Monday, October 13, 2014

Inflatia urca la 1,5% in septembrie

Rata inflatiei anuale a urcat la 1,5% in septembrie 2014 fata de 0,8% in luna august, ca urmare a efectului de baza.

Cresterea lunara a preturilor a fost de numai 0,1% in septembrie, efectul resimtit la nivelul inflatiei anuale fiind cauzat de modificarea bazei de calcul a indicelui preturilor de consum (a disparut efectul reducerii cotei de TVA la paine din septembrie 2013).
In acest mod, inflatia a reintrat in intervalul tintit de BNR, dupa ce timp 8 luni s-a situat sub pragul inferior al acestui interval, noteaza analistii BCR.

Acestia estimeaza ca banca centrala va mentine dobanda cheie la nivelul actual la urmatoarea sedinta de politica monetara din luna noiembrie, urmand a acorda o atentie sporita riscurilor politice si fiscale asociate cu alegerile prezidentiale.

BNR: Bancile romanesti sunt sigure

Bancile romanesti au suficiente rezerve de capital si de lichiditate pentru a face fata unor socuri de intensitate ridicata, ca urmare a unor evolutii macroeconomice nefavorabile.

Acesta este primul mesaj pe care BNR a dorit sa-l transmita publicului in ultimul raport de stabilitate financiara. 
BNR isi sustine punctul de vedere prin 4 argumente principale:
-    rata fondurilor proprii (echivalentul fostului indicator de solvabilitate) s-a majorat la 17% in iunie 2014 fata de 14,9% in decembrie 2012);
-    gradul de acoperire cu provizioane IFRS a creditelor a ramas la un nivel confortabil (66,2% in iulie 2014);
-    lichiditatea a continuat sa se situeze la un nivel bun iar analizele de stres indica o capacitate buna de gestionare a unui soc de retragere a finantarii;
-    dupa 3 ani de pierderi, sectorul bancar a inregistrat profit in 2013.

In primele 7 luni din 2014, rezultatul financiar a ramas pozitiv (insa moderat), rentabilitatea financiara fiind de 2,3%. Bancile au continuat sa isi redimensioneze retelele teritoriale si sa isi ajusteze costurile cu personalul, cu impact pozitiv asupra profitabilitatii operationale, semnaleaza BNR.

Persoanele cu venituri mici continua sa fie puternic indatorate

Gradul de indatorare al populatiei a inregistrat o tendinta de scadere in ultima perioada, insa persoanele cu venituri mici continua sa isi achite cu greu ratele la banca.

La nivel agreagat, gradul de indatorare al populatiei cunoaste o evolutie favorabila, desi se mentine relativ ridicat, se arata in cel mai recent raport de stabilitate financiara publicat de BNR.

Valoarea indatorarii populatiei la banci si IFN-uri (incluzand si creditele externalizate) este importanta (111,8 miliarde lei in august 2014), dar in scadere (de la 115,9 miliarde lei, in decembrie 2012).
De asemenea, numarul persoanelor indatorate s-a redus usor (la 4,12 milioane in august 2014, fata de 4,31 milioane in iunie 2013) si reprezinta 43% din populatia activa la sfarsitul lui 2013.

Serviciul datoriei (raportul dintre rate si venitul net) cunoaste insa diferente foarte mari, in functie de venitul populatiei. Cel mai puternic afectate raman persoanele cu venituri mai mici de 700 lei. Conform estimarilor BNR, serviciul datoriei se plaseaza, in medie, la 60% in acest caz. Prin urmare, mai mult de jumatate din venitul lunar este destinat platii ratelor la banca.

“Conform evidentelor empirice, un grad de indatorrare inferior pragului de 45% este dezirabil din perspectiva creditarii sustenabile, un nivel al serviciului datoriei in venitul disponibil superior acestui prag conducand la o crestere importanta a probabilitatii de crestere nesustenabila a creditarii”, semnaleaza BNR.

La persoanele care au un venit lunar cuprins intre 700 si 1.500 lei, serviciul datoriei coboara sub 40%, iar pe masura ce venitul creste, povara datoriei scade. Pentru clientii cu venituri mai mari de 7.000 lei pe luna, serviciul datoriei scade sub pragul de 20% (in medie).

Dobanzile la depozitele pe 3 luni, plafonate la un nivel de 3,75%

Dobanzile la depozitele in lei pe 3 luni au ajuns sa fie remunerate cu dobanzi de 2% pana la 3,75%. Bancile au urmat tendinta impusa de BNR, scazand rata dobanzii dupa taierea in 2 randuri a dobanzii cheie de catre Banca Centrala, incepand cu luna august.
Scaderile efectuate de banci in ultimele 2 luni sunt destul de mici, acestea nedepasind 0,6 pp. Majoritatea sunt insa plafonate la maxim 0,35 pp, in conditiile in care BNR a redus cu 0,5 pp dobanda cheie in perioada august-octombrie. 

Pana acum aproximativ un an, taierile operate de banci excedeau sau cel putin atingeau adesea reducerea dobanzii de politica monetara, insa cum in prezent dobanzile au ajuns la niveluri reduse, scaderile nu mai pot fi de mare amploare.
In ultimele saptamani, scaderi au fost intalnite la banci de toate marimile. Printre acestea se numara BCR, Raiffeisen Bank, Volksbank, Garanti Bank, Banca Romaneasca, OTP Bank, ProCredit Bank, Piraeus Bank, CEC Bank, Marfin Bank, Banca Carpatica, Banca Feroviara, RIB, Nextebank, Libra Internet Bank.

In ceea ce priveste topul cu cele mai mari dobanzi, acesta este dominat de banci mici si medii.
 
Cel mai inalt castig se regaseste in cazul TBI Bank, care isi rasplateste clientii cu o dobanda de 3,75%. Aceasta este urmata de banci precum RIB, Credit Europe Bank si Volksbank cu 3,5%, Piraeus Bank cu 3,45%, Banca Feroviara si Banca Romaneasca cu 3,3%.

Pe de alta parte, banci de talie mai mare au coborat dobanzile sub pragul de 3%. Spre exemplu, BRD afiseaza o dobanda de 2,9%, Banca Transilvania de 2,75%, CEC Bank de 2,6%, Bancpost de 2,5%. 

Clientii care se indreapta la banci precum BCR, UniCredit Tiriac sau Raiffeisen primesc dobanzi chiar sub pragul de 2,5%, respectiv de 2,45%, 2,3% sau 2,1%.