Regulamentul propus de Banca Nationala a Romaniei (BNR) prin care institutia incearca sa descurajeze IFN-urile sa acorde credite cu DAE foarte mare, a fost aprobat de conducerea bancii. Prin acesta se stabileste o dobanda maxima peste care, daca se trece, societatile finantatoare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar.
Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile nu trebuie sa depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an.
Limita este raportata la rata dobanzii Lombard (dobanda la care se imprumuta bancile de la BNR, in prezent de 3,25%) inmultit cu 10. In cazul in care o societate vrea sa perceapa o dobanda mai mare decat cea stabilita de banca centrala, va fi obligata sa asigure un capital suplimentar.
Despre posibilele implicatii ale acestor schimbari Conso.ro a scris pe larg.
In plus, si profesorul de economie Bogdan Glavan scrie pe blogul Logica Economica mai multe articole pe aceasta tema. Una dintre concluziile profesorului citat arata ca masura reprezinta “o maciuca in cap” data clientilor nebancarizati. “Vorbim de credite pe termen foarte scurt, acordate exact acelor sute de mii sau milioane de romani care nu pot prezenta o adeverinta autentica de venit sau care muncesc sezonier in strainatate sau care sunt intretinuti din banii celor care muncesc acolo. O maciuca in cap exact clientilor nebancarizati, exact celor carora li se refuza oficial accesul la capital”, scrie Bogdan Glavan.
Concret, dupa data de 1 octombrie, pentru fiecare 100 de lei imprumutati la o dobanda anuala efectiva mai mare decat cea stabilita de BNR, societatile financiare nebancare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar de 67 de lei. Noile cerinte sunt de zece ori mai mari decat cele existente in prezent, insa au in vedere doar creditele acordate incepand cu acea data.
Totodata, pentru creditele pe o perioada maxima de 15 zile, vor fi aplicate cerinte suplimentare de capital daca DAE va depasi 200% pentru lei si 133% pentru valuta. Pentru imprumuturile acordate pe o perioada de 16-90 de zile, suplimentarea de capital va fi facuta pentru DAE de peste 100% pentru imprumuturile in lei, respectiv de peste 67% pentru cele in valuta.
Cum justifica BNR necesitatea acestei masuri?
BNR sustine ca aceste modificari erau necesare in conditiile nivelului ridicat al creditarii IFN si ratelor foarte mari de dobanda practicate, care arata un model de afaceri cu riscuri ridicate. In plus, clientela este preponderent reprezentata de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprima activitatii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidentiat si prin costurile mari pe care trebuie sa le suporte aceasta categorie vulnerabila de debitori.
Mai mult, pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent, sustine BNR.
“Pentru a administra riscurile ce apar ca urmare a promovarii de produse de creditare pe termene scurte, de valori reduse, cu costuri relativ ridicate, suportate de debitori, accesate cu preponderenta de segmente ale populatiei care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente, a fost propusa includerea in Registrul special a institutiilor financiare nebancare care utilizeaza aceste modele de afaceri, in functie de unele praguri de semnificatie ale costurilor suportate de debitori (DAE)”, se arata intr-o scrisoare semnata de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu si adresata lui Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, citata de Profit.ro.
Mai mult, strategia BNR este de a aplica un regim de reglementare unitar si mai strict la nivelul IFN, astfel incat sa ramana un singur registru de evidenta. In aceste conditii, va creste numarul de IFN care intra sub supraveghere prudentiala, prin transferul unora in Registrul special din Registrul general.
In plus, noul regulament stabileste ca orice societate care acorda credite cu dobanzi peste nivelul prag intra automat in Registrul special.
Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile nu trebuie sa depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an.
Limita este raportata la rata dobanzii Lombard (dobanda la care se imprumuta bancile de la BNR, in prezent de 3,25%) inmultit cu 10. In cazul in care o societate vrea sa perceapa o dobanda mai mare decat cea stabilita de banca centrala, va fi obligata sa asigure un capital suplimentar.
Despre posibilele implicatii ale acestor schimbari Conso.ro a scris pe larg.
In plus, si profesorul de economie Bogdan Glavan scrie pe blogul Logica Economica mai multe articole pe aceasta tema. Una dintre concluziile profesorului citat arata ca masura reprezinta “o maciuca in cap” data clientilor nebancarizati. “Vorbim de credite pe termen foarte scurt, acordate exact acelor sute de mii sau milioane de romani care nu pot prezenta o adeverinta autentica de venit sau care muncesc sezonier in strainatate sau care sunt intretinuti din banii celor care muncesc acolo. O maciuca in cap exact clientilor nebancarizati, exact celor carora li se refuza oficial accesul la capital”, scrie Bogdan Glavan.
Concret, dupa data de 1 octombrie, pentru fiecare 100 de lei imprumutati la o dobanda anuala efectiva mai mare decat cea stabilita de BNR, societatile financiare nebancare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar de 67 de lei. Noile cerinte sunt de zece ori mai mari decat cele existente in prezent, insa au in vedere doar creditele acordate incepand cu acea data.
Totodata, pentru creditele pe o perioada maxima de 15 zile, vor fi aplicate cerinte suplimentare de capital daca DAE va depasi 200% pentru lei si 133% pentru valuta. Pentru imprumuturile acordate pe o perioada de 16-90 de zile, suplimentarea de capital va fi facuta pentru DAE de peste 100% pentru imprumuturile in lei, respectiv de peste 67% pentru cele in valuta.
Cum justifica BNR necesitatea acestei masuri?
BNR sustine ca aceste modificari erau necesare in conditiile nivelului ridicat al creditarii IFN si ratelor foarte mari de dobanda practicate, care arata un model de afaceri cu riscuri ridicate. In plus, clientela este preponderent reprezentata de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprima activitatii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidentiat si prin costurile mari pe care trebuie sa le suporte aceasta categorie vulnerabila de debitori.
Mai mult, pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent, sustine BNR.
“Pentru a administra riscurile ce apar ca urmare a promovarii de produse de creditare pe termene scurte, de valori reduse, cu costuri relativ ridicate, suportate de debitori, accesate cu preponderenta de segmente ale populatiei care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente, a fost propusa includerea in Registrul special a institutiilor financiare nebancare care utilizeaza aceste modele de afaceri, in functie de unele praguri de semnificatie ale costurilor suportate de debitori (DAE)”, se arata intr-o scrisoare semnata de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu si adresata lui Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, citata de Profit.ro.
Mai mult, strategia BNR este de a aplica un regim de reglementare unitar si mai strict la nivelul IFN, astfel incat sa ramana un singur registru de evidenta. In aceste conditii, va creste numarul de IFN care intra sub supraveghere prudentiala, prin transferul unora in Registrul special din Registrul general.
In plus, noul regulament stabileste ca orice societate care acorda credite cu dobanzi peste nivelul prag intra automat in Registrul special.
