierdere de peste 4% daca s-ar vinde inainte de scadenta. 
De unde vine acel 4% de fapt? Din diferenta dintre dobanda din momentul listarii obligatiunilor (3,1%) si dobanda la care au ajuns titlurile de stat in prezent (7,8% la 3 ani pentru noile emisiuni Tezaur). 
Cine ar mai cumpara obligatiuni listate in 2021 pentru a primi dobanda de 3,1% daca dobanzile au urcat intre timp la aproape 8% pentru obligatiuni de acelasi tip? In acest fel, cotatiile obligatiunilor vechi se aseaza pentru a corespunde randamentelor oferite de noile emisiuni. 
Alte emisiuni cu discount apreciabil
Sa luam emisiunea R2410A (scadenta in octombrie 2024, emisa in octombrie 2021), dobanda 3,75%, maturitate de 3 ani. Ultima cotatie in luna mai a fost de 96,4%, cu dobanda acumulata in intervalul octombrie 2021-mai 2022). Pierdere neta de 3,5% si in acest caz pentru cei care nu vor sa le astepte pana la scadenta. 
Nici titlurile de stat in euro nu se descurca mai bine la BVB. 
De pilda emisiunea R2603AE (scadenta in martie 2026, emise pe 5 ani) a avut pret de inchidere de 92,8% cu tot cu dobanda din martie si pana acum inclusa. Daca adaugam cei 1,55% euro incasati pentru intervalul martie 2021-martie 2022 ajungem la 94,3%, adica din 100 euro investiti recuperam doar 94,3. 
O strategie de urmat
Dezamagirile investitorilor vin din faptul ca au acumulat obligatiuni cu scadente destul de lungi in conditiile in care dobanzile erau in crestere. 
Daca asteapta pana la scadenta vor incasa principalul si dobanda initiala, dar daca vor sa iasa mai devreme, vor suporta discounturile implicate de listarea la bursa.
Ideal ar fi sa rulam suma pe care o avem la dipozitie pe mai multe scadente si sa incepem cu scadentele scurte, cand dobanzile sunt in crestere, pentru a ne muta apoi pe scadente lungi cand dobanzile dau semne de oboseala si au inceput primele corectii. 
Nu e deloc comod sa ai titluri de stat cu dobanda de 3% si scadenta pentru inca 3-4 ani, cata vreme dobanzile s-au apropiat deja de 8% la lei (programul Tezaur, vandut prin Trezorerie in iunie, propune acum dobanzi de 7,2% pentru titlurile de stat la un an si 7,8% pentru cele la 3 ani, aceleasi dobanzi fiind oferite si in cadrul programului Fidelis). 

Statul ofera dobanzi mai mici populatiei decat bancilor

 


Dobanzile la care statul se imprumuta de la investitorii institutionali, in lei si valuta, pe piata interna si pe cea externa, sunt semnificativ mai mari decat cele oferite populatiei pentru certificatele de trezorerie.
Guvernul a iesit saptamana trecuta pe pietele externe cu emisiuni de obligatiuni de 1,75 miliarde dolari pe 5,5 ani si pe 12 ani, pentru care va plati dobanzi in dolari de 5,2%-5,9% pe an. 
Randamente de peste 5% la titlurile de stat in dolari
Randamentul oferit investitorilor pentru emisiunea pe 5,5 ani in valoare de 1 miliard dolari a fost T+2,4% iar pentru cea pe 12 ani in valoare de 0,75 miliarde dolari de T+3,1%, unde T este randamentul titlurilor trezoreriei SUA la maturitati similare. 
In acest moment, atat titlurile pe 5 ani cat si cele pe 10 ani se tranzactioneaza in SUA la randamente de 2,8%. Cu alte cuvinte, statul roman se imprumuta in dolari pe 5,5 ani cu dobanzi de circa 5,2% si pe 12 ani cu dobanzi de aproximativ 5,9%. 
Populatia a avut ultima oara acces la titluri in valuta pentru datoria publica in decembrie 2021, cand s-au oferit dobanzi de 1,8% pentru titlurile in euro scadente in 2026 in cadrul programului Fidelis (titluri de stat pentru populatie listate la bursa). 
In acest moment, titlurile respective se tranzactioneaza deja cu discount (95,4% a fost cotatia la inchiderea sedintei de tranzactionare din 27 mai), cumparatorii asteptand deja randamente mai bune.  
Cum se petrec lucrurile la imprumuturile statului in lei
Titlurile de stat cu scadenta de 10 ani oferite bancilor au ajuns la un randament de 8,2%, iar pe scadentele de 6 ani s-a depasit de asemenea pragul de 8%. La 6 luni, statul se imprumuta cu aproape 7%. 
Cat primeste populatia? Ultima emisiune de certificate de trezorerie pentru populatie in cadrul programului Tezaur (se cumpara prin Trezorerii si Posta) avea dobanzi de 5,5% la un an si de 6,15% la 3 ani. Ramane de vazut cum vor fi ajustate acestea in iunie, inflatia fiind asteptata la valori superioare celei din aprilie.
Ce dobanzi primeste populatia de la banci?
Cea mai mare dobanda la termen de 12 luni la euro este de 0,5% (Idea Bank si TBI Bank), asta in conditiile in care sunt destul de multe banci care nu mai ofera aceasta optiune (conturi curente si depozite in euro), urmate de Banca Romaneasca si ProCredit Bank cu 0,4%. Iar la dolari avem maxim 1,1% la un an, in oferta Garanti BBVA, pe urmatoarele locuri fiind Vista Bank cu 0,7% si OTP Bank cu 0,6% .
La lei, la 12 luni dobanda maxima la depozite ajunge la 6% la depozitele online ale TBI Bank (5,4% net, dupa aplicarea impozitului pe dobanda). Urmeaza ProCredit (5,5%) si Alpha Bank (4%)
Dobanda maxima in lei la care are in prezent acces populatia este la depozitele cu scadentala 3 ani -7% pe an (6,3% net, si tot la TBI Bank).